Decizia nr. 1826/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
D. CIVILĂ Nr. 1826/2012
Ședința publică de la 08 M. 2012
PREȘEDINTE L. U.
Judecător M. D.
Judecător R.-R. D.
Grefier M. T.
{ F. | }
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul L. I., împotriva sentinței civile nr. 3., pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S. C., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este timbrat, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-a depus întâmpinare.
{ F. | }
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 3779 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul L. I. împotriva pârâtei C. DE A. DE S. C., ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia de impunere nr. 2..08.201 emisa de C. de A. de sănătate C. s a stabilit ca reclamantul sa fie obligat la plata sumei de 1487 lei adică a contribuției de 6,5 % din venitul net anual pe anul 2009 .
C. de A. de S. C., la data de 4 noiembrie 2010 a respins contestația reclamantul împotriva deciziei de impunere cu motivarea că au fost modificate cotele de contribuție la F. doar pentru unele categorii de contribuabili începând cu luna ianuarie 2009.
Articolul 1 din OUG nr.226 din 30 decembrie 2008 prevede:
(1) Pentru anul 2009, cotele de contribuții pentru asigurările de sănătate, prevăzute de nr. 9. privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc după cum urmează: a) 5,5% pentru cota datorată de angajat, prevăzută la 257 din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare; b) 5,2% pentru cota datorată de angajatori, prevăzută la 258 din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare; c) 10,7% pentru cota datorată de persoanele prevăzute la 259 alin. (6) din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare.
(2) Cotele prevăzute la alin. (1) se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2009.
Rezultă ca aceste cote au fost modificare doar pentru unele categorii de contribuabili , in speța 5,5% in cazul persoanelor care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, 5,2 % pentru persoanele fizice sau juridice la care își desfășoară activitatea asiguratorii, 10,7 % pentru persoanele care se asigura facultativ .
Celelalte categorii de contribuabili au obligația plății unei contribuții de asigurări sociale de sănătate sub forma unei cote de 6, 5% . Astfel cota de contribuție la asigurările sociale de sănătate pentru anul 2009 , in cazul veniturilor impozabile ale reclamantului realizate ca rezultat al unei activități independente rămâne la nivelul unui procent de 6,5% din venituri.
În concluzie, tribunalul a apreciat că cererea reclamantului a fost neîntemeiată și a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul L. I., solicitând modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului reclamantul a arătat că prin sentința recurată instanța a respins cererea subsemnatului prin care am solicitat anularea
Deciziei de impunere nr. 201195/(...) emisă de C. de A. de S. C.
Hotărârea este netemeinică fiind prezente motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C.proc.civ.
Cu privire la motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C,proc.civ apreciez că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină , deoarece Întreaga motivare a instanței este reținerea instanței că cererea este neîntemeiată , motiv pentru care urmează să respingă cererea.
În ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ hotărârea este lipsită de temei legal fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
La dosarul cauzei au fost depuse în probațiune extrasul din lege pe care și-a întemeiat cererea precum și adresa nr. 12081/(...) emisă de A. - D. G.
Instanța nu a avut în vedere probele invocate și textul actualizat al Legii
9. , modificat de OUG 226 /. unde este specificat fără dubii procentul de impunere pentru contribuția individuală de sănătate pentru persoane care obțin venituri din activități independente pentru anul 2009 , în valoare 5, 5% din venitul net realizat .
Din dispozițiile legale rezultă în mod expres procentul de impunere pentru venituri realizate de persoane care realizează activități indepedente, textul legal fiind următorul:
ART. 257
(1) Persoana asigurata are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 213 alin. (1).
(2) Contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5%, care se aplica asupra: a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit; b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfășoară activități independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuția, aceasta nu poate fi mai mica decât cea calculată la un salariu de baza minim brut pe țara, lunar; c) veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit și veniturilor din silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator și nu se încadrează la lit. b); d) indemnizațiilor de șomaj; e) veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o forma de asociere și altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d), dar nu mai puțin de un salariu de baza minim brut pe țara, lunar; f) veniturilor realizate din pensii.
(21) În situația în care o persoană realizează venituri care sunt neimpozabile, contribuția se calculează asupra veniturilor realizate.
Față de cele arătate apreciază că hotărârea este nelegală, nu cuprinde motivele pe care se sprojină fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 6 martie 2012, pârâta C. DE A.
DE S. A J. C. a solicitat respingerea recursului, ca fiind netemeinic.
În motivare pârâta a arătat că potrivit prevederilor Ordonanței de U. nr.226 din 30 decembrie 2008 privind unele măsuri financiar-bugetare, cotele de contribuție la asigurările d sănătate, pentru anul 2009, a fost modificat pentru unele categorii de contribuabili, in speta 5.5% in cazul persoanelor care obtin venituri din salarii (angajati), 5.2% pentru persoanele fizice sau juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii, respectiv 10,7% pentru persoanele care se asigura facultativ.
Prin urmare, cota de contributie la F. pentru anul 2009, in cazul veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente, a ramas aceea prevazuta in L. bugetului de stat pe anul 2008 la nivelul unui procent de 6.5% .
Ordonanța de U. nr. 226 din 30 decembrie 2008 privind unele măsuri financiar-bugetare prin intermediul art.l, alin. (1) stabilea:
" Pentru anul 2009, cotele de contribuții pentru asigurările de sănătate, prevăzute de L. nr. 9. privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc după cum urmează: a) 5,5% pentru cota datorată de angajat, prevăzută la art. 257 din L. nr.
9., cu modificările și completările ulterioare; b) 5,2% pentru cota datorată de angajatori, prevăzută la art. 258 din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare; c) 10,7% pentru cota datorată de persoanele prevăzute la art. 259 alin.
(6) din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare.
(2) Cotele prevăzute la alin. (1) se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2009. "
Modificările aduse de art.l, alin. (1 ) lit.a) al OUG nr.226/. mai sus redat, lasau loc de interpretare, in ceea ce priveste sintagma folosita de legiuitor si anume: "cota datorata de angajat, prevazuta la art.257 " .
Fiind interpretabil a, CAS C. a calculat in anul 2009 contributia datorata de persoanele care realizeaza venituri din activitati independente, prin aplicarea unei cote de 5.5% asupra veniturilor, urmand sa faca demersuri pentru clarificarea acestei situatii.
In vederea clarificarii acestei situatii, in Parlamentul R. a fost formulata o interpelare adresata P. ministru al R..
Raspunsul la interpelare se regaseste in cuprinsul adresei nr.SG
1457/(...) prin care G. R. prin intermediul M. S., au comunicat ca pentru anul
2009 cota datorata de persoanele care realizeaza venituri din activitati independente este de 6.5% .
Aceast raspuns provine de la emitentul actului normativ, singurul in masura sa lamureasca intelesul unei sintagme enuntata de catre el insusi In sprijinul sustinerilor noastre invocam ca practica judiciara, solutia de respingere, in DOSAR NR. (...), unde Curtea de A. C. a pronuntat o decizie irevocabila prin care a respins recursul formulat de reclamanta, cauza avand obiect identic cu prezenta cauza.
Urmare celor de mai sus arătate consideră ca D. de impunere nr.
201195/(...) pentru stabilirea contribuției datorate la F. pe anul 2009, a fost întocmita cu respectarea prevederilor legale in materie.
Fata de cele prezentate pârâta solicită instanței, respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
1. Recurentul critică sentința atacată prin prisma art. 304 pct. 7
C.pr.civ. rezumându-se să arate lapidar că „hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, deoarece întreaga motivare a instanței este reținerea instanței că cererea este neîntemeiată, motiv pentru care urmează să respingă cererea.";
Având în vedere că recurentul nu oferă elemente concrete de determinare
și susținere a tezei sale , Curtea nu poate identifica unde anume se localizează vătămarea.
Dincolo de aceste aspecte, Curtea observă că sentința instanței de fond răspunde argumentelor deduse judecății, chiar dacă extrem de sumar și fără o indicare ori vreo justificare în drept a soluției.
De altfel, în practica curentă a instanțelor dacă o hotărâre ce conține o soluție corectă dată asupra cererii de chemare în judecată nu este suficient și temeinic motivată, nu poate fi neapărat susceptibilă de casare ori modificare, dacă, după împrejurări, instanța de recurs poate suplini ori completa argumentația pentru a se respecta exigențele în materie consacrate atât la nivel intern (art. 261 pct. 5 C.pr.civ) cât și internațional (art. 6 parag. 1 din Convenție și jurisprudența relevantă a Curții de la S.).
Răspunzând celorlalte critici Curtea urmează ca mai jos să complinească
și să completeze motivarea pertinentă a soluției adoptate de către instanța de fond care se apreciază ca fiind corectă.
Din această perspectivă acest motiv de recurs nu este întemeiat.
2. Cu referire la critica axată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ. sub aspectul că hotărârea este lipsită de temei legal fiind dată cu aplicarea greșită a legii, se rețin următoarele:
Chestiunea controversată pe care o supune recurentul dezbaterii în recurs pleacă de la o anumită doză de echivoc a dispozițiilor art. 1 din OUG nr.
226/. privind unele măsuri financiar-bugetare și care are următorul cuprins:
(1) Pentru anul 2009, cotele de contribuții pentru asigurările de sănătate, prevăzute de nr. 9. privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc după cum urmează: a) 5,5% pentru cota datorată de angajat, prevăzută la 257 din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare; b) 5,2% pentru cota datorată de angajatori, prevăzută la 258 din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare; c) 10,7% pentru cota datorată de persoanele prevăzute la 259 alin. (6) din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare.
(2) Cotele prevăzute la alin. (1) se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2009.
Altfel spus, este de stabilit dacă organul fiscal a procedat corect atunci când a stabilit că recurentul reclamant datorează suma de 513 lei cu titlu de diferență contribuții la fondul național unic de asigurări de sănătate aferent anului fiscal 2009, prin decizia de impunere contestată și dacă soluția instanței de fond care confirmă legalitatea acestui act este la adăpost de critică.
Primul aspect pe care Curtea îl reține este că OUG nr. 226/. privind unele măsuri financiar bugetare a fost declarată constituțională prin D. nr.
1166 din 28 septembrie 2010 pronunțată de Curtea Constituțională publicată în Monitorul Oficial nr. 750 din 10 noiembrie 2010.
Astfel, jurisdicția de contencios constituțional a reținut fără echivoc că „
… interdicția emiterii de ordonanțe în baza unei legi de abilitare în domenii ce fac obiectul legilor organice privește numai ordonanțele simple. În temeiul dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, "G. poate adopta ordonanțe de urgență în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora". Curtea constată că, în preambulul ordonanței în discuție, legiuitorul a motivat temeinic caracterul de urgență al acesteia, astfel încât, sub aspectul extrinsec al dispozițiilor de lege criticate, nu ne aflăm în prezența unor cauze de neconstituționalitate.";
Curtea mai reține suplimentar că potrivit dispozițiilor art. 2581 alin. 1 din L. nr. 9. privind reforma în domeniul sănătății cotele de contribuții prevăzute la art. 257 si 258 se pot modifica prin legea bugetului de stat.
Pentru intervenția legislativă a G.ui în această materie sub forma ordonanței de urgență și pentru stabilirea sensului corect al termenilor utilizați
și decelarea scopului și finalității actului normativ, este necesar acolo unde se justifică să fie reținută și motivarea expusă în preambulul acesteia și în nota de fundamentare conform art. 30 alin. 1 lit. b) din L. nr. 24/2000 republicată cu modificările și completările ulterioare.
În acest sens, G. precizează explicit că preambulul ordonanței de urgență conform căruia intervenția legislativă era imperios necesară fiind determinată „
…de necesitatea stabilirii cotelor de contribuții de asigurări sociale care se vor utiliza începând cu anul 2009 și a cuantumului ajutorului de deces, dat fiind faptul că legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe acest an, prin care se prevedea nivelul acestora, nu sunt încă adoptate…";.
Curtea, plecând de la cele statuate anterior, constată că modificarea cotelor de contribuții pentru asigurările de sănătate stabilite pentru anul 2009 este legală.
De fapt, reclamantul invocă practic, indirect și implicit, o diferență de tratament între angajați și celelalte persoane care datorează această cotă.
Această distincție este însă clar precizată în art. 1 alin. 1 lit. a) din OUG nr. 226/. și se aplică pe anul fiscal 2009.
Altfel spus, cota de contribuție la asigurările de sănătate se datorează exclusiv de angajați la cota de 5,5 % iar pentru restul persoanelor cota de contribuție fixată de lege era de 6,5 % norma de modificare a art. 257 vizând exclusiv modificarea cotelor de asigurări de sănătate datorate de angajați, adică de persoanele care prestează munca în temeiul unui contract individual de muncă.
Noțiunea de angajat are aceeași semnificație cu noțiunea de salariat prevăzută de art. 10 din L. nr. 53/2003 privind Codul muncii.
Cum reclamantul recurent nu face parte din categoria ori sfera angajaților care prestează munca în temeiul unui contract individual de muncă și obțin venituri în calitate de salariați ci face parte din categoria persoanelor care desfășoară activitate independentă și obține venituri exclusiv din această activitate (avocatură, conform Legii nr. 51/1995) acesta datorează contribuția la asigurări de sănătate aferentă anului 2009 la cota de 6,5 %.
Examinând economia normelor legale pertinente incidente în materie, aparent confuzia poate părea pertinentă dar realitatea este cu totul alta.
Curtea reține că în anul 2008 prin L. nr. bugetului de stat nr. 3. au fost stabilite cu titlu general toate cotele de contribuții la asigurări de sănătate la cota de 5,5 %, legea nefăcând nici o distincție între categoriile de contribuabili (art. 9 alin. 3 alin. 2 lit. b).
Or, spre deosebire de L. bugetului de stat din anul 2008 care a privit cotele de contribuții aferente semestrului al II-lea al anului fiscal 2008, pentru anul fiscal 2009 cotele de contribuții s-au modificat doar în ceea ce-i privește pe angajați așa cum s-a relevat pe larg în cele ce precedă.
Dat fiind aceste argumente, Curtea reține că motivul de recurs analizat nu se fundamentează.
Ținând seama de toate considerentele de fapt și de drept expuse în precedent care completează motivele expuse de instanța de fond, soluția acesteia este legală, motiv pentru care în temeiul art. 20 alin. 3 din L. nr.
554/22004 corelat cu art. 312 C.pr.civ. se va respinge recursul declarat de reclamantul L. I. împotriva sentinței civile nr. 3779 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o va menține în întregime.
Intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de reclamantul L. I. împotriva sentinței civile nr. 3779 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o menține în întregime.
D. este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 martie 2012.
{ F. |
PREȘEDINTE, L. U. | JUDECĂTOR, M. D. | JUDECĂTOR, R.-R. D. |
GREFIER, M. T. |
}
Red.L.U./Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud.fond. A. R.lescu
