Decizia nr. 1641/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)*
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
D. CIVILĂ Nr. 1641/2012
Ședința publică de la 01 M. 2012
PREȘEDINTE R.-R. D.
Judecător L. U.
Judecător M. D.
G. M. T.
{ F. | }
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul C. LOCAL V. DE S., împotriva sentinșei civile nr. 5., pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr. (...)*, în contradictoriu cu reclamanții S. A. și S. I., precum și cu A. T. V. DE S. - P. și pe recurent, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale H. nr. 23/2009 adoptată de C. L. V. de S.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamanții intimați, avocat C. Z., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr.
554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. , după care, reprezentantul reclamanților intimați depune la dosar întâmpinare, precizând că a comunicat-o recurentei extra procesual și depune dovezile expedierii.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile
și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentantul reclamanților intimați solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
{ F. | }
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 5527/(...), pronunțată în dosarul nr. (...)* al T.ui M., a fost admisă acțiunea în contencios administrativ precizată de reclamanta S. I. în contradictoriu cu pârâtul C. Local V. de S. și, în consecință s-a anulat hotărârea nr. 23 din (...) adoptată de C. Local V. de S. prin care s-a revocat HCL 1..
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei 304,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Examinând acțiunea în contencios administrativ precizată în rejudecare, prin prisma susținerilor reclamantei, din coroborarea apărărilor pârâtului, a probelor existente la dosar și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul a reținut următoarele:
Prin hotărârea nr. 23 din (...), adoptată de C. Local al orașului V. de S., s-a revocat H.C.L. nr. 1. având în vedere că soții S. I. și A. dețin în proprietate un al doilea imobil în natură casă de locuit situată pe str. R. nr. 197 V. de S., înregistrată în evidențele Registrului Agricol, la poziția nr. 181, vol.47, casă care nu a fost afectată de calamitățile naturale din perioada iulie 2008 și care figurează ca domiciliu al celor doi soți.
La baza adoptării acestei hotărâri a stat expunerea de motive la proiectul de hotărâre inițiat de către primarul localității și referatul nr. 2192 din (...) întocmit de șeful B. impozite și taxe.
Trebuie precizat că hotărârea care a fost revocată, respectiv cea cu nr.
178 a fost adoptată de C. Local al orașului V. de S. în ședința ordinară din
23.XII.2008, consilierii locali aprobând darea în proprietate cu titlu gratuit a unei locuințe doamnei S. I., urmare distrugerii locuinței proprietate personală situată pe str. V. R. nr. 115 V. de S., ca efect al calamităților naturale din perioada iulie 2008, iar locuința aprobată spre a fi atribuită este situată în V. de S. str. D. V., compusă din 2 camere, baie și bucătărie cu o suprafață desfășurată construită de 60,05 mp., care se predă urmare încheierii procesului verbal de predare - primire.
Prin cererea înregistrată la P. orașului V. de S. sub nr. 6849 din (...), reclamanta S. I. a solicitat eliberarea contractului pentru locuința menționată însă răspunsul primit a fost negativ, iar prin notificarea cu nr. 2313 din (...) pârâtul a solicitat eliberarea locuinței.
Dat fiind faptul că reclamanta locuiește la imobilul situat în V. de S. str. D. V. nr. 42 D și că aceasta a întreprins o serie de demersuri, efectuând cheltuieli pentru racordarea imobilului la energie electrică (f.27), este justificată susținerea acesteia conform căreia hotărârea din 2008 a fost pusă în aplicare și ca atare nu mai putea fi revocată de pârât.
Pe de altă parte, cu actele depuse în probațiune în rejudecare, reclamanta a dovedit că proprietarii imobilului în natură casă de locuit situată pe str. R. nr. 197 sunt fiii reclamantei rezultați din două căsătorii diferite (f.11,13).
Din perspectiva considerentelor de fapt și de drept expuse, acțiunea a fost întemeiată și a fost admisă în baza dispozițiilor art. 18 al. 1 din Legea nr.
554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, potrivit dispozitivului.
Văzând și prevederile art. 274 Cod pr. civilă privind cheltuielile de judecată, a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei cu acest titlu taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariul avocatului desemnat din oficiu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul C. LOCAL V. DE S. solicitând schimbarea în tot a sentinței atacate și pe cale de consecință admiterea acțiunii așa cum a fost formulată la fond.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că instanta de fond, in admiterea actiunii introduse de catre reclamanta S. I., pe considerentul ca "reclamanta locuieste la imobilul situat in V. de S., str. D. V., nr,4. si că acesta a intreprins o serie de demersuri efectuand cheltuieli pentru racordarea imJbilului la energie electrica ..... este justificata sustinerea acesteia conform careia hotararea din 2008 a fost pusa in aplicare si ca atare nu mai poate fi revocata de parat" fara a arata temeiul de drept pe care se bazeaza respectivul rationament.
Mai mult decat atata instanta considera ca reclamanta este indreptatita pe considerentul ca "proprietarii imobilului in natura casa de locuit situata pe str. R., nr.197 sunt fiii reclamantei rezultati din doua casatorii diferite" din nou fara a arata temeiul de drept in baza caruia isi intemeiaza convingerea.
Avand in vedere cele de mai sus consideră ca recursul se întemeiază pe art. 304, pct.7 si 304 pct.9 deoarece potrivit art. 260, pct.5 c.proc.civ., hotararea trebuie sa cuprinda motivele de fapt si de drept care au format convingetrea instantei precum si cele care pentru care s-a inlaturat cererile partilor, ceea ce nu se regaseste in cuprinsul sentintei recurate, in opinia nostra motivarea fiind superficiala si cuprinde considerente care nu au legatura cu dezlegarea pricinii.
Subliniază acest fapt deoarece. asa cum am aratat in nenumarate randuri si tinand seama de situatia speciala creata urmare a evenimentelor meteo din iulie 2008 C. local V. de S., in unanimitate. a adoptat H.C.L. nr. 1. precum si o serie de alte asemenea hotarari, de buna credinta fiind, a considerat ca dana S. I. impreuna cu familia dumneaei sunt pe deplin indreptatiti sa primeasca o locuinta noua pe considerentul ca cea veche a"Thst avariata de apa incat a facut imposibila locuirea. Dar conditia de a fi repartizata o locuinta noua era aceea ca cea veche sa se afle in imposibilitatea de a fi reabilitata pentru a permite locuirea acesteia in siguranta .
Urmare a constatarilor efectuate la fata locului de catre functionari publici din cadrul Aparatului de specialitate al P. orasului V. de S. cat si de catre functionari publici din cadrul Prefecturii Judetului M. se arata ca familia d-nei S. se afla in imposibilitatea de a locui in conditii de siguranta urmare a distrugerii locuintei. proprietate personala. situata str. R., nr. 115, V. de S.
Acesta este motivul pentru care, C. local V. de S. emite, cu buna credinta si fara a efectua verificari, datorita situatiei critice creata urmare a inundatiilor din iulie 2008, H.C.L. nr. 1. privind repartizarea unei locuinte, cu titlu gratuit, d-nei S. I., urmare a distrugerii locuintei, proprietate personala situata in V. de S., str. R., nr. 115.
La data emiterii H. C.L. nr.17812008 nu se știa ca d-na S. nu avea stabilit domiciliul la adresa unde s-a aflat locuinta care a facut obiectul acestei hotarari - R. nr.115, ci ulterior s-a constatat ca domiciliul fam. S. era situat pe str. R., nr.197 iar locuinta de la adresa amintita, nu a fost afectata de evenimentele meteo din iulie 2008.
In concluzie, C. local a fost dus in eroare.
Acest fapt a fost constatat mai tarziu si facut cunoscut C.ui local prin referatul nr. 2192/(...) intocmit de catre S. I. sef birou Impozite si Taxe si Fux
V., referent impozite si taxe incheiat urmare a verificarii lor in teren, a referatului cu nr. 2192/(...) si referatul cu nr. 2788/(...) a Comisie numita de catre C. local V. de S., dupa deplasarea la adresa de pe str. R. nr. 197, V. de S. se constata ca sotii S. I. si A. detin in proprietate doua imobile de natura casa, un imobil de natura casa situata la adresa de pe str. R., nr. 197, V. de S., inregistrata in evidentele Registrului Agricol, la pozitia nr. 181, voI. 47, casa care nu a fost afectata de calamitatilor naturale din perioada iulie 2008 si care figureaza ca domiciliu, al doilea imobil de natura casa fiind situata pe str. V. R., nr. 115, V. de S., inregistrata in evidentele Registrului Agricol, la pozitia nr. 115, vol. 47 si care a fost afectata de calamitatilor naturale din perioada iulie 2008, fam. S. locuind la adresa de pe str. V. R. nr.l97, impreuna cu cei doi copii, minori la acea data.
Grav este faptul ca locuinta repartizata d-nei S. a fost construita urmare a finanțării din bugetul de stat, in temeiul H.R. nr. 801/2008, H.R. nr. 8. și privind alocarea unor sume din fondul de rezervă bugetară la dispoziția G., pentru acordarea de ajutoare bănești destinate reparațiilor locuințelor afectate de calamități. D. se discută despre fonduri speciale alocate de către Guvernul României urmare a situației de urgență creată urmare a inundațiilor din iulie 2008.
Tine sa arate din nou faptul ca locuința, imobilul de natura casa, situata pe str. R. nr. 197 si aleasa ca domiciliu de catre petenti nu a suferit nici o modificare urmare a inundatiilor din iulie 2008, deci NU indeplineau conditiile de persoana calamitata pentru ai fi atribuita o noua locuinta, neavand statut de familie calamitata,
Instanta de fond nu a tinut seama de starea de fapt la data la care a fost emisa hotararea C.ui local V. de S. si de situatia existenta, de buna credinta la emiterea hotarartlor ci s-a raportat la situatia anului 2011 fara a tine cont de data la care a făcut și facem referire. De asemenea nu se tine seama de faptul ca au fost indusi in eroare, nu se tine seama de faptul ca banii folositi in construirea caselor, inclusiv a celei repartizate d-nei S., s-au constituit ca fonduri speciale de care puteau beneficia numai aceia Care corespundeau calitatii de sinistrati si care nu aveau locuite, in speta d-na S. si familia dansei nu se regaseste, domiciliul ales la aceea data, asa cum am aratat in actiunea introductiva s-a regasit pe str. V. R., nr.197 si nici de cum V. R. nr. 115.
În situația prezentata d-Da S. și familia dânsei nu aveau calitate de persoane sinistrate si deci carora sa le fie atribuita casa construita urmare a alocării de fonduri din bugetul de stat, în temeiul HGR nr.801/2008 H.R. nr.
864 /2008 și HGR nr. 8. privind alocarea unor sume din fondul de rezerva bugetara la dispoziția G., ventru acordarea de ajutoare banesti destinate reparatiilor locuintelor afectate de calamități.
Acestea au fost considerentele care au determinat C. local V. de S. sa revoce H.C.L. nr.1..
2. În ceea ce priveste modul lacunar prin care instanta de fond admite actiunea reclamantei, respectiv "rec1amanta locuieste la imobilul situat in V. de S., str. D. V., nr.4. pentru racordarea imobilului la energie electrica ..... este justificata sustinerea acesteia conform careia hotararea din 2008 a fost pusa in aplicare si ca atare nu mai poate fi revocata de parat" face acest considerent fara a cerceta cele prezentate cu incalcarea principiului disponibilitatii si fara a respecta principiul rolului activ al instantei.
Recurentul mai arată faptul ca toate cheltuielile pentru construirea caselor, caci in afara de casa atribuita d-nei S. au fost construite 6 astfel de case, au fost facute urmare a alocarii de fonduri din bugetul de stat, in temeiul H.R. nr. 801/2008, H.R. nr. 8. si H.R. nr. 8. privind alocarea unor sume din fondul de rezerva bugetara la dispozitia G., pentru acordarea de ajutoare banesti destinate reparatiilor locuintelor afectate de calamitati si din donatii.
În afirmarea celor arătate depunem factura cu nr. 17280/(...), procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor de construire a aductiunii de apa si canalizarii la adresa D. V. nr, 41, V. de S. (la data racordarii, in evidentele Registrului Agricol al orasului V. de S., casele au primit un singur nr. cadastral, respectiv D. V. nr.41, dupa predarea caselor fiecare proprietar a primit un alt nr, administrativ, d-na S. primind nr. administrativ 4.) a devizului de lucrari a instalatie canaliza re exterioara reiese fara urma de dublu ca plata a fost facuta de la bugetul local al orasului V. de S., valoarea fiind de 21.000 lei, si nici de cum de catre d-na S. De asemenea din factura cu nr. 9310016117/D3627641T din data de (...), referatul intocmit de catre d-nul H. G., referent in cadrul Aparatului de S. a P. orasului Vis de S., incheiat la data de (...), aprobat de catre P. orasului V. de S. reiese ca plata pentru racordarea la energie electrica la casele situate pe str. D. V. (case sociale V. de M., S. V.) in cuantum de 7521,23 lei a fost platita tot de catre noi din fondurile alocare din bugetul de stat, in temeiul H.R. nr. 801/2008, H.R. nr. 864 12008 si H.R. nr. 8. privind alocarea unor sume din fondul de rezerva bugetara la dispozitia G., pentru acordarea de ajutoare banesti destinate reparatiilor loeuintelor afectate de calamitati si din donatii.
Mai arată faptul ca pentru a beneficia de aceste fonduri trebuia ca persoana sau persoanele beneficiare sa aiba calitate de persoana calamita, adica fără locuinta, urmare a inundatiilor din iulie 2008, calitate pe care d-na S. si familia acesteia, nu o avea, locuind la adresa de pe V. R., nr.197 si nici de cum pe V. R., nr.115.8.
In concluzie, solicită instanței, pentru motivele aratate admiterea recursului si schimbarea in totalitate sentinta civila nr. 5527/(...) data in dosarul mai sus aratat si mentinerea H.C.L. nr. 23/2009 ca legala.
Prin întâmpinarea depusă la dosar reclamanta S. I. a solicitat respingerea recursului formulat de pârât și menținerea în întregime a sentinței atacate.
În motivare reclamanta a arătat că prin S. atacată s-a admis acțiunea formulată de către intimată și s-a anulat hotărârea nr. 23 din (...) adoptată de către C. Local V. de S. prin care s-a revocat HCL 1.. Considerăm sentința atacată temeinică și legală.
Prin recursul formulat, C. Local V. de S. menționează că a fost "dus în eroare", fără a dovedi acest lucru prin actele de la dosar. A. se susține că la momentul emiterii hotărârii C.ui Local nr. 1. intimata "nu avea stabilit domiciliul" la adresa imobilului afectat de calamități.
Intimata la momentul emiterii hotărârii C.ui Local nu avea domiciliul la imobilul de pe strada R. nr. 197, iar acest lucru este cunoscut de emitentul hotărârii. A. citarea intimatei atât în primul ciclu procesual cât și în rejudecare s-a făcut la adresa de pe str. R. nr. 115. Rațiunea pentru care s-a emis hotărârea C.ui Local nr. 1. este că locuința intimatei, cea în care avea domiciliul și în fapt, a fost distrusă și a rămas fără adăpost. S-a susținut la instanța de fond și în continuare în recurs că intimata mai are o locuință în proprietate, lucru neadevărat. Mai mult recurenta nu a făcut și nu face dovada celor susținute. Actele care stau la baza emiterii hotărârii nr.
23/2009, prin care se revocă H. 1. nu fac această dovadă și chiar dacă acest lucru ar fi fost dovedit nu ar conduce la revocarea primei hotărâri. A. o simplă deplasare în teren și încheierea unui proces verbal de către funcționari ai Primăriei nu fac dovada existenței unui drept de proprietate asupra unui imobil, iar înscrierea în Registru agricol este declarativă. In cuprinsul hotărârii inițiale nu se prevede ca și condiție ca beneficiarul să nu dețină în proprietate un alt imobil, iar hotărârea de revocare nu are ca temei de drept existența unei condiții de asemenea natură. Dacă veți binevoi a observa pozele de la dosarul cauzei veți vedea și starea În care se află imobilul de pe str. R. nr. 197.
Mai mult aceiași funcționari din cadrul aceleiași instituții au încheiat atât procesul verbal care a stat la baza emiterii hotărârii nr. 1. cât și cel care a stat la baza emiterii hotărârii nr. 23/2009. Se susține cu impertinență că recurenta a fost indusă în eroare de funcționarii din cadrul Aparatului de specialitate al P. și că nu a efectuat cercetări în teren și mai mult la revocarea hotărârii 1. au luat în considerare un referat întocmit tot de funcționarii din cadrul Aparatului de specialitate al P. Cum este posibil ca recurenta să constate că imobilul de pe str. R. nr. 197 este în proprietatea intimatei, doar printr-o simplă deplasare în teren, în condițiile în care un drept de proprietate se dovedește/constată prin alte mijloace legale. Printre documentele depuse în vederea emiterii există o declarație dată de defunctul S. A., soțul intimatei în care arată că la adresa str. R. nr. 197 locuiește fiul său și o adeverință eliberată de primărie din care reiese că în fapt locuiește pe str. R. nr. 115.
Nu înțelege care este relevanța susținerii și reiterării în recursul formulat, că locuința acordată intimatei este construită din fonduri alocate de la bugetul de stat, în condițiile în care au fost respectate toate condițiile la momentul emiterii Hotărârii nr. 1., altfel aceasta nu s-ar fi emis. De asemenea motivarea în drept, respectiv H. 8., H. 8., H. 8. nu are relevanță și nu poate fi socotită temei de drept justificativ pentru revocarea hotărârii nr.
1..
Se pare că întreg fundamentul susținerilor recurentei constă în faptul că intimata mai are în proprietate o altă locuință, fapt pe care aceasta înțelege să îl probeze cu referat Întocmit de personal angajat în cadrul Aparatului de specialitate al P., cu o deplasare în teren și cu faptul că se susține că avea domiciliul legal pe str. R. nr. 197. Ceea ce nu menționează recurenta în recursul formulat este că intimata are încă din anul 2010 domiciliul legal pe str. D. V. nr. 4., iar domiciliul în fapt încă de la data acordării acestei locuințe, lucru ce susține apărările formulate. A. H. C.ui Local nr. 1. a fost realizată material. Mai mult recurenta, locuind în acest imobil, a făcut cheltuielile necesare pentru a-i racorda la utilități. A. i s-a deschis poziție în Registru agricol, iar imobilul dat în proprietate a fost trecut la impozitare, ceea ce denotă cu atât mai mult că hotărârea a fost pusă în aplicare.
Nu se poate contesta de către recurentă factura fiscală emisă pe numele intimatei din care rezultă că aceasta a plătit taxa de racordare la energia electrică la imobilul acordat, respectiv cel de pe str. D. V. nr. 4. atâta timp cât aceasta deși susține că ea a plătiti racordurile la utilități nu a dovedit acest lucru, înscrisurile alăturate nu fac dovada efectuării acestor lucrări la imobilului de pe str. D. V. nr. 4. Din factura depusă la dosarul cauzei rezultă fără dubiu lucrările menționate mai sus și realizate de către intimată pe cheltuiala acesteia.
Motivarea instanței de fond rezultă din doctrina în materie. A. este bine
știut că revocarea unui act poate interveni pentru condiții de ilegalitate sau referitoare la oportunitatea, dar de la acest principiu există mai multe excepții. Una dintre acestea este imposibilitatea de revocare a actului care a fost executat material. Din punctul nostru de vedere nu numai cheltuielile pe care le-a făcut intimata, dar și stabilirea domiciliului atât în fapt cât și în drept demonstrează acest lucru.
Din punctul nostru de vedere H. atacată este adoptată cu încălcarea normelor legale întrucât nu este motivată în drept, neindicându-se nici un temei de drept care să justifice revocarea hotărârii nr. 1.. In conformitate cu art. 82 din legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă "In formula introductiva a proiectului de act normativ adoptat sau emis de autoritatile administratiei publice locale se mentioneaza, pe langa temeiurile juridice, prevazute la art. 42 alin. (4), si temeiul legal din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata*), cu modificarile si completarile ulterioare. " S.ține că intimata nu a dovedit că petenta ar deține în proprietate un alt imobil locuibil, actele care stau la baza hotărârii nr. 23/2009 nu fac această dovadă și chiar dacă acest lucru ar fi fost dovedit nu ar conduce la revocarea primei hotărâri. A. o simplă deplasare în teren și încheierea unui proces verbal de către funcționari ai Primăriei nu fac dovada existenței unui drept de proprietate asupra unui imobil, iar înscrierea în Registru agricol este declarativă.
In cuprinsul hotărârii inițiale nu se prevede ca și condiție ca beneficiarul să nu dețină în proprietate un alt imobil, iar hotărârea de revocare nu are ca temei de drept existența unei condiții de asemenea natură. H. nr. 1. nu poate fi revocată întrucât a fost realizată material prin simplul fapt al locuirii în imobil, dar și prin cheltuielile efectuate cu racordarea la utilități și de asemenea prin realizarea formalități lor legale de stabilire a domiciliului legal care a avut la bază o adeverință eliberată În acest sens de P. V. de S.
În drept reclamanta invocă dispozițiile legii 554/2004, Legea 24/2000.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Dincolo de alegațiile recurentului, principala problemă de drept asupra căreia Curtea urmează să răspundă este în ce măsură H. adoptată de C. Local al orașului V. de S. sub nr. 1. era susceptibilă de revocare, sau altfel spus, dacă H. adoptată de C. Local al orașului V. de S. sub nr. 23 din (...) prin care a fost revocată HCL nr. 1. este legală.
Principiul revocabilității actului administrativ este de esența acestuia, cu excepțiile prevăzute de lege.
Una din aceste excepții este circumscrisă dispozițiilor art. 1 alin. 6 din
Legea nr. 554/2004.
A., conform acestui text legal autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. În cazul admiterii acțiunii, instanța se pronunță, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor juridice produse de acestea. A. poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului.
Prin D. nr. 638 din 3 octombrie 2006 publicată în Monitorul Oficial al
R. nr. 903 din 7 noiembrie 2006, Curtea constituțională a statuat pe marginea controlului de constituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. 6 că
„…acestea reglementează un caz de contencios administrativ obiectiv, care se referă la analizarea în abstract a unei chestiuni de legalitate, având în vedere realizarea unui interes public, caracterizându-se prin generalitate și impersonalitate.
Justificarea constituțională a unui asemenea text apare cu claritate în prevederile art. 1 alin. (5) din C., potrivit cărora, "În România, respectarea C.i, a supremației sale și a legilor este obligatorie". A., Curtea reține că posibilitatea autorității publice emitente a unui act administrativ nelegal să solicite instanței constatarea nulității acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, este o expresie a textului art. 1 alin. (5) din C.. Curtea constată că un act administrativ emis cu nerespectarea legii este nul, iar în lipsa art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 s-ar putea ajunge la menținerea în sistemul normativ a unor acte nelegale care, în lipsa unei persoane interesate în mod direct și personal sau vătămate, nu ar putea fi atacate în justiție, rămânând definitive și putând pe această cale să pericliteze anumite interese de ordin public.";
A. fiind, în situația în care actul administrativ nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice este susceptibil de a fi atacat cu acțiune în anulare în temeiul și în condițiile procedurale prevăzute de art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004.
Că acest act administrativ irevocabil pentru autoritatea emitentă este susceptibil de control de legalitate pe calea contenciosului administrativ s-a decis cu elocvență și de către jurisdicția de contencios constituțional printr-o altă decizie prin care a examinat constituționalitatea prevederilor ar. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004.
În acest context, prin D. nr. nr. 478 din 12 aprilie 2011 publicată în Monitorul Oficial nr. 419 din 15 iunie 2011 jurisdicția de contencios constituțional a statuat în esență că: „… susținerea autorului excepției de neconstituționalitate în sensul că aceste prevederi încalcă principiul separației puterilor în stat, prevăzut la art. 1 alin. (4) din C., prin faptul că se dă posibilitatea instanțelor judecătorești de a anula un act administrativ intrat deja în circuitul civil, este neîntemeiată, deoarece, pe de-o parte, potrivit art.
126 alin. (1) din Legea fundamentală, justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești, iar, pe de altă parte, principiul separației și echilibrului puterilor în stat presupune exercitarea atribuțiilor specifice de către fiecare putere în parte, în mod independent. Or, dispozițiile de lege criticate dau expresie acestui principiu constituțional, prevăzând că, în cazul în care actul administrativ unilateral nu mai poate fi revocat de autoritatea publică emitentă întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, anularea acestuia se poate dispune numai de instanțele judecătorești.";
Totodată prin aceeași decizie s-a mai reținut și că:";…în ceea ce privește critica referitoare la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice prin posibilitatea instanței judecătorești de a anula actul administrativ care a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, Curtea reține că principiul stabilității raporturilor juridice, deși nu este în mod expres consacrat de C., se deduce atât din prevederile art. 1 alin. (3), potrivit cărora România este stat de drept, democratic și social, cât și din preambulul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea E. a D. O. în jurisprudența sa. Acest principiu al stabilității raporturilor juridice nu poate implica însă promovarea unui drept prin intermediul unei ilegalități. Obținerea sau apărarea unui drept ori protejarea unui interes, chiar legitim, nu se poate fonda pe un act a cărui legalitate este îndoielnică și care nu ar putea fi dovedită altfel decât prin soluționarea cauzei de către instanța judecătorească, chiar și atunci când actul administrativ a intrat deja în circuitul civil și a produs efecte juridice. P. recunoscută instanțelor judecătorești de a anula actul administrativ, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, se justifică prin necesitatea exercitării unui control de legalitate, care reprezintă însuși fundamentul statului de drept, neputând fi acceptată teza potrivit căreia actul administrativ ar trebui să-și producă efectele în continuare, chiar dacă este nelegal, din moment ce a intrat în circuitul civil.";
Din cele ce precedă, rezultă fără tăgadă că atunci când actul administrativ este irevocabil pe considerentul că a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice nu poate fi suspus reanalizării de către autoritatea publică emitentă în senul revocării sale chiar dacă aceasta apreciază că este nelegal, ci această autoritate are obligația legală de a sesiza instanța competentă în vederea examinării legalității actului administrativ pretins nelegal și nesusceptibil de revocare.
În speță, Curtea reține că statuarea instanței de fond conform căreia actul administrativ din litigiu respectiv a HCL nr. 1. privind repartizarea unei locuințe, cu titlu gratuit, în proprietate reclamantei intimate S. I. nu era susceptibil de revocare de către autoritatea publică pârâtă și că astfel actul administrativ de revocare materializat în HCL nr. 23/(...) este anulabil, este corectă.
A., reclamantei i s-a predat în natură, faptic și juridic, locuința din litigiu care a început să fie efectiv ocupată de aceasta împreună cu familia sa, că aceasta a întreprins demersuri și a suportat cheltuieli în vederea racordării imobilului la energie electrică, sunt tot atâtea temeiuri corecte că actul administrativ a fost efectiv pus în aplicare, a intrat deci în circuitul civil și a produs efecte juridice, reclamanta comportându-se față de toți ceilalți ca proprietar asupra imobilului respectiv prin efectuare de acte juridice și săvârșirea de fapte juridice.
Din această perspectivă, se poate reține fără teama de a greși că actul administrativ materializat în HCL nr. 1. nu mai putea fi revocat unilateral de autoritatea emitentă oricât pare de nelegal în optica acesteia ci legalitatea acestuia era susceptibilă de a fi analizată exclusiv pe calea acțiunii în anulare în contencios administrativ în condițiile prevăzute de art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004.
Dat fiind că actul de revocare a fost găsi emis cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004 în mod corect a fost anulat de instanța de fond la cererea îndreptățită a persoanei vătămate prin acest act administrativ, astfel că soluția instanței de fond este legală și temeinică.
Din această perspectivă, Curtea reține că motivele invocate de recurent care tind să dovedească nelegalitatea actului administrativ revocat de autoritate nu sunt întemeiate în circumstanțele prezentului litigiu deoarece atari motive nici nu pot fi examinate dat fiind că autoritatea nu a procedat conform dispozițiilor art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004.
Față de cele ce precedă, Curtea urmează ca în temeiul art. 1 alin. 6 din
Legea nr. 554/2004 să respingă ca nefondat recursul pârâtului cu consecința menținerii în întregime a sentinței atacate.
Dat fiind soluția din recurs, în temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.civ. va obliga recurentul să plătească intimatei S. I. suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial (f. 97).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de pârâtul C. LOCAL V. DE S. împotriva sentinței civile nr. 5527/(...), pronunțată în dosarul nr. (...)* al T.ui M., pe care o menține în întregime.
Obligă recurentul să plătească intimatei S. I. suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
D. este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 martie 2012.
{ F. |
PREȘEDINTE, R.-R. D. | JUDECĂTOR, L. U. | JUDECĂTOR, M. D. |
G., M. T. |
}
Red.L.U./Dact.S.M
2 ex./(...) Jud.fond. I. V.
