Decizia nr. 1302/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILA Nr. 1302/2012
Ședința de la 21 F. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A. M.
JUDECĂTOR C. P.
JUDECĂTOR A. C.
G. L. S.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta S. M. L. împotriva sentinței civile nr. 1306 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al
T. M., în contradictoriu cu intimații D. G. A F. P. A J. M. și A. F. P. B. M. și
A. F. PENTRU M. B., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite
- restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de reclamanta S. M. L. este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 21,5 lei și timbru judiciar in valoare de 0,15 lei.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1306 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M., a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei S. M. L. invocată de pârâta D. . a F. P. M. prin întâmpinare.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta S. M. L. în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. B. M., D. G. a F. P. M. și A. F. pentru M. B., ca fiind făcută de o persoană fără calitate procesuală activă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Creanțele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal, iar, în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective (art. 21 alin.1 și
4 Cod procedură fiscală).
În raporturile de drept material fiscal, creditorii sunt persoanele titulare ale unor drepturi de creanță fiscală prevăzute la art. 21, iar debitorii sunt acele persoane care, potrivit legii, au obligația corelativă de plată a acestor drepturi (art. 25 alin.1 Cod procedură fiscală).
Creanțele principale sau accesorii privind drepturi de rambursare sau de restituire ale contribuabililor, precum și sumele afectate garantării executării unei obligații fiscale pot fi cesionate numai după stabilirea lor potrivit legii (art. 30 alin.1 Cod procedură civilă).
În speță, nu este îndeplinită condiția referitoare la stabilirea creanțelor fiscale potrivit legii. Această cerință este ordine publică și are ca rațiune, printre altele, prevenirea speculării creanțelor fiscale.
Cu alte cuvinte, la momentul cesiunii, cedenții nu aveau împotriva fiscului o creanță certă, lichidă și exigibilă, ci doar o creanță virtuală
(aceasta va putea să devină certă numai în situația recunoașterii sale pe cale judecătorească).
Restituirea taxelor ilegal percepute, fie și cu nesocotirea dreptului comunitar, nu poate avea loc decât cu respectarea regulilor procedurale interne (principiul de drept comunitar al autonomiei procedurale naționale).
Așa fiind, reclamanta, nefiind contribuabil, adică persoană care să fi plătit taxa de poluare, nu are calitate procesuală activă.
În raport de aceste considerente, T. a admis excepția și a respins acțiunea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S. M. L. solicitând casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar modificarea hotărârii atacate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată la instanța de fond.
În motivare reclamanta a arătat că hotărârea pronuntată de prima instantă este nelegală si netemeinică, fiind pronuntată pe cale de exceptie, fără a fi solutionat fondul cauzei.
Exceptia lipsei calitatii procesuale active este neîntemeiată, solutia primei instante fiind gresită, cu consecinta casării si trimiterii cauzei spre rejudecare T. M.
În fapt, reclamantul este cesionarul creantelor arătate în petitele si motivele actiunii introductive, în temeiul contractelor de cesiune anexate si notificate pârâtelor, R. juridic de cesiune creat între reclamantă si persoanele fizice sau juridice care au achitat efectiv taxa de poluare nu contravine prevederilor legale fiscale invocate în sustinerea exceptiei.
În primul rând, se impune a fi aplicat principiul interpretării contractelor în sensul de a produce efecte si nu în sens contrar precum si în raport de vointa părtilor, respectiv aceea de a obtine restituirea unei taxe achitate fără a fi datorată.
În al doilea rând, este de retinut faptul că ne aflăm în prezenta unei situatii speciale care excede cadrului juridic national, în analiza raportului juridic fiind incidente norme comunitare care au prioritate fată de dreptul intern, în conditiile art. 148 din C. R. potrivit cărora, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2), iar Parlamentul, Presedintele R., Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului 2 (alin. 4).
De altfel, prin L. nr. 15712005 de ratificare a T. de aderare a R. si B. la U. E., statul nostru si-a asumat obligatia de a respecta dispozitiile din tratatele originare ale Comunitătii, dinainte de aderare.
În consecintă, dreptul de restituire a taxei de poluare percepută contrar normei comunitare derivă din lege si nu trebuie stabilit ci constatat ca atare de instanta de judecată. Taxa de poluare, sub aspectul cuantumului este deja stabilită, împrejurare în care interdictia cesiunii creantelor fiscale la care face trimitere pârâta nu operează în această situatie specială si nu poate atrage ineficacitatea contractului de cesiune.
În al treilea rând, nu a fost invocată o cauză de ineficacitate a contractului de cesiune, fiind doar invocată încălcarea unei dispozitii legale fără a se solicita în mod expres constatarea incidentei vreunui caz de nulitate a conventiei. În măsura în care am aborda analiza conventiei prin prisma nulitătii ca o cauză de ineficacitate a actului juridic am putea discuta doar despre o nulitate relativă în contextul în care norma prevăzută în art. 30 C.Proc.Fisc. nu urmăreste apărarea unui interes public. Nu există vreo vătămare care să justifice aplicarea nulitătii ca o cauză de ineficacitate a conventiei cu atât mai mult cu cât elementele esentiale privind creanta au fost stabilite anterior chiar de către pârâte: cuantumul creantei si titlul creantei.
Concluzionează prin aceea că contractele de cesiune nu sunt contrare prevederilor legale iar reclamantul are calitate procesuală activă, prima instantă admitând în mod gresit exceptia invocată.
Mai mult, conform disp. art. 117 alin. 1 lit. d C.Proc.Fisc., este obligatorie restituirea sumelor plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale, asupra acestor sume aplicându-se dobanda prevăzută de C. de procedură fiscală.
În subsidiar, având în vedere că nu este necesară administrarea unor probe noi în cauză, apreciem că este posibilă si neprejudiciabilă solutionarea cauzei în fond de instanta de recurs, prin prisma incidentei dispozitiilor art. 304 pct. 9 si 3041 C.Proc.Civ ..
Astfel, a invocat nelegalitatea taxei de poluare instituită prin OUG nr.
2. cu modificările ulterioare, ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare, prioritară fată de dreptul national. Acesta rezultă din următoarele argumente:
C. R.: de la 1 ian 2007, România este stat membru al Uniunii Europene. Potrivit art.148, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2), iar Parlamentul, Presedintele R., Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului 2 (alin. 4).
De altfel, prin L. nr. 1. de ratificare a T. de aderare a R. si B. la U. E., statul nostru si-a asumat obligatia de a respecta dispozitiile din tratatele originare ale Comunitătii, dinainte de aderare.
Prin Decizia în cauza Costa/Enel (1964), CJE a stabilit că legea care se îndepărtează de T. - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală si specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară si fără ca baza legală a Comunitătii însăsi să fie pusă la îndoială.
Mai mult, aceeasi decizie a definit relatia dintre dreptul comunitar si dreptul national al statelor membre arătănd că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar si în fata dreptului national ulterior or, în spetă, taxa specială de poluare a fost introdusă în legislatia internă prin OUG nr. 2..
De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), CJE a stabilit că judecătorul national este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acesta contravin normelor interne, fără a solicita sau astepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constitutionale.
Conform art. 110 par. 1 din T.ul Constitutiv al Uniunii Europene nici
? un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor nationale similare.
Conform hotararii CJE in cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulatii a mărfurilor între statele comunitare în condiii normale de concurentă, prin eliminarea oricărei forme de protectie care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fată de produsele provenind din alte state membre.
Asadar, rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate si cele similare autohtone.
Deoarece în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse si reînmatriculate în tara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare si reînmatriculate în România după aducerea acestora aici, ne găsim în prezenta unei diferente de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal si contravine dispozitiilor mentionate din T.ul CEE. Aceste dispozitii se opun unei taxe speciale cu ocazia primei înmatriculări pentru achizitiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul national, altfel incalcandu-se principiul libertatii circulatiei mafurilor - adica se dezavantajeaza, direct sau indirect, masinile din celelalte tari membre UE, in competitia cu produsele similare autohtone.
În speta dedusă judecătii, reclamantul a cesionat taxele de poluare stabilite prin deciziile atacate, notificând cesiunea către pârâte. C. de cesiune este încheiat cu respectarea prevederilor legale în contextul în care cuantumul creantei este stabilit prin deciziile contestate iar obligatia de restituire derivă din lege. Taxele de poluare au fost achitate pentru autovehicule cumpărate din spatiul Uniunii Europene pentru a fi înmatriculate în România. Achizitionarea s-a făcut prin actele de vânzare- cumpărare depuse în probatiune în fata primei instante.
Prevederile OUG nr. 2. cu modificările si completările ulterioare au caracter discriminatoriu în conditiile în care aplică un tratament juridic si fiscal diferit unor situatii identice concretizate în achizitionarea de către o persoană a unui autovehicul. În conditiile în care un autovehicul este achizitionat din orice stat al Uniunii Europene urmează a fi achitată taxa de poluare pe când în situatia în care se achizitionează din România, stat membru al Uniunii Europene, un autovehicul cu aceleasi caracteristici constructive si nivel de poluare, este impusă achitarea unei taxe intitulată "de poluare".
În ceea ce priveste jurisprudenta Curtii Europene de J., trebuie amintite hotărâriie în cauzele Tatu C-402/09 si Nisipeanu C-263/10, cu aplicabilitate directă si valoare obligatorie pentru actele normative vizate, prin care s-a statuat în mod expres că OG 50/2008 si modificările ulterioare contravin normei comunitare.
Faptul de a nu putea înmatricula autovehiculul fără plata taxei ne-ar fi pus în situatia de a nu putea circula cu acesta si ne-ar fi creeat prejudicii importante pe lângă atingerea adusă dreptului nostru de proprietate garantat atât prin C. R. cât si prin P. 1 art. 1 la C. E. a D. O.
Curtea E. (HOTĂRÂRE din 24 mai 2006 în Cauza Weissman și alții împotriva R.(Cererea nr. 63.945/00) Strasbourg) amintește că art. 1 din P. nr. 1 garantează în esență dreptul de proprietate sub toate aspectele sale, inclusiv acela de a beneficia de dreptul de folosintă în sensul ca proprietarul să se poată bucura de prerogativele care decurg din calitatea sa de proprietar.
Singura solutie legală si temeinică este aceea a restituirii taxelor percepute ne legal de pârâte si admiterea actiunii.
În ceea ce priveste cheltuielile de judecată, acestea sunt compuse din onorariu avocatial fon 750 lei si taxa judiciară fond 218 lei precum si onorariu avocatial recurs 750 si taxe judiciare recurs. Vom depune nota de cheltuieli si chitante pentru a face dovada cuantumului onorariului în fond si recurs.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
In mod mod corect si legal prima instanta a retinut ca in prezenta cauza reclamantul nu avea calitatea procesual activa de a cere anularea deciziilor de calcul a taxei de poluare si restituirea taxelor de poluare pretinse in speta fie pe calea accesorie anularii ,fie ca petit de sine statator pentru urmatoarele :
Reclamantul a încheiat o serie de contracte de cesiune a creanțelor pe care persoanele indicate ca si cedenti in contractele de cesiune depuse la dosarul instantei de fond le-ar avea împotriva S.ui ,creante constând in restituirea taxei pe poluare perceputa de administrațiile financiare în baza OUG 50/2008 ,reglementare nationala apreciata a fi contrară dreptului comunitar .
După încheierea contractelorde cesiune , reclamantul a notificat cesiunea și a formulat contestație împotriva deciziilor de calcul conform articolului 205 cod procedură fiscală,respectiv cereri de restituire a taxei de poluare .
Aceste contestații si cereri au fost respinse ca nedepuse in termenul de 30 de zile prevăzut de articolul 207 cod procedură fiscală respectiv ca neintemeiate .
Potrivit articolului 23 cod procedură fiscală dreptul de creanță fiscală și obligația corelativă se nasc în momentul în care se constituie baza de impunere care le reglementează .Ca atare, de regulă S. și unitățile administrativ teritoriale au calitatea de subiect activ in raporturile de drept procesual fiscal iar pe cale de excepție această calitate aparține persoanelor fizice și juridice care au dreptul la rambursarea sau restituirea de impozite și taxe .
Articolul 30 cod procedură fiscală stabilește și posibilitatea de cesiune a creanțelor fiscale constând în dreptul de restituire sau rambursare a unor sume dacă sunt îndeplinite două condiții :creanța să fie stabilită în condițiile legii și cesiunea să fie notificată organului fiscal.
Prima condiție este o condiție de validitate deoarece creanța contribuabilului trebuie să rezulte din decizia de restituire sau hotărâre judecătorească în condițiile articolului 117 cod procedură fiscală .
Această condiție nu este îndeplinită de reclamantul recurent pentru că cesiunea nu poate fi anterioară stabilirii caracterului cert,lichid si exigibil al creantei prin decizie sau hotărâre judecătorească.
Fiind o reglementare derogatorie de la prevederile codului civil
,cesiunea de creanță fiscala poate avea loc și produce efecte față de organul fiscal cu condiția stabilirii caracterului cert,lichid si exigibil al creanței contribuabilului. Cesiunea nu poate privi asadar drepturi litigioase sau drepturi al caror caracter cert,lichid si exigibil nu a fost stabilit inca ci doar drepturi deja existente și recunoscute de către părți si al caror caracter cert
,lichid si exigibil este stabilit in modalitatile sus mentionate .
Articolul 30 C.pr. fiscala se coroboreaza in sensul celor mai sus mentionate cu prevederile art. 116 alin. 5 lit h si alin 5 indice 1 C. si art. 117 alin. 6 C.pr. fiscala care in ipoteza formularii unui cereri de restituire a unor creante fiscale prevad obligativitatea in primul rind a compensarii sumei ce trebuie restituita cu eventualele datorii fata de buget ale contribuabilului urminind ca doar suma ramasa in urma compensarii sa fie supusa restituirii .Ca atare in toate situatiile in care o persoana a achitat o suma supusa restituirii in primul rind se verifica daca nu opereaza compensarea si doar apoi se stabileste suma de restituit .Astfel se explica si de ce art. 30 C. impune ca o conditie de validitate a cesiunii de creanta ca in cauza creanta cesionata sa fie stabilita adica sa aiba un caracter cert si lichid .
In speta dreptul cedentilor la restituirea taxei de poluare achitata si contrara dreptului comunitar nu a fost stabilita in conditiile art. 117 C.pr fiscala fie prin decizie de restituire ,fie prin hotarare judecatoreasca.Rezulta asadar ca cesiunea de creanta din speta nu este valabila ,iar cesionarul nu a dobandit nici un drept legal de restituire.Pe cale de consecinta cesionarul nu are calitate procesual activa nici pentru a urma procedura prevazuta de art. 205 si urm C. pr. fiscala care este deschisa numai celui care consideră că a fost lezat în drepturile sale si a solicita accesoriu anularii actului si restituirea sumei si nici de a solicita pe cale principala restituirea taxei de poluare intrucit nu este titularul vreunui drept care sa fie lezat in speta .
Este adevărat că organul fiscal nu a respins contestația administrativă pe excepția lipsei calității procesuale active iar principiul neagravarii situatiei in propria cale de atac functioneaza si in cazul exercitarii actiunii reglementate de art. 205-218 C. .
Curtea apreciaza insa ca in speta exceptia lipsei calitatii procesual active putea fi invocata de catre parate in fata instantei de fond si ca admiterea ei fie de catre instanta de fond sau recurs nu reprezinta o agravare a situatiei reclamantului in propria cale de atac .
Astfel asa cum s-a aratat mai sus contestatiile si cererile formulate de catre reclamant au fost respinse ca neintemeiate sau ca nedepuse in termen
.Din perspectiva dreptului material care se dorea a fi realizat prin prezentul demers judiciar indiferent ca realizarea dreptului este respinsa pe unul din argumentele sus mentionate pentru reclamant situatia este aceeasi respectiv dreptul pretins nu a putut fi valorificat in acest demers judiciar .
Principiul agravarii situatiei in propria cale de atac trebuie analizat de la caz la caz in functie de interesele urmarite de catre parti in litigiul concret in care se analizeaza .
Din analiza cesiunilor de creanta rezulta ca aceasta cesiune a fost conceputa de catre parti ca un mecanism care sa usureze recuperarea taxei de poluare de catre cedenti .Din aceasta perspectiva respingerea actiunii ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesual activa este chiar mai favorabila reclamantei care ar purtea uza in mod legal de prevederile art. 30
C. in faza unei eventuale executari silite a sumelor stabilite in favoarea cedentilor prin hotarari judecatoresti irevocabile .
In literatura de specialitate se arata ca nu se poate retine prevalenta principiului neagravarii situatiei in propria cale de atac in cazul in care este vorba de incalcarea unei norme imperative care atrage nulitatea absoluta dindu-se ca exemplu posibilitatea invocarii exceptiei de prescriptie ,a exceptiei autoritatii de lucru judecat pornind de la premisa ca nu se poate vorbi de o inrautatire a situatiei in propria cale de atac in situatia unui drept nul din start.Si in speta instanța de judecată nu poate recunoaște reclamantului un drept propriu la restituire pentru că acesta ar contraveni unor dispozitii legale imperative si practic prin invocarea acestui principiu s-ar recunoaste reclamantei un drept nul de la chiar data incheierii contractului de cesiune de creanta .
Imprejurarea ca taxa de poluare ce a facut obiectul cesiunii de creanta este contrara dreptului comunitar si ca pentru recuperarea ei nu mai este necesara parcurgerea procedurii prevazute de art. 205 si urm din C.pr fiscala asa cum s-a statuat prin decizia 2. de catre I. nu contrazic cele mai sus expuse .Altfel spus solutia de fata nu incalca principiul prioritatii dreptului Uniunii Europene sau al efectului direct al acestui drept.
Pe langa aceste principii o alta trasatura definitorie a dreptului european este autonomia procedurala nationala in aplicarea acestui drept
.Aplicind si acest principiu este evident ca in cazul de fata reclamantul nu are calitatea procesual activa asa cum s-a aratat deja intrucit nu este titularul unui drept legal dobandit si pe cale de consecinta nu a suferit vreun prejudiciu legat de un asemenea drept prin incalcarea de catre legislatia interna a dreptului Uniunii Europene.
In ipoteza in care o taxa este perceputa contrar dreptului comunitar asa cum se arata in literatura de specialitate in virtutea autonomiei procedurale sus indicate caile procedurale de restituire ale acesteia sunt cele folosite si pentru recuperarea taxelor platite cu incalcarea dreptului intern cu conditia ca acestei cai sa fie efective si sa nu faca imposibla recuperarea taxei .
Este evident ca persoanele prejudiciate prin perceperea taxei de poluare in speta cedentii au si in prezent in limita termenului de prescriptie deschisa calea actiunii de restituire in temeiul art. 117 lit.d din C.pr fiscala care este asadar o cale de atac efectiva si care face posibila recuperarea taxei nelegal achitate.
Totodata in ipoteza acestor actiuni la fel ca si pentru actiunele de restituire a taxelor interne exista un mecanism de verificare a existentei dreptului de restituire, respectiv se verifica daca taxa a fost achitata pentru un autovehicul ce provine din spatiul U.E,verificare ce se face fie de catre organul care a colectat taxa in cazul in care se adreseaza cu o cerere acestuia , fie de catre instanta de judecata .Si in acest caz la fel ca si in cazurile din dreptul intern raman in vigoare in virtutea principiului autonomiei procedurale celelalte reguli cuprinse in C. de procedura fiscala respectiv cele vizind compensarea si restituirea doar a sumei ramase dupa compensare si posibilitatea cesionarii doar dupa stabilirea lor ,aceste reguli neimpiedicind efectivitatea caii procedurale recunoscute celor in drept pentru recuperarea taxei de poluare achitata cu incalcarea dreptului UE si neincalcind principiul prioritatii dreptului Uniunii Europene si a caracterului direct al acestuia .
Asa cum s-a aratat mai sus art. 30 C. este o prevedere legala cu caracter imperativ,iar vatamarea ce rezulta din nerespectarea sa consta in imposibilitatea aplicarii art. 116 alin. 5 si art. 117 alin alin. 6 C.pr. fiscala
,vatamare ce nu poate fi inlaturata decit prin respingerea actiunii pe lipsa calitate procesual activa .
În consecință ,in baza considerentelor de mai sus Curtea în baza articolului 312 cod procedură civilă raportat la articolul 20 din L. 554/2004 se va respinge recursul ca nefondat si se va mentine in intregime sentinta atacata .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de reclamanta S. M. L. împotriva sentinței civile nr. 1306 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința de la 21 februarie 2012.
Red.M.A./Dact.S.M
2 ex./(...) Jud.fond. S. A.
