Decizia nr. 1415/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1415/2012
Ședința din data de 22 februarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. T. JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR M. B.
GREFIER D. C.
S-au luat în examinare recursurile promovate de reclamanții C. E., C. A., N. C. N., M. S., G. I., G. E. I., B. C., C. I., N. R. A. și pârâții C. LOCAL AL M. C. N. și M. C. N., împotriva sentinței civile nr. 3908 pronunțată la data de (...) în dosarul nr. (...) al T.ui C., având ca obiect - obligația de a face obținerea în proprietate locuri de veci.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...), apoi la data de (...) și ulterior la data de (...) recurentul-reclamant C. A. a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 15 februarie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 3908 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a admis în parte acțiunea precizata formulată de reclamanții C. E., C. A., N. C. N., M. S., G. I., G. E. I., B. C., C. I., N. R. A. în contradictoriu cu pârâții C. LOCAL AL M. C.-N. și M. C. N. PRIN P.
Au fost obligate, în aplicarea prevederilor art.5 alin. 1 lit.h din L. nr.
34/2004, pârâtele, să procedeze în cerințele legii, la trecerea din domeniul public în domeniul privat a unor suprafețe de teren cu destinație de locuri de veci, care ulterior sa fie atribuite reclamanților în proprietate, fără plată, în conformitate cu art.5 alin. 1 lit.h din L. nr. 3..
S-a respins cererea de acordare a parcelelor anume desemnate de reclamanți din Cimitirul Central si Cimitirul Mănăștur C.-N..
Fără cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art. 5 alin.l lit.h din L. nr. 3., text de lege invocat de reclamanți, persoanele care dețin titlurile instituite prin art.3 alin.l lit.b - erou martir, luptător pentru victoria Revoluției din 1989 - precum si prin art. 4 alin.l (urmas de erou martir) au dreptul la atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci.
Din actele depuse la dosarul cauzei (f.13-33), rezultă faptul că reclamanții au calitatea de „. pentru V. Revoluției Române din Decembrie
1989"; deținând in acest sens certificatele eliberate de C. P. a R. din
Decembrie 1989.
Lămurită fiind astfel calitatea specială cerută de lege și în contextul în care textul de lege sus menționat nu lasă loc de interpretări, urmează a se verifica dacă la nivelul municipiului C.-N. cerința reclamanților poate fi îndeplinită.
In primul rând, instanța constată că motivul invocat în apărare de
M. C.-N. si anume că legiuitorul nu a stabilit si termenul în care trebuie atribuit în proprietate, fără plată, locul de veci nu subzistă pentru simplul motiv pentru că un asemenea termen nu este prevăzut de legiuitor ca si o condiție sine qua non pentru dobândirea unui asemenea drept. Pe cale de consecință, este aplicabil adagiul latin ubi lex non distinguit, nec nos debemus distinguere.
Pe de altă parte, instanța reține că la nivelul M. C.-N. a fost aprobat R.ul de funcționare al cimitirelor, administrate de C. local al municipiului C.-N., aprobat prin HCL 1. astfel cum a fost modificat prin HCL 7. care la art. 6 a prevăzut că beneficiarilor tuturor legilor speciale, conform cărora au dreptul la un loc de veci gratuit, dar în care nu este prevăzut termenul de atribuire a locului de veci gratuit, li se vor concesiona aceste locuri, dar doar după înființarea cimitirelor noi care vor putea asigura ca număr de locuri atât înmormântările curente cât si un număr suficient de mare de locuri libere de înhumare, pentru calamități. Până în momentul înființării acestor cimitire, aceste persoane vor fi luate doar in evidența administrației, iar în cazul decesului acestor persoane, li se vor atribui locuri de veci gratuite...
Același HCL prevede la art. 13-3 că li se vor atribui, fără plată, locurile de veci în cimitire doar urmașilor eroilor martiri ai Revoluției în conformitate cu prevederile L. 3..
Din cele de mai sus rezultă că la nivelul municipiului C.-N. au dreptul la atribuirea în proprietate fără plată a locului de veci doar categoria prevăzută de art. 4 alin. l din L. nr. 3. - urmas de erou martir, iar categoria prevăzută la art. 3 din aceeași lege, respectiv cea a
Luptătorilor pentru V. Revoluției din 1989, din care fac parte si reclamanții, au dreptul doar la concesionarea acestor locuri de veci, dispoziție care în opinia instanței eludează în mod clar dispozițiile imperative ale art. 5 alin. l lit. h.
Mai arată că legiuitorul a prevăzut si ce trebuie făcut în ipoteza în care autoritățile administrației publice locale nu dispun de suprafețele de teren necesare satisfacerii solicitărilor formulate în acest sens, prin H. nr.1412/(...) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a L. nr.
3., la art. 34 alin. l, fiind prevăzut că în aplicarea prevederilor art. 5 alin. l, lit. h din L. nr. 3., în situația în care nu se deține categoria de teren anterior menționat, se poate proceda în condițiile legii, la trecerea unor suprafețe din domeniul public în domeniul privat cu această destinație.
Față de textele de lege anterior menționate, apreciază că dreptul reclamanților de atribuire în proprietate, fără plată, a unui loc de veci, este neechivoc, acestora neputându-li-se opune un drept de concesiune cu același titlu.
Pe cale de consecință, acțiunea reclamanților a fost considerată întemeiată, cu mențiunea că aceștia au formulat și o cerere către administrația locală în acest sens (f.11), răspunsul primit fiind nefavorabil
(f.12), fiind îndeplinită astfel condiția cerută de art.7 si art. 8, art. 11 din
L. nr. 554/2004.
Legat de cerința expresă a reclamanților de a le fi atribuită o anume parcelă din Cimitirul Central/Cimitirul Mănăștur, tribunalul a considerat- o nefondată, în condițiile în care legiuitorul nu a prevăzut si posibilitatea ca aceștia să își aleagă o anume parcelă care să le fie atribuită in acest scop. Prin urmare, rămâne la latitudinea municipalității să le atribuie reclamanților un atare loc de veci.
Așa fiind, în temeiul art. 8-18 din L. nr. 554/2004, a admis în parte acțiunea precizata formulată de reclamanți și a obligat, în aplicarea prevederilor art.5 alin. 1 lit.h din L. nr. 3., pârâtele, să procedeze în cerințele legii, la trecerea din domeniul public în domeniul privat a unor suprafețe de teren cu destinație de locuri de veci, care ulterior sa fie atribuite reclamanților în proprietate, fără plată, în conformitate cu art.5 alin. 1 lit.h din L. nr. 3..
A respins cererea de acordare a parcelelor anume desemnate de reclamanți din Cimitirul Central si Cimitirul Mănăștur C.-N..
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții C. LOCAL AL M.
C.-N. și M. C.-N., solicitând în temeiul prevederilor art. 312 alin. 1, 2 si 3
Cod procedură civilă transpunerea dosarului la instanța competentă, admiterea recursului declarat și modificarea in parte a sentinței recurate în sensul respingerii în întregime a acțiunii reclamanților.
În motivare s-a arătat că:
In primul rand, instanta de fond in mod gresit a considerat ca in speta este indeplinita conditia indeplinirii procedurii prealabile de catre reclamanti, raportat la imprejurarea ca cererea formulata catre administratia locala la care se face referire in considerentele hotararii a fost formulata de catre A. pentru Adevarul Revolutiei (este vorba despre cererea inregistrata sub nr. 24436/2/(...)) si nu de catre reclamanti.
Fata de acest aspect, s-ar fi impus ca actiunea reclamantilor sa fie respinsa ca inadmisibila pentru lipsa procedurii prealabile instituita obligatoriu prin art. 7 din L. nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
In al doilea rand, a aratat in fata instantei de fond ca terenurile avand destinatia de cimitir constituie proprietate de stat, apartin domeniului public al municipiului C.-N. si sunt date in administrarea C. Local al municipiului. Or, legiuitorul nu a stabilit termenul in care atribuirea locului de veci in proprietate urmeaza a fi indeplinita.
Potrivit art. 5 alin. (1) lit. h din L. nr. 3., persoanele care detin titlurile instituite prin art. 3 (erou-martir, luptator pentru victoria Revolutiei din 1989, etc.) precum si prin art. 4 alin. 1 (urmas de erou- martir) au dreptul la atribuirea in proprietate, fără plata a locului de veci.
Hotararile consiliului local reprezinta manifestari unilaterale de vointa adoptate in scopul producerii de efecte juridice in cadrul activitatii de executare sau organizare a executarii in concret a legii.
Potrivit L. nr. 215/2001 a administratiei publice locale, hotararile consiliului local cuprind norme prin care consiliile locale rezolva problemele de interes local care sunt in competenta lor de solutionare.
In acest sens sunt prevederile Hotararii C. Local nr. 1. si luandu-se in considerare drepturile stabilite in favoarea persoanelor care detin titlurile prevazute prin art. 3 din lege, s-a prevazut in cuprinsul art. 13.-3 din R.ul de functionare a cimitirelor administrate de C. Local al municipiului C.-N., astfel cum a fost modificat prin HCL nr. 7., ca "se vor atribui, fara plata, locurile de veci in cimitire, dupa cum urmeaza:
… c) urmasilor eroilor martiri ai Revolutiei in conformitate cu prevederile L. nr. 3.", cu mentiunea ca solicitantii trebuie sa anexeze la cerere acte doveditoare, atribuirea facandu-se in conformitate cu art. 6 din
R.", iar textul art. 6 din regulament este urmatorul:
"Beneficiarilor tuturor legilor speciale, conform cărora au dreptul la un loc de veci gratuit, respectiv L. nr. 4., D. lege nr. 118/1990, L. nr.
189/2000, etc. dar in care nu este prevazut termenul de atribuire a locului de veci gratuit, li se vor concesiona aceste locuri, doar dupa infiintarea cimitirelor noi care vor putea asigura ca numar de locuri, atat inmormantarile curente cat si un numar suficient de mare (aprox. 6000) de locuri libere de inhumare, pentru calamitati. Pana in momentul înființării acestor cimitire, aceste persoane vor fi luate doar in evidenta Administratiei.
In cazul decesului acestor persoane, li se vor atribui locuri de veci gratuite, pe baza adeverintei de inhumare si a documentelor doveditoare ca sunt beneficiari ai uneia dintre legile de mai sus. "
Rezulta, consideră pârâții, ca atribuirea locurilor de veci in proprietate, fara plata, in favoarea persoanelor care beneficiaza de prevederile L. nr. 3. poate fi realizata numai in conditia prevazuta de R., respectiv in momentul in care administratia va dispune de un numar suficient de locuri de inhumare astfel incat sa poata asigura atat inmormantarile curente cat si un numar de locuri libere pentru situatiile de calamitate. Or, aceasta se poate realiza numai dupa inființarea noilor cimitire.
Împotriva aceleiași hotărâri au declarat recurs și reclamanții C. E., C. A., N. C. N., M. S., G. I., G. E. I., B. C., C. și N. R. A., solicitând admiterea recursului si, pe cale de consecinta, modificarea in parte a hotararii atacate in temeiul art. 304 si 304 indice 1 Cod procedura civila, si, pe cale de consecinta
1. Sa fie obligati paratul M. C.-N. si paratul C. Local al M. C.-N., sa acorde in proprietate, catre recurenti parcelele reprezentand locuri de veci, dupa cum au fost ele indicate in fata primei instante
2. In situatia in care, aceste parcele fac parte din domeniul public, sa fie obligate paratele sa efectueze demersurile pentru trecerea lor
, in conditiile legii, din proprietatea publica a unitatii administrativ teritoriale in proprietatea privata a acesteia, in vederea acordarii lor in proprietate catre recurenti.
În motivare s-a arătat că:
Dincolo de toate aspectele aratate de reclamanți in fata primei instante, sintetizate prin C. scrise depuse la dosar, arată ca parcelele despre care facem vorbire au fost date reclamanților, in baza legii in vigoare in acel moment, in **concesiune gratuita** in baza calitatii dovedite la dosar de catre acestia, inainte de survenirea L. 3., care la art. 5 alin. 1 lit. h enunta ca persoanele care detin titlurile instituite prin art. 3 alin 1 lit b, au dreptul la „. in proprietate, fara plata a locului de veci";.
Arată instantei de judecata ca toate parcelele indicate de reclamanți le-au fost atribuite de catre autoritatile administratiei publice in baza actelor normative ce privesc Revolutia Romana. Nu a fost vorba de o concesiune de drept comun, ci de una *., acordata in baza legii, intr-un moment in care legea nu prevedea inca acordarea in proprietate, fara plata a locurilor de veci. A. ultima sintagma a fost enuntata de legiuitor abia prin amintita L. 3..
Solicită instanței a avea in vedere imprejurarea ca, primind parcelele in concesiune gratuita, in baza legii, intr-un moment cand inca nu exista posibilitatea ca acestea sa fie dobandite in proprietate, recurentii au efectuat lucrari foarte costisitoare pentru amenajarea mormintelor, lucrari ce nu s-ar putea ridica si reamplasa in ipoteza in care acestora le-ar fi acordate, conform legii 3., dupa cum a hotarat prima instanta, alte locuri de veci decat parcelele indicate.
In plus, demna de remarcat este imprejurarea ca la acele parcele sunt îngropate și rude apropiate ale recurenților.
Raportat la dreptul de proprietate al recurentilor asupra amenajarilor costisitoare pe care le-au facut asupra unor parcele acordate lor in concesiune gratuita, in baza calitatii lor de revolutionari, in baza legii si inainte de aparitia L. 3., amenajari care efectiv nu pot fi ridicate si mutate spre a fi amplasate asupra altei parcele, avand in vedere si Constitutia Romaniei si intreaga practica CEDO in ceea ce priveste dreptul de proprietate, solicită a se admite recursul reclamanților.
Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei, reclamanții au învederat că tribunalul a acordat, practic, altceva decât ceea ce s-a solicitat, reclamanții neurmărind să obțină alte locuri de veci, ci pe acelea care la-u fost atribute în concesiune anterior.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Prin cererea formulată, înregistrată de către rec1amanți, în cadrul dosarului nr. (...) al T.ui C., calificată de către instanță ca modificare de acțiune, ce a fost disjunsă și înregistrată sub nr. de mai sus, aceștia au solicitat obligarea paratilor la acordarea in proprietate, in baza L. nr. 3. a locurilor de veci deținute în concesiune, după cum urmează:
Cimitirul Central:
1. C. E. - parcela II B nr. 1047
2. N. C. N. - parcela IIB nr. 1973
3. CoItor A., parcela IC nr. 59
4. M. S., parcela IIA nr. 1464
5. N. R. A., Cimitirul Central, sector Aviator Badescu, nr. 64. Cimitirul Manastur
1. G. I. nr. (...)
2. G. E. nr. (...),
3. Bulboaca C. parcela VI - Vetka
4. C. I. - parcela IV -123.
In motivare s-a invocat faptul că prin cererea adresată C. Local, înregistrată sub nr. 150221/(...), au solicitat acordarea acestor parcele, în considerarea faptului că au calitatea de luptători pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, iar în raport de prevederile art. 5 lit.h din L. nr. 3. au dreptul la atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci. S-a mai arătat că locurile de veci sus menționate au fost deja atribuite în folosință reclamanților și doresc ca aceste locuri de veci să le fie atribuite în prezent în proprietate.
Pârâții au depus întâmpinare în cauză prin care au solicitat respingerea acțiunii pe considerentul că terenurile având destinația de cimitir constituie proprietate de stat, aparțin domeniului public al municipiului C.-N. și deși în baza art. 5 alin.1 lit.h din L. nr. 3. reclamanții, sub rezerva dovedirii calității speciale instituite prin legea sus menționată, au dreptul la atribuirea în proprietate, fără plată a locului de veci, legea nu menționează si termenul în care această formalitate trebuie îndeplinită. La nivelul C. Local C.-N. s-a adoptat HCL 1. care prevede la art. 6 dreptul sus menționat pentru urmașii eroilor martiri ai revoluției, însă doar sub forma concesiunii si doar după înființarea cimitirelor noi care vor putea asigura ca număr de locuri atât înmormântările curente cât si un număr suficient de mare de locuri libere de înhumare, pentru calamități.
Prin sentința dată, tribunalul a admis in parte acțiunea precizata de reclamanți, obligând pârâții, in aplicarea prevederilor art. 5 alin. 1 din L. nr. 3., sa procedeze în cerințele legii, la trecerea din domeniul public in domeniul privat a unor suprafețe de teren cu destinație de locuri de veci, care ulterior sa fie atribuite rec1amanților in proprietate, fără plata, in conformitate cu art. 5 alin. 1 lit. h din L. nr. 3..
Pârâții au criticat această hotărâre, din perspectiva prev. art. 304 pct. 9 C.pr.civ., aceștia relevând, în esență, că prima instanță a ignorat dispozițiile cuprinse în R.ul de funcționare al cimitirelor, aprobat prin HCL
1., modificat prin HCL 7., precum și situația concretă existentă la nivelul
M. C. N., apărări cu privire la care reclamanții au învederat că hotărârea deliberativului local vine in contradicție cu L. 3. si cu Normele metodologice de aplicare ale acestei legi, motiv pentru care trebuie îndepărtat din economia cauzei.
Pe de altă parte, nici reclamanții nu sunt mulțumiți de hotărârea dată, arătând că tribunalul nu le-a rezolvat solicitarea concretă pe care au formulat-o, în sensul de a li se atribui în proprietate locurile de veci ce le- au fost concesionate anterior, iar nu altele.
Înainte de a trece la analiza punctuală a acestor critici, legate de fondul cauzei, Curtea constată că prin recursul pârâților s-a invocat și excepția inadmisibilității acțiunii, pe considerentul că reclamanții nu ar fi îndeplinit procedura prealabilă, apărare ce nu poate fi validată, având în vedere înscrisurile depuse la dosarul de fond la filele 11 și 12.
Astfel, deși solicitarea de trecere în proprietate a parcelelor ce fac obiectul cauzei a fost formulată de către A. pentru Adevărul Revoluției din județul C., nu este mai puțin adevărat că cererea se referea la situația concretă a fiecărui reclamant, în sensul în care s-a indicat, în mod expres, numele acestora și parcela a cărei atribuire o solicită. Ca atare, demersul apare ca fiind promovat în condiții de legalitate.
Cu privire la fondul cauzei, Curtea constată, în urma analizării criticilor formulate, că prin recursul reclamanților se relevă chestiuni care țin de esența pretențiilor deduse judecății și care nu au fost analizate, în substanță, de către tribunal.
Astfel, trecând peste modalitatea concretă în care prima instanță a rezolvat chestiunea incidenței în cauză a R. de funcționare al cimitirelor, aprobat prin HCL 1., modificat prin HCL 7., considerând că acest act normativ nu ar fi relevant, datorită contradicției sale cu textul L. nr. 3., fără ca, în acest sens, să fie sesizată sau să invoce din oficiu excepția de nelegalitate a anumitor articole din hotărâre, Curtea ia act de faptul că analiza efectuată la fond rezolvă o chestiune de principiu, aceea a modului în care se aplică prev. art. 5 alin. 1 lit. h din L. nr. 3., fără ca aceste statuări să se plieze pe starea de fapt dedusă judecății.
Pentru a aprecia astfel, Curtea a luat în calcul împrejurarea că tribunalul nu face nicio referire la faptul că reclamanții dețin deja contracte de concesiune încheiate pentru locuri de veci, în baza prevederilor L. nr. 4., respectiv tocmai pentru parcelele a căror atribuire o solicită.
Cu alte cuvinte, statuările tribunalului, care nu se referă deloc la situația acestor contracte, prin prisma regimului juridic specific lor, precum și, eventual, a prevederilor R.ul de funcționare al cimitirelor, aprobat prin HCL 1., modificată ulterior, nu pot fi validate de către instanța de control judiciar, deoarece au fost făcute cu ignorarea esenței celor relevate de către reclamanți prin cererea introductivă.
Ca atare, Curtea constată că în cauză sunt incidente prev. art. 312 alin. 5 teza I C.pr.civ., în sensul în care tribunalul a acordat reclamanților altceva decât ceea ce au cerut, această soluție fiind rezultatul unei analize superficiale a raporturilor juridice deduse judecății, care nu poate fi asimilată unei judecăți efective într-un prim grad de jurisdicție.
Pentru a dispune astfel, s-a apreciat că este necesară reanalizarea cauzei, la fond, cu respectarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare, prin punerea în discuție a pretenției efective deduse judecății, adică aceea ca reclamanților să le fie atribuite în proprietate parcelele pe care le-au primit în concesiune în baza L. nr. 4., numai în această manieră fiind puse părțile pe poziții de egalitate, ca expresie și garanție a principiului disponibilității.
Drept urmare, se vor admite ambele recursuri, se va casa sentința dată, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, cu îndrumarea de a proceda la completarea probațiunii, în sensul depunerii la dosar a tuturor contractelor de concesiune încheiate de către reclamanți, pentru parcelele în litigiu și a actelor adiționale semnate ulterior, cu privire la durata acestora.
De asemenea, urmează să fie ordonată depunerea la dosar a R. de funcționare al cimitirelor, aprobat prin HCL 1., modificat prin HCL 7. și a întregii documentații care a stat la baza emiterii lor, fiind verificate prevederile acestei hotărâri, în ceea ce privește situația specifică a reclamanților, titulari ai unor contracte de concesiune încheiate anterior intrării în vigoare a L. nr. 3., iar în măsura în care se va aprecia că este necesar, se va solicita petenților să indice dacă înțeleg sau nu să invoce excepția de nelegalitate a anumitor articole, urmând ca aceasta să fie analizată în condițiile procedurale impuse de textul art. 4 din LCA. În subsidiar, instanța va hotărî dacă se impune ca acest incident să fie invocat din oficiu.
Totodată, un aspect care nu a fost lămurit în cauză și care se poate dovedi relevant este cel privitor la incidența disp. art. 13 alin. 3 din L. nr.
3., care reglementează situația rezultată din succesiunea în timp a două legi prin care persoanelor aflate în situația reclamanților li se recunoșteau și acordau anumite drepturi, inclusiv în privința locurilor de veci.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. DECIDE
Admite recursurile declarate de M. C.-N., C. LOCAL AL M. C.-N., C. E., C. A., N. C. N., M. S., G. I., G. E. I., B. C., C. I., N. R. A. împotriva sentinței civile nr. 3908 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
Red.M.B./dact.L.C.C.
3 ex./(...) Jud.fond: A. M. B.
