Decizia nr. 1808/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1808/2012
Ședința din data de 07 M. 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T. JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR M. B. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul C. LOCAL AL M. B. împotriva sentinței civile nr. 954 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., în contradictoriu cu reclamatul P. J. B.-N., având ca obiect - anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) intimatul-reclamant a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare.
Se constată că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct.2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 3 și 20 din L. nr. 554/2004, art. 3 pct. 3
C.pr.civ. constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 954 din (...) pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. (...) s-a admis acțiunea în anulare formulată de reclamantul P. județului B.-N. în contradictoriu cu intimatul C. Local al M. B. și, în consecință:
- s-a anulat H. nr. 188 din (...) adoptată de C. Local al municipiului
B.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin hotărârea nr.188 din (...) a C. Local al M. B. „privind acordarea de suplimente salariale conform art. 11 din L. nr. 3. privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice pentru fiecare categorie de funcționari publici din cadrul aparatului de specialitate al P. mun. B. și de la serviciile publice de interes local";, la art.1 s-a stabilit acordarea, începând cu luna octombrie 2010, de suplimente salariale conform art. 11 alin. 1 lit. b din Anexa nr. III a L. nr. 3., pentru fiecare categorie de funcționari publici care își desfășoară activitatea în cadrul aparatului de specialitate al P. mun. B. și în serviciile publice de interes local, potrivit anexei care face parte integrantă din hotărâre.
Anexa hotărârii cuprinde tabelul privind suplimentele salariale prevăzute de art.11 al L., pe categorii de funcții publice - fila 21 dosar, suplimente salariale care urmau a fi acordate funcționarilor publici din aparatul de specialitate al primarului, prin raportare la salariile de bază prevăzute pentru funcțiile publice de stat.
H. este însoțită de expunerea de motive semnată de P. M. B., în care se menționează că întrucât în anul 2009 veniturile proprii ale bugetului local au fost mai mari decât cheltuielile cu personalul efectuate în anul
2009 pe toate capitolele de cheltuieli și ținând cont că aceste suplimente salariale nu sunt considerate drepturi câștigate, ci se acordă în fiecare exercițiu bugetar prin hotărâre a consiliului local în limita fondurilor disponibile în buget, proiectul de hotărâre apare ca legal și oportun.
Analizând hotărârea prin prisma dispozițiilor acesteia, precum și a legislației din domeniul salarizării funcționarilor publici, instanța a constatat că hotărârea adoptată de către consiliul local este nelegală, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Într-adevăr, în anul 2010 salarizarea este guvernată de prevederilor
L. - cadru nr. 3., însă în primul an de aplicare a acestui act normativ, modul de stabilire a salariilor personalului din sectorul bugetar este reglementat de OUG nr.1/2010, care la art. 5 alin.1 menționează că
";începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își păstrează salariul, solda sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare brut/brută avute la această dată, fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din L. nr. 329/2009, care se calculează după cum urmează: a) la salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare corespunzătoare funcțiilor avute la data de 31 decembrie 2009 se adaugă cuantumul sporurilor și indemnizațiilor care se introduc în acesta/aceasta, prevăzute în notele la anexele la L.-cadru nr. 3., numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții; b) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale prevăzute în anexele la L.-cadru nr. 3. care nu se introduc în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare se acordă în aceleași cuantumuri de la 31 decembrie 2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții, cu respectarea prevederilor art. 23 din L.- cadru nr. 3.";, art. 6 alin. 3 prevăzând: „cuantumul individual al salariilor/soldelor, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale stabilite începând cu luna ianuarie 2010 în conformitate cu prevederile L.- cadru nr. 3., nu va depăși nivelul acestuia stabilit pentru luna decembrie
2009, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții".
Conform art. 4 alin.1 din această ordonanță „ Începând cu luna ianuarie 2010, întregul personal din sectorul bugetar încadrat în autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 2 alin. (1) și (3) din L.- cadru nr. 3. va fi reîncadrat corespunzător tranșelor de vechime în muncă
și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute la 31 decembrie 2009";, reîncadrarea funcționarilor publici în temeiul acestei legi fiind realizată la nivelul P. B., aspect necontestat de reclamant.
Din înscrisurile depuse de pârât la termenul de judecată din data de
(...), reiese că prin acordarea suplimentelor în discuție, începând cu luna octombrie 2010, cuantumul brut individual al salariilor, stabilite începând cu luna ianuarie 2010 în conformitate cu prevederile L.-cadru nr. 3., nu a fost depășit.
Însă, așa cum în mod corect a susținut reclamantul, salariile de bază în 2010 au un cuantum diferit pentru aceeași funcție și grad profesional, fiind individualizate pentru fiecare persoană în raport cu cuantumul sporului de vechime și al altor sporuri care intră în calculul salariului de bază pentru anul 2010, prin urmare nu puteau fi acordate aceleași suplimente salariale pentru aceeași funcție și grad profesional, așa cum s-a stabilit prin hotărârea consiliului local.
Că aceasta este interpretarea corectă rezultă și din prevederile L. nr.3., Cap. II, art.6 care indică ca scop și finalitate : armonizarea sistemului de salarizare a personalului din sectorul bugetar în raport cu importanța, răspunderea, complexitatea activității și nivelul studiilor necesare pentru desfășurarea activității; realizarea ierarhiei salariilor funcțiilor de bază, a soldelor și a indemnizațiilor lunare de încadrare, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate, având la bază următoarele criterii: nivelul studiilor și al competențelor; importanța socială a muncii; complexitatea și diversitatea activităților; responsabilitatea și impactul deciziilor; expunerea la factori de risc; incompatibilitățile și conflictele de interese; dificultatea activităților specifice; condițiile de acceptare pe post; diferențierea salariilor de bază, a
soldelor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare în funcție și de nivelul la care se prestează activitatea: central, teritorial și
local, impunându-se a se face mențiunea că potrivit art.7alin.(1) aplicarea prevederilor prezentei legi se realizează etapizat în perioada 2010-2015, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază pentru personalul militar și a indemnizațiilor lunare de încadrare, prevăzute în anexele la această lege, stabilite anual prin legi speciale, astfel încât în perioada de implementare a acestui act normativ nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări.
Deci, în anul 2010 nu există stabilit un salariu de bază unic pentru fiecare funcție publică, astfel încât nu se putea determina o singură sumă care să reprezinte diferența dintre salariul de bază prevăzut pentru funcțiile publice de stat și salariul de bază prevăzut pentru funcțiile publice locale și care să poată fi acordată cu titlu de supliment salarial, cum apare în anexa hotărârii contestate, deoarece așa cum s-a relevat mai sus, în primul an de aplicare a L. nr.3. salariul de bază calculându-se individual pentru fiecare persoană care ocupă o funcție publică.
Apoi, tribunalul a mai constatat că au fost stabilite suplimente salariale pentru funcțiile publice locale de secretar al municipiului și de arhitect - șef, or aceste funcții nu au corespondent în funcțiile publice de stat, a se vedea prevederile anexei III/1, I. A din L. nr.3., respectiv anexei III/2 I B lit. A, nr. crt. 3, 9, 10, deci și sub acest aspect hotărârea atacată fiind nelegală.
Deși s-a susținut că autoritatea deliberativă a mun. B. a aprobat acordarea suplimentelor salariale în baza unui act normativ abrogat parțial prin L. nr.3., iar astfel a fost calculată diferența dintre salariul de bază a funcțiilor publice locale și salariul de bază al funcțiilor de stat prevăzute în OG nr.6., cu modificările și completările ulterioare, anexele prin care erau stabilite salariile de bază pentru funcționarii publici din OG nr. 6., fiind abrogate însă prin prevederile art. 48 pct. 13 din L. nr. 3. privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, nu s- a făcut dovada acestei susțineri de către reclamant, cu atât mai mult cu cât pârâtul a susținut că, la data emiterii hotărârii atacate, personalul era reîncadrat in temeiul L. nr. 3. cu funcțiile prevăzute in anexele la aceasta lege, iar dispozițiile de reîncadrare nu au fost atacate de către prefect.
De asemenea, potrivit disp.art.11 alin.4 din anexa III a L. nr.3., suplimentele salariale ce pot fi acordate funcționarilor publici sunt condiționate de existența unor venituri proprii ale bugetului local, exclusiv cotele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale în trimestru/anul anterior de calcul, mai mari sau egale cu cheltuielile de personal alocate pentru autoritățile executive și deliberative și pentru aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, adresa aflată la fila 85 dosar evidențiind existența unor venituri proprii ale bugetului local, exclusiv cotele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale în trimestrul anterior de calcul( III 2010), mai mari decât cheltuielile de personal ale mun. B.
Pentru argumentele expuse, H. nr. 188 din (...) adoptată de C. Local al municipiului B. apare ca fiind nelegală, sens în care a fost admisă acțiunea în anulare promovată de către P. jud. B.-N., în temeiul disp.art.10 și urm. din L.554/2004 privind contenciosul administrativ cu modificările ulterioare, dispunându-se anularea acestei hotărâri.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul C. LOCAL AL M.
B. prin P., solicitând să se admită recursul, să se modifice sentința atacată, iar pe fond să se respingă acțiunea principală.
În motivare s-a arătat că sentința atacată este nelegală și netemeinică, în speță fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 Cod proc.civ.
Considera ca H. C. local al municipiului B. nr. 1. este emisa cu deplina respectare a legii. In concret s-au avut in vedere prederile art. 11 din L. nr. 3., respectiv:
„(1) La propunerea președintelui consiliului județean sau, după caz, a primarului, pentru funcțiile publice locale pot fi stabilite suplimente salariale, egale cu: a) până la diferența dintre salariul de bază prevăzut pentru funcțiile publice teritoriale și salariul de bază prevăzut pentru funcțiile publice locale, În cazul funcționarilor publici care Își desfășoară activitatea În cadrul aparatului de specialitate al primari lor municipiilor, orașelor și comunelor, precum și instituțiilor și serviciilor publice Inființate și organizate prin hotărâri ale autorităților administrației publice locale respective; b) până la diferența dintre salariul de bază prevăzut pentru funcțiile publice de stat și salariul de bază prevăzut pentru funcțiile publice locale, În cazul funcționarilor publici care își desfășoară activitatea În cadrul aparatelor de specialitate ale consiliilor județene, primarului general al municipiului B. și ale primarilor sectoarelor municipiului B., ale primarilor municipiilor reședință de județ, precum și În cadrul instituțiilor
și serviciilor publice Inființate și organizate prin hotărâri ale autorităților administrației publice locale respective.
(2) Suplimentele salariale prevăzute la alin. (1) nu sunt considerate drepturi câștigate și se acordă în limita fondurilor disponibile în bugetul local.
(3) Acordarea suplimentelor salariale stabilite potrivit alin. (1) se aprobă prin hotărâre a ); consiliului județean ori, după caz, hotărâre a consiliului local.
(4) Suplimentele salariale stabilite potrivit alin. (1) pot fi acordate numai dacă veniturile proprii ale bugetului local respectiv, exclusiv cotele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale, În trimestrul/anul anterior de calcul sunt mai mari sau egale cu cheltuielile de personal alocate pentru autoritățile executive și deliberative și pentru aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean.".
Pana la data apariției legii unitare 3., funcționarii publici din cadrul aparatului de specialitate al P. municipiului B. și a serviciilor publice de interes local numiți in funcții publice conform L. nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, au fost salarizați, conform anexelor prevăzute pentru funcții publice locale.
Acest supliment salarial se acorda începând cu (...). Prin masura adoptata se respecta:
• principiul echitații in sensul ca pentru munca de valoare egala remuneratia sa fie egala;
• principiul salarizarii in mod egal a functionarilor publici care sunt la același nivel al studiilor și al competentelor precum și
• principiul salarizarii in raport cu complexitatea și diversitatea activitatilor desfașurate, urmare a descentralizarii.
Interpretarea instantei de fond o apreciază gresita astfel potrivit textului de lege mai inainte mentionat suplimentul salarial reprezinta diferența dintre salariul de bază prevăzut pentru funcțiile publice de stat
și salariul de bază prevăzut pentru funcțiile publice locale .
Deci nu se acorda diferentiat pentru fiecare functionar in parte ci ca o diferenta intre cele de baza prevazute pentru functia publica si nu intre cele acordate pentru functia publica.
De altfel deja prin anexele la L. nr. 3. s-au efectuat deja diferentierile salariale in functie de nivelul de pregatire profesionala vechime, etc. asa cum rezulta si din nota de la finalul anexei nr. III.
Pe de alta parte orice act juridic si cu atat mai mult o lege organica trebuie interpretata in sensul in care produce un efect si nu in sensul in care nu produce nici un efect.
De asemenea in mod corect s-a procedat si la stabilirea suplimentului salarial in cazul Secretarului municipiului sau A. Sef, oricum chiar daca am aprecia ca ar exista o greseala, aceasta ar putea conduce la anularea in parte a hotararii atacate si nu in intregime.
Nu in ultimul rand tine sa arate ca acordarea acestor stimulente a fost o practica constanta in administratia publica locala. La emiterea hotararii atacate s-a avut in vedere H. 85/2010 a C. local al municipiului P. care la randul ei a fost supusa controlului de legalitate iar instantele de judecata au hotarat mentinerea acesteia ca fiind legala, sens in care a anexat in copie sentinta T.ui Prahova nr. 348/2010- irevocabila.
În concluzie solicită să se admită recursul să se modifice sentința atacată, iar pe fond să se respingă actiunea principală.
Reclamantul intimat P. județului B.-N. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca neîntemeiat a recursului, menținerea ca legală și întemeiată a Sentinței civile nr. 9. și pe cale de consecință anularea Hotărârii C. Local B. nr.188/(...).
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Prin sentința recurată, instanța de fond a dispus admiterea acțiunii în contencios administrativ formulată de P. județului B.-N. și a dispus anularea Hotărârii C. Local B. nr.188/(...) privind acordarea de suplimente salariale conform art.11 din L.-cadru nr.3. privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice pentru fiecare categorie de funcționari publici din cadrul aparatului de specialitate al P. municipiului
B. și de la serviciile publice de interes local.
Pentru a se pronunța astfel, s-a considerat că prin adoptarea hotărârii atacate, s-au încălcat două dintre principiile de bază care au stat la baza adoptării L.-cadru nr.3., respectiv acela al ierarhizării salariilor funcțiilor de bază, a soldelor și a indemnizațiilor lunare de încadrare, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate și cel al diferențierii salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare în funcție și de nivelul la care se prestează activitatea: central, teritorial și local (art.6 lit. c și f din L.-cadru nr.3.).
Prin raportare la aceste statuări, Curtea constată că criticile din recursul declarat nu pot fi reținute, iar pentru a aprecia astfel, s-au luat în considerare prevederile art.11 și 12 din L.-cadru nr. 3., conform cărora salarizarea personalului din sectorul bugetar urma să se facă pe bază de
… coeficienți de ierarhizare care se stabilesc în funcție de studii și de gradațiile de vechime, diferențiat pe fiecare funcție publică, existând diferențe de coeficienți de ierarhizare între funcții identice de nivele diferite.
Astfel, intimatul prezintă în întâmpinare, cu titlu de exemplu, situația unui consilier superior, treapta 1 de salarizare, gradația de vechime 5 de la nivel central, care are stabilit un coeficient de ierarhizare de 4,30, în timp ce, pentru cel de la nivel teritorial, coeficientul este 4,00, iar în cazul celui de la nivel local, 3,60.
Prin raportare la principiile generale mai sus expuse, acești coeficienți ar fi trebuit să se înmulțească cu valoarea de 705 lei și s-ar fi stabilit astfel salariul de bază, la care se adăugau diverse sporuri. Numai în acest mod s-ar fi făcut aplicarea principiilor de ierarhizare și diferențiere obiectivă a salariilor funcționarilor publici.
În anul 2010, salarizarea personalului bugetar nu s-a făcut pe bază de coeficienți de ierarhizare, ci potrivit art.5 alin.1 și art.6 din O. ~ G. nr.1/2010, s-a stabilit un sistem de salarizare tranzitoriu prin care la salariul de bază corespunzător funcțiilor avute la data de 31 decembrie
2009, se adaugă sporul de vechime în muncă în cuantumul avut în luna decembrie 2009 precum și cuantumul sporurilor și indemnizațiilor prevăzute în notele la anexele la L.-cadru nr.3. precum și sumele compensatorii reprezentând cuantumul sporurilor și indemnizațiilor care nu se mai acordă conform L. nr.3..
În concret, noul salariu de bază era format din salariul de bază așa cum fusese stabilit prin O. G. nr. 6., cu modificările și completările ulterioare, la care s-au adăugat cuantumurile sporurilor pe care fiecare funcționar public le primea anterior intrării în vigoare a L. nr.3., astfel având loc o individualizare a salariilor și nu ierarhizarea lor.
Intimatul relevă cu temei că astfel s-a ajuns ca salariile de bază să aibă un cuantum diferit pentru aceeași funcție și grad profesional și același nivel de desfășurare a activității, acestea fiind individualizate pentru fiecare persoană, în raport cu cuantumul sporului de vechime și al altor sporuri care au intrat în calculul salariului de bază pentru anul
2010. Această concluzie se poate trage și din analizarea prevederilor art.31 și 32 din L.-cadru nr.3. care reglementau salarizarea personalului nou-încadrat pe funcții și a personalul promovat în funcții în perioada de aplicare tranzitorie a legii și care prevedeau că salarizarea acestora se făcea la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare, deci nu exista un sistem de calcul obiectiv al salariilor de bază, ci un sistem prin care se comparau situațiile individuale ale funcționarilor publici și se acorda un salariu de bază analog cu al altui funcționar public.
Mergând mai departe cu raționamentul, se afirmă corect că însuși legiuitorul a lipsit de efecte L.-cadru nr.3. și, implicit, prevederile legale referitoare la suplimentele salariale, nu instanța de fond sau I. P. - J. B.- N., din cauza faptului că nu exista o diferențiere obiectivă a salariilor pe nivele de activitate, acesta fiind principalul element care permitea calculul suplimentelor.
Ca atare, în mod corect instanța de fond a apreciat că nu pot fi acordate aceleași suplimente salariale pentru aceeași funcție și grad profesional așa cum s-a stabilit prin hotărârea consiliului local, deoarece nu există un salariu unic pentru fiecare funcție publică, astfel încât nu se putea determina o singură sumă care să reprezinte diferența dintre salariul de bază prevăzut pentru funcțiile publice de stat și salariul de bază prevăzut pentru funcțiile publice locale, care să poată fi acordată cu titlu de supliment salarial, după cum nu se pot acorda suplimente salariale pentru funcțiile publice de secretar al municipiului și de arhitect
- șef, deoarece nu au corespondent la nivelul funcțiilor de stat.
Raportat la cele de mai sus, Curtea achiesează celor expuse prin întâmpinare, conform cărora aprecierile recurentului referitoare la legalitatea modului de acordare al suplimentelor salariale, ca diferență dintre salariile de bază prevăzute pentru funcția publică, iar nu ca diferență dintre salariile de bază acordate pentru fiecare funcție publică, sunt nefondate.
Aceasta întrucât, în anul 2010, salariile de bază prevăzute de lege nu s-au aplicat, stabilirea salariilor pe baza coeficienților de ierarhizare fiind amânată, ci s-au acordat niște salarii de bază individualizate care au fost calculate plecând de la salariile de bază stabilite anterior prin O. G. nr. 6., cu modificările și completările ulterioare.
Anexele prin care erau stabilite salariile de bază pentru funcționarii publici din OG nr. 6. au fost abrogate prin prevederile art. 48 pct.13 din
L.-cadru nr.3., dar, cu toate acestea, recurentul a aprobat acordarea suplimentelor salariale, ca diferență dintre salariul de bază a funcțiilor publice locale și salariul de bază al funcțiilor de stat, așa cum sunt aceste salarii prevăzute în ordonanța abrogată parțial.
Ca atare, tribunalul a statuat în mod corect în sensul în care stabilirea acestor suplimente s-a făcut în mod nelegal, motive pentru care se va dispune respingerea recursului, în baza prev. art. 20 din LCA, art. 312 alin. 1 C.pr.civ. și menținerea sentinței civile nr. 9., pronunțată de T.
B.-N., în dosarul nr. (...).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. DECIDE
Respinge recursul declarat de C. LOCAL AL M. B. împotriva sentinței civile nr. 954 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
Red.M.B./dact.L.C.C.
2 ex./2(...)
Jud.fond: D. E.na L.