Decizia nr. 1810/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1810/2012
Ședința din data de 07 M. 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T. JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR M. B. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. I. N. împotriva sentinței civile nr. 1206 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.- N., în contradictoriu cu pârâții I. DE P. AL J. B.-N. și I. G. AL P. R., având ca obiect - suspendare provizorie a executării.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă recurentul- reclamant M. I. N. personal, identificat cu CI seria XB nr. 3., lipsind intimații- pârâți.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
De la dosar lipsește dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Prin serviciul registratură, la data de (...) intimatul I. G. al P. R. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare, iar la data de (...) intimatul-pârât
I. de P. al J. B.-N. a depus întâmpinare, într-un singur exemplar
Instanța comunică recurentului-reclamant un exemplar al întâmpinării depusă de intimatul I. G. al P. R.
Recurentul-reclamant depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și a timbrului judiciar de 0,50 lei.
T. depune înscrisuri din care rezultă corespondența purtată cu pârâtul IPJ B.-N. cu privire la cercetarea prealabilă și a actelor care au stat la baza acestei proceduri.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art. 20 din Legea nr.554/2004, art. 3 pct. 3 C.pr.civ. dispozițiile Legii nr. 188/1999 și ale Legii nr. 360/2002, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Recurentul-reclamant solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 1206 din data de (...) pronunțată de T. B.-N., modificarea în totalitate a sentinței recurate în sensul admiterii cererii de suspendare a actelor administrative, așa cum aceasta a fost formulată.
Instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea introductivă prin care a solicitat suspendarea executării dispozițiilor Raportului de control nr. S 1. și a dispoziției prin care s-a dispus cercetarea prealabilă disciplinară, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii ce face obiectul dosarului nr. (...) al T.ui B.-N., având ca obiect anularea acestor acte.
Apreciază că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică întrucât a fost dată cu interpretarea greșită a legii, instanța analizând cu prioritate caracterul actului dedus judecății, respectiv a raportului de control de fond și dispoziției de începere a cercetării disciplinare prealabile, reținând că nu sunt acte administrative.
În opinia sa atât Raportul de control nr. S 1. și a dispoziția prin care s-a dispus cercetarea prealabilă disciplinară sunt veritabile acte administrative întrucât sunt emise de o autoritate publică, produc efecte juridice, respectiv nasc, modifică și sting raporturi juridice, motiv pentru care solicită suspendarea efectelor acestora până la soluționarea acțiunii principale din dosarul la care a făcut referire. Se susține că prin promovarea acestei proceduri împotriva sa, persoanei împuternicite cu aducerea la îndeplinire i se dau anumite prerogative, iar reclamantului i se impun anumite obligații care în caz contrar nu ar fi existat, cum ar fi prezentarea numitor dosare care fac obiectul cercetării, efectuare de rapoarte , note explicative.
De asemenea se relevă că procedura controlului de fond care a generat
Raportul de control, care a stat la baza emiterii dispoziției de cercetare prealabilă este una viciată deoarece dispozițiile legale care stau la baza efectuării controlului de fiind au fost încălcate în ceea ce privește controlul efectuat la B. de investigații criminale condus de către recurent, pârâtul depunând la dosarul cauzei notele de constatare întocmite pe parcursul controlului de fond care nu sunt semnate de către recurent în calitate de șef al BIC și nici de către șeful structurii, așa cum prevede O 318/2007.
Cu privire la cererea de suspendare a celor două acte administrative apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de către art. 14 din Legea nr.
554/2004, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă.
Față de condiția cazului bine justificat susține recurentul că din împrejurările prezentului caz rezultă că există o puternică îndoială asupra prezumției de legalitate a actelor atacate, iar în privința iminenței producerii pagubei arată că O. nr. 40/2004 privind procedura cercetării prealabile prevede mai multe sancțiuni, pornind de la mustrare scrisă până la destituirea din funcție, iar măsura dispusă ar determina o împiedicare în avansarea în carieră sau chiar pierderea locului de muncă, dat fiind faptul că structura din care face parte este în curs de reorganizare și restructurare iar în caz de concediere sunt vizate persoanele cu abateri disciplinare.
Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului și acordarea cheltuielilor judiciare, reprezentând taxele judiciare de timbru.
-
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1206 pronunțată la data de (...) în dosar nr.(...) al
T.ui B. N. a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de intimatul I. G. al P. R. și respinsă cererea formulată de reclamantul M. I. N. împotriva acestui pârât, respinsă cererea de suspendare formulată de același reclamant în contradictoriu cu intimatul I. J. de P. a J. B.-N.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că reclamantul își desfășoară activitatea în cadrul P. mun. B. în calitate de șef al B. de I. C., instituția în cauză fiind supusă unui control de fond desfășurat în perioada (...)-
(...) de către o echipă de control din cadrul I.P.J. B.-N. Concluziile comisiei de control au fost consemnate în cuprinsul raportului de control nr. S/16579/(...), constatându-se unele deficiențe la biroul condus de reclamant, astfel că pentru a se putea stabili dacă aceste deficiențe constatate constituie sau nu abateri disciplinare s-a dispus efectuarea unei cercetări prealabile cu privire la ofițerii cu funcții de conducere.
A., prin dispoziția nr. 144/(...) emisă de Ș. I. de P. J. B.-N. s-a nominalizat ofițerul desemnat cu efectuarea cercetării prealabile în ceea ce-l privește pe reclamantul M. I. N. pentru faptele ce pot constitui abateri disciplinare constate în perioada 7-(...) cu ocazia controlului de fond și tematic desfășurat la P. mun. B. - B.I.C., cu mențiunea că ofițerul va desfășura activitățile de cercetare prealabilă și va întocmi actele procedurale în strictă conformitate cu prevederile O.ui MAI nr. 4. (f. 13 dosar).
Intimatul IPJ B.-N. a relevat faptul că cercetarea prealabilă dispusă în cauză nu a fost încă finalizată până în prezent, fie pentru că reclamantul a refuzat să prezinte documentele solicitate în cadrul procedurii prealabile, fie pentru că în perioada 5-(...) a fost în concediu medical, iar din data de (...) în concediu de odihnă, condiție în care această cercetare prealabilă a fost suspendată.
Așa cum a susținut acest intimat, art. 19 al. 1 din O. MAI nr. 4. privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Administrației și Internelor
„cercetarea prealabilă reprezintă ansamblul elementelor constitutive ale măsurilor cu caracter procedural desfășurate în scopul stabilirii existenței/inexistenței abaterii disciplinare, cu privire la aspectele care au fost sesizate sau despre care s-au luat cunoștință în mod direct, la cauzele și împrejurările concrete la care acestea s-au produs";, deci scopul cercetării prealabile este reprezentat de stabilirea existenței sau inexistenței abaterii disciplinare, suspendarea procedurii prealabile fiind permisă de ordinul menționat doar în condițiile art. 24 al. 1 din același ordin, adică în cazuri excepționale și pentru motive bine întemeiate de natură a împiedica polițistul cercetat să dea curs citării, procedura urmând a fi reluată în termen de cel mult
3 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință despre încetarea situației care a cauzat suspendarea, în cadrul termenului de un an de la data comiterii faptei, conform prev. art. 59 al. 9 din Legea nr. 360/2002.
Reclamantul a solicitat, în speța de față, invocând ca temei legal disp. art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării dispozițiilor actului de control nr. S/16579/(...) obiect al acțiunii dosarului nr. (...) al T.ui B.-N. până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acestui dosar, suspendarea executării dispoziției prin care s-a dispus cercetarea prealabilă, precum și a cercetării prealabile disciplinare promovate împotriva sa în baza dispoziției atacate în dosarul cu același număr.
Art. 14 din Legea nr. 554/2004 reglementează suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare.
Actul administrativ este definit de art. 2 al. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004 unde se arată că „actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice ...";, din cuprinsul definiției legale putându- se extrage trăsăturile esențiale ale actului administrativ.
În aceste condiții, nu orice manifestare de voință a unei autorități publice îmbracă forma unui act administrativ, astfel încât înainte de a se analiza aspectele privind legalitatea actelor supuse controlului și deci natura lor vătămătoare pentru drepturile și interesele reclamantului, instanța este chemată a proceda la analiza caracterului specific actului administrativ, analiză care se impune a fi realizată cu prioritate.
Raportul de control nr. S/16579/(...), dispoziția de nominalizare a ofițerului abilitat să efectueze procedura prealabilă, înscrisuri depuse la filele 13,
50-54, nu constituie acte administrative, ci acte prealabile derulării procedurii cercetării disciplinare, fără consecințe juridice, aceste acte putând fi supuse controlului judecătoresc doar în condițiile art. 18 al. 2 din Legea nr. 554/2004 care permit pe lângă anularea actului administrativ unilateral nelegal și verificarea legalității operațiunilor administrative care au stat la baza actului suspus judecății.
Procedura cercetării prealabile în materie disciplinară a personalului din
MAI este reglementată strict în cuprinsul O.ui nr. 400/(...) la art. 19-37, ca act administrativ fiind calificat doar actul de sancționare a polițistului emis de persoana competentă să aplice sancțiunea disciplinară și care poate fi contestat în fața instanței competente conform art. 62 din același ordin, respectiv art. 61 al.
1-3 din Legea nr. 360/2003 :„ (1) Polițistul poate contesta sancțiunea disciplinară, în termen de 5 zile de la luarea la cunoștință, șefului ierarhic superior celui care a aplicat sancțiunea. … (3) Polițistul nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, după caz, a ordinului ori a dispoziției de sancționare";.
Cu atât mai mult, nu se poate reține incidența prevederilor art. 14 al. 1 din Legea nr. 554/2004 nici cu privire la solicitarea de suspendare a cercetării prealabile disciplinare, supusă procedurii reglementată de art. 19 - 37 din O. MAI
4. sub imperativul respectării termenului impus de art. 61 pentru aplicarea sancțiunii disciplinare în situația în care se impune această măsură.
Împotriva soluției menționate a declarat recurs reclamantul solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței cu consecința admiterii cererii de suspendare.
În susținerea celor solicitate se arată că instanța a făcut o confuzie între actul administrativ și efectele acestuia considerând că procedura cercetării prealabile disciplinare promovată împotriva sa este actul pe care îl contestă. Acest aspect este greșit deoarece a contestat actele administrative ce au generat cercetarea: raportul S/16579/(...) și decizia de începere a acestei proceduri (care s-a dovedit a fi chiar dispoziția de numire a persoanei însărcinate cu efectuarea cercetării) solicitând suspendarea efectelor celor două acte, efecte care constau în cercetarea prealabilă propriu-zisă. În mod greșit instanța a considerat că cele două acte a căror suspendare o solicită nu constituie acte administrative ci acte anterioare care nu produc efecte deoarece aceste acte sunt veritabile acte în sensul Legii nr.554/2004 fiind supuse controlului judecătoresc. A. pentru inițierea unei cercetări prealabile disciplinare este necesară existența unei abateri disciplinare, care este constatată printr-un act. Acestui act nu-i pot fi refuzate valențele, caracteristicile de act administrativ, deoarece este un act care cuprinde toate elementele stabilite de lege pentru a i se acorda valoare juridică: este unilateral, emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, care dă naștere modifică sau stinge raporturi juridice. A., prin promovarea acestei proceduri împotriva reclamantului, persoanei împuternicite cu aducerea la îndeplinire a acestuia i se dau anumite prerogative, iar reclamantului i se impun anumite obligații care în caz contrar nu ar fi existat, de exemplu, prezentarea anumitor dosare care fac obiectul cercetării, efectuarea de rapoarte, note de explicative de către reclamant către persoana împuternicită, la cererea acesteia, în legătură cu aspectele cercetate.
În condiții normale fără existența celor două acte ce se consideră administrative persoana desemnată să efectueze cercetarea nu ar fi avut dreptul să solicite dosarele și personal nu ar fi avut obligația predării acestora și nici de a întocmi rapoarte, note explicative. Acesta este și motivul pentru care procedura de control ce a stat la baza emiterii raportului de control prevede posibilitatea de a fi informat, de a i se cere și da explicații, de a face contestații. Procedura controlului ce a generat raportul de control și emiterea deciziei este viciată, deoarece au fost încălcate dispozițiile în ceea ce privește controlul.
Un alt aspect arată reclamantul este acela ca cererea a fost fundamentată pe art.14 din Legea nr.554/2004 iar instanța a judecat cererea în temeiul ordinului MAI nr.4.. Acest aspect este nelegal din două motive în primul rând deoarece instanța nu a răspuns solicitărilor sale întemeiate pe dispozițiile invocate pe cerere ci pe alte dispoziții iar în al doilea rând dispozițiile pe care instanța le-a invocat și reținut în argumentare nu au putere de lege. De altfel întreaga procedură este nelegală pentru aspectele ce se vor indica. O. MAI 4. care este invocat ca temei legal atât de intimată în desfășurarea cercetării disciplinare cât și de instanță în pronunțarea hotărârii, nu îi este opozabil motivat de faptul că acesta nu este publicat în M. O. al României, conform prev. art. 11 alin. 1 din legea 24/2000 privind tehnica legislativă.
Dispozițiile legale în vigoare (ale Legii 24/2000 privind tehnica legislativă) precumși practica judiciară a statuat faptul că ordinul MAI 4. trebuia publicat în M. O. pentru a produce efecte juridice, sens în care indică Sentința Civilă nr. 170 din (...) a Curții de A. T. în dosarul (...) (publicată de instanță pe portalul just.ro). Prin urmare, actele pe care le-a atacat și a căror suspendare o solicita prin prezenta cerere sunt nule, emise în baza unei dispoziții legale care nu este în vigoare. Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, "în vederea intrării lor în vigoare, legile și celelalte acte normative adoptate de P., hotărârile și ordonanțele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autorităților administrative autonome, precum și ordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitate se publică în M. O. al României, Partea 1"
De la această regulă, aliniatul (11) al art. 10 din Legea nr. 24/2000 prevede anumite excepții, stipulând că "nu sunt supuse regimului de publicare în M. O. al R. deciziile primului-ministru clasificate, potrivit legii; actele normative clasificate, potrivit legii, precum și cele cu caracter individual, emise de autoritățile administrative autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate" .
Așadar, în raport cu aceste dispoziții legale, O. M.ui A. și I. nr. 4. se impunea a fi publicat în M. O., Partea 1, în vederea intrării sale în vigoare. O.
M.ui A. și I. nr. 4., este ordin emis de un conducător al organelor administrației publice centrale de specialitate, respectiv de M. A. și I. T., caracterul de act normativ al acestui ordin este determinat de împrejurarea că acesta reglementează regimul disciplinar al personalului din Ministerul Administrației și Internelor. Așadar, acest ordin reglementează aspecte aplicabile unui număr nedeterminat de persoane, în mod abstract, independent de identitate a acestor persoane, și în raport exclusiv cu funcția îndeplinită de acele persoane.
Fiind susceptibile să se aplice unui număr nedefinit de situații, rezultă că O. M.ui A. și I. nr. 600/2005 este un act cu caracter normativ. Fiind act normativ emis de un conducător al organelor administrației publice centrale de specialitate, respectiv de Ministerul Administrației și Internelor se impunea ca acest ordin să fie publicat în M. O., Partea I, în vederea intrării lui în vigoare, conform art.10 alin.1 din Legea nr.24/2000. prin urmare reclamantul este cercetat disciplinar iar instanța de fond s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a efectelor actelor administrative în cauză în baza unei dispoziții legale care nu este nici în prezent în vigoare. De altfel acesta este și motivul pentru care reclamantul și-a motivat cererea în temeiul Legii nr.554/2004.
Prin urmare este cercetat disciplinar iar instanța s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a efectelor actelor administrative în cauză în baza unor dispoziții legale care nici în prezent nu este în vigoare.
A treia problemă mai arată recurentul este aceea a întrunirii cerințelor cerute de lege în cazul suspendării. În ceea ce privește cazul bine justificat a arătat împrejurările de mai sus din care rezultă puternica îndoială iar în ceea ce privește producerea unei pagube iminente a arătat că este în pericol de a pierde locul de muncă deoarece instituția este supusă reorganizării fiind nevoie de concedierea unor cadre din instituție.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimatul I. G. al P. R. arată că în mod corect s-a pronunțat instanța pe lipsa calității procesuale a instituției raportat la dispozițiile art.5, art.12 alin.2 din Legea nr.218/2002 și la aceea că actele contestate sunt operațiuni administrative emise de o altă instituție.
Pe fond arată intimatul că în mod temeinic au fost analizate motivele câtă vreme reclamantul nu a făcut dovada împrejurărilor de natură să creeze o îndoială serioasă. Prin judecarea cererii de suspendare chiar dacă instanța nu cercetează fondul pentru a nu da o soluție arbitrală este necesar a se face un examen sumar. A. în perioada (...) - (...) s-a efectuat un control iar concluziile au fost consemnate în raport. Pentru că au fost constatate deficiențe și a stabilit dacă acestea constituie abateri sau nu disciplinare s-a dispus efectuarea cercetării prealabile cu privire la toți ofițerii de conducere. Cum faptele pentru care s-a dispus efectuarea cercetării sunt anterioare controlului ar fi putut împlini termenul de prescripție era necesară finalizarea cercetării cât mai curând posibil. Dispoziția de nominalizare a ofițerului desemnat să efectueze cercetarea a fost emis la (...) deci cercetarea nu s-a finalizat întrucât reclamantul refuza să prezinte documentele solicitate. Procedura cercetării prealabile este prevăzută de ordinul 4. iar scopul este stabilirea existenței sau inexistenței unei abateri, dispoziția de declanșare a procedurii nefiind supusă căilor de atac. E. obiecțiuni pot fi valorificate în cadrul procedurii. În acest context nu se identifică o împrejurare legată de starea de fapt descrisă de reclamat care să susțină o vătămare.
Cu privire la nepublicarea ordinului arată intimatul că o atare reglementare în condițiile HG nr.555/2001 nu se supune publicării făcând parte din reglementările din sectorul de apărare, ordine publică și siguranța națională. În plus dacă motivul invocat pentru producerea vătămării este imposibilitatea de luare la cunoștință arată intimatul trebuie arătat că potrivit art.26 din regulamentul privind măsurile metodologice aprobat prin O. nr.533/2003 - actele normative interne, nesecrete…se multiplică și difuzează unităților din subordine de către comandamentele de armă, inspectorate… iar ordinul 4. nu face parte din categoria documentelor clasificate și poate fi consultat de polițiști interesați.
Referitor la condiția pagubei se arată că lipsirea de o parte din salariu nu este o măsură arbitrarlă ci este o consecință a aplicării prevederilor legale.
Recomandarea nr.R(89) 8/(...) a Comitetului de M. al C. E. cu privire la protecția juridică provizorie în materie administrativă impune pentru suspendare cerința ca executarea actului administrativ să fie de natură să producă pagube grave, dificil de reparat, pe când în cazul de față o eventuală hotărâre judecătorească de anulare a actului administrativ poate remedia consecințele executării, respectiv punerea intimatului în situația anterioară.
Prin întâmpinarea depusă I. de P. B.-N. a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat în considerarea că reținerile primei instanțe în privința actelor contestate este corectă întrucât acestea nu produc nici o consecință juridică.
Lipsa consecinței juridice rezultă din faptul că în baza acestui act nu se poate lua nici o măsură fiind necesară și obligatorie efectuarea cercetării prealabile conform art.19 alin.1 din OMAI nr.40/2004. In privința consecințelor juridice actul în care s-au materializat concluziile echipei care a efectuat controlul de fond are aceeași putere ca orice altă sesizare sau orice alt mod în care se poate lua la cunoștință despre posibilitatea existenței unor reguli, toate acestea necesitând efectuarea unei cercetări înainte să stabilească adevărul cu privire la existența sau inexistența faptei a cauzelor și împrejurărilor producerii sale.
În același sens sunt și prevederile art.59 din Legea nr.360/2002 iar aplicarea nu se poate face decât după cercetarea prealabilă rezultând că actul de control nu produce efecte juridice iar procedura prealabilă este destinată aflării adevărului - suspendarea ei fiind de natură a împiedica aflarea adevărului.
Tot astfel arată intimatul că reținerile primei instanțe cu privire la aspectul că dispozițiile art.14 din Legea nr.554/2004 nu sunt incidente.
Analizând argumentele aduse prin recursul declarat în raport de actele dosarului de normele juridice incidente, art.304 C.pr.civ. Curtea reține că acestea nu sunt întemeiate.
În acest sens se reține că în condițiile Legii contenciosului administrativ sunt supuse cenzurii instanței doar actele administrative de sine stătătoare așa cum sunt definite de art.2 alin.1 lit.c. Raportul de control și dispoziția de nominalizare a ofițerului abilitat să efectueze procedura prealabilă care fac obiectul cauzei nu au trăsăturile caracteristice ale unui act administrativ chiar dacă emană de la o autoritate administrativă, scopul emiterii acestora nefiind producerea de efecte de sine stătătoare ci doar comunicare /. asupra anumitor aspecte ce trebuie lămurite și cine are obligația verificării acestora. Practic aceste acte au natura de acte pregătitoare /operațiuni administrative prin care anumite organe administrative își prezintă concluziile asupra unor probleme supuse verificării precizând atât atribuțiile persoanei ce va realiza verificarea cât și diferite chestiuni de lămurirea cărora depinde emiterea unui act administrativ de către alt organ administrativ respectiv decizia prin care se va stabili o măsură. Așadar actul care va produce efecte de sine stătătoare este decizia finală ce va statua o măsură in urma cercetarii nu actele premergătoare , operațiunile contestate.
Ori Legea nr.554/2004 prevede că pot fi supuse cenzurii doar actele administrative definite conform art.2 alin.1 lit.c iar asupra legalitatii operațiunilor instanta se poate pronunta doar odată cu atacarea actului administrativ de sine stătător. Prin urmare raportat la natura actelor contestate și la dispozițiile legii contenciosului soluția primei instanțe este corectă.
Corectă este însă și reținerea instanței cu privire la suspendare de vreme ce art.14 din Legea nr.554/2004 se referă la suspendarea actelor administrative în sensul definit de norma mai sus arătată iar aceasta cerinta a actului administrativ nu este indeplinita.
Așadar constatând că nu sunt motive întemeiate în baza art.312 C.pr.civ. raportat la art.20 din Legea nr.554/2004 Curtea va da o soluție de respingere a recursului declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul M. I. N. împotriva sentinței civile nr. 1206 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Bistruța-N. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07 martie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
F. T. M. H. M. B.
GREFIER D. C.
Red.F.T./S.M.D.
2 ex./(...) Jud.fondd.D. L.
