Decizia nr. 2312/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2312/2012
Ședința ta de 21 M. 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. B. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR D. M. G. D. C.
S-a luat în examinare recursul promovat de reclamanta S. E. E. împotriva sentinței civile nr. 5818 din data de (...), pronunțată de Tribunalul
Maramureș, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S.
M., având ca obiect - anulare act administrativ.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) recurenta-reclamantă a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 14 martie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 5818 din (...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...) s-a respins ca nefondată acțiunea formulată, astfel cum a fost precizată, de reclamanta S. E. E. în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S. M..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia de impunere din oficiu nr. 9214/751 din (...), emisă de pârâtă, s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată la F. național unic de asigurări sociale de sănătate (în continuare F.) în cuantum total de
32.586,29 lei, din care 12.316 debit, 18.422,89 majorări de întârziere și
1.847 lei penalități (f. 18 - 19).
Prin decizia nr. 247 din (...) emisă de către aceeași pârâtă s-a respins contestația formulată de reclamantă împotriva deciziei de impunere (f. 6 - 8).
Așa cum rezultă din înscrisurile depuse de părți, contribuția la F. a fost calculată pe baza veniturilor obținute de reclamantă din transferul titlurilor de valoare (f. 24 - 25, f. 56 - 65, f. 68).
Acțiunea formulată de reclamantă este nefondată.
În esență reclamanta a invocat faptul că transferul titlurilor de valoare a avut loc la data de (...), iar vânzarea acestora la data de (...), date la care avea calitatea de pensionară și când nu exista în sarcina sa obligația plății unei cote de 6,5% pe veniturile realizate din tranzacționarea acțiunilor.
Într-adevăr, operațiunile de emitere de acțiuni și respectiv de vânzare au avut loc la datele menționate de reclamantă (f. 56 - 62, f. 65).
Că aceste operațiuni juridice au fost realizate în anul 2006 rezultă și din decizia de impunere anuală pentru veniturile realizate de personale fizice române pe anul 2006, emisă la data de (...), unde s-a declarat un venit net din transferul titlurilor de valoare deținute mai mult de 365 zile în cuantum de 189.491 lei (f. 68).
Nu se contestă în prezenta cauză că la datele respective reclamanta avea calitatea de pensionară.
La acea epocă, art. 257 alin. 2 și 3 din L. nr. 95/2006, cu ultima modificare adusă prin OUG nr. 1., publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1007 din 19 decembrie 2006, avea următorul cuprins:
„(2) Contribuția lunara a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra: a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit; b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfășoară activități independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuția, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de baza minim brut pe țara, lunar; c) veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit și veniturilor din silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator și nu se încadrează la lit. b); d)indemnizațiilor de șomaj;
e)ven itur ilor d in ce d are a f olosințe i bu nur ilor, ven itur ilor d in d iv idend e s i dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se supun imp oz itulu i pe ven it nu mai in c azul in c are nu re al ize az ă ve n itur i de n atur a celor prev ăzu te l a l it. a) - d), d ar nu mai puț in de un s al ar iu de b az a min im brut pe tara, lunar.
f) veniturilor realizate din pensii.
(3) În cazul persoanelor care realizează in același timp venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. a) - d) și f), contribuția se calculează asupra tuturor acestor venituri.";
Venitul realizat de reclamantă din transferul titlurilor de valoare este acoperit de sintagma „. venituri care se supun impozitului pe venit";, fiind incidentă ipoteza prevăzută de lit. e).
Astfel, reclamanta a plătit un impozit pe venit în sumă de 1.895 lei (f.
64, f. 68).
Pe de altă parte, ne găsim în ipoteza normei prevăzute la lit. e) câtă vreme reclamanta nu a dovedit că a realizat venituri de natura celor prevăzute la lit. a) - d).
Cu alte cuvinte, la acea epocă, persoanele care realizau venituri din pensii nu erau scutite de la plata contribuției și pentru veniturile supuse impozitului pe venit prevăzute de lit. e).
Din interpretarea per a contrario a alin. 3 a art. 257 rezultă că în această ipoteză, când o persoană realizează atât venituri de natura celor prevăzute la lit. e) cât și venituri din pensie, contribuția se calculează separat pe fiecare venit, iar nu asupra tuturor.
De - abia ulterior, prin OUG nr. 9., publicată în Monitorul Oficial nr.
484 din 30 iunie 2008, art. 257 a fost modificat în sensul că pentru veniturile care se supun impozitului pe venit se datorează contribuția la F. numai în măsura în care persoana asigurată nu realizează venituri din pensii care depășesc limita supusă impozitului pe venit.
Într-adevăr, art. 257 alin 2 și 3, la data de 30 iunie 2008, avea următorul conținut:
"(2) Contribuția lunara a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5%, care se aplica asupra: a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit; b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfășoară activități independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuția, aceasta nu poate fi mai mica decât cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar; c) veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se încadrează la lit. b); d) indemnizațiilor de șomaj; e) veniturilor din pensiile care depășesc limita supusa impozitului pe venit; f) veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende si dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit numai in cazul in care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a) - e), alin. 2^1 si art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai puțin de un salariu de baza minim brut pe tara, lunar.
(3) În cazul persoanelor care realizează in același timp venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. a) - e), alin. (2^1) si la art. 213 alin. (2) lit. h), contribuția se calculează asupra tuturor acestor venituri.";
Și celelalte critici invocate de reclamantă sunt neîntemeiate.
Potrivit art. 257 alin. 5 din L. nr. 95/2006, cu ultima modificare adusă prin OUG nr. 1., contribuția pentru veniturile care se supun impozitului pe venit (cele prevăzute la lit. e) se plătesc anual.
Prin urmare, în mod corect perioada de raportare pentru care s-au stabilit din oficiu obligații de plată la F., ─ menționată în decizia de impunere ─ este reprezentată de intervalul (...) - (...).
Contrar susținerilor reclamantei, la dosar există dovada comunicării înștiințării cu privire la obligația întocmirii și depunerii la CAS M. a declarației privind obligațiile de constituire și plată la F., datorate de alte persoane decât cele care își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă (f. 21 - 23).
Prin urmare, pârâta a procedat la stabilirea din oficiu a contribuției la fond, în temeiul art. 83 alin. 4 Cod procedură fiscală, pe baza informațiilor comunicate de organele fiscale (f. 24 - 25).
În fine, în cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuției datorate fondului de către persoanele fizice, casele de asigurări de sănătate au obligația să procedeze la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului de stat și a majorărilor de întârziere în condițiile C.ui de procedură f iscală (art. 216 din L. nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății), adică în condițiile art.119-124 indice 1, respectiv în condițiile "Cap. VIII";.
În raport de toate aceste considerente, tribunalul a respins acțiunea ca nefondată.
Căzând în pretenții, reclamanta nu are dreptul la cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S. E. E., solicitând a se admite recursul, a se modifica sentinta atacata ca fiind netemenica si nelegala, a se rejudeca cauza cu numarul de mai sus si a se admite actiunea asa cum a fost formulata si precizata.
Își fundamentează recursul pe prevederile art.299 si urmatoarele, ale art.304, pct.9 Cod de procedura civila si in conditiile prevederilor art.304/1
Cod de procedura civila solicită instantei de recurs a examina cauza sub toate aspectele.
În motivare s-a arătat că prin sentinta atacata, se realizeaza o interpretare a Legii nr. 95/2006 in dezacord cu intentia leguitorului si cu principiile stabilite de controlul constitutional, ba mai mult" se adauga la lege". Pornind de la reglementarea cuprinsa in art.257, alin.3, se retine in sentinta atacata, ca, "din interpretarea per a contrario a alin.3 a art.257 rezulta ca in aceasta ipoteza cand o persoana realizeaza atat venituri de natura celor prevazute la lit.e cat si venituri din pensie, contribuia se calculeaza separat pe fiecare venit, iar nu asupra tuturor".
Or, atata vreme cat obligatia de plata a contributiei de asigurari sociale este o obligatiei legala, imbracand toate caracteristicile unei obligatii fiscale( nastere, executare, stingere), stabilirea sa se realizeaza expres, prin lege si nu prin interpretari" per a contrario".
Alin.(3) al art. 257 din L. nr. 85 / 2006 reglementeaza fara echivoc si cu caracter de regula calculul contributiei asupra tuturor veniturilor care sunt realizate in acelasi timp, cum ar fi cele prevazute la art. 257 alin.(2) si anume, salarii sau asimilate salariilor ( lit.a), venituri din activitati independente (Iit.b), venituri din agricultura si silvicultura ( lit.c), indemnizatiile de somaj ( lit.d) si venituri din pensii (Iit.f), fara a mentiona veniturile prevazute la lit.e) alin.(1) art. 257.
O astfel de interpretare este in dezacord cu cele statuate de catre Curtea constitutionala in exercitarea controlului constitutional: "fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proportională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferentieze (…) pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăteni". Prin urmare, așezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuși principiul egalității cetățenilor în fața legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situatii identice și să tină cont, in același timp, de capacitatea contributivă a contribuabililor, luând în considerare elementele ce caracterizează situația individuală și sarcinile sociale ale acestora. "-DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 1.394 din 26 octombrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 257 alin. (2) lit. f) teza finală din L. nr. 95/2006 privind reforma În domeniul sănătății, publicata in M. O.nr. 863 din 23 decembrie 2010
De asemenea, se arată că instanta fondului a stabilit in mod netemenic ca se datorează suma solicita de catre intimata, in conditiile in care se solicita obligarea reclamantei la plata pe perioade anterioare nasterii eventualei obligatii de plată.
Astfel cum se retine in sentinta atacata reclamanta-recurenta a obtinut venituri din transferul titlurilor de valoare. O. de transfer a titlurilor de valoare a avut loc la data de 18.12.206, iar vanzarea acestora la (...), (conform inscrisurilor de la filele 56-62 si 65). Nu exista nici un dubiu si nu se contesta ca avea calitatea de pesionara la data la care a obtinut aceste venituri.
Or, prin actul atacat, s-a calculat contributia asa-zis datorata la F., reprezentand principal si accesorii pentru perioada (...)-(...).
Este evident ca si in ipoteza in care am admite ca reclamanta avea o obligatie de plata a unei contributii bănești catre F., aferent veniturilor din transferul titlurilor de valoare, obligatia de plata ia nastere ulterior realizarii veniturilor respective, adica ulterior datei de (...) si nu la data de (...). astfel cum se retine in Decizia de impunere din oficiu.
În plus, instanta fondului nu a stabilit neîndeplinirea anuala de catre intimata a obligatiei de informare a reclamantei si efectele sale juridice, in sensul ca nu se datorează accesoriile aferente eventualei obligatii de plata.
Instiintarea, astfel cum este prevazuta de C. de P. F. are rolul de punere in intarziere si justifica dreptul organului fiscal de a proceda la calculul de accesorii sub forma majorarilor de intarziere, dobanzi si penalitati ca urmare a neindeplinirii obligatiei declarative si de plata de catre contribuabil, ori reclamanta, astfel cum se retine in sentinta atacata, este cetatean rezident in Canada si nu i s-au facut comunicari privitor la eventuala sa obligatie de plata catre a unei contribuții bănești catre F., pe parcursul a 4 ani.
Mai mult, intimata trebuia sa aplice dispozitiile legale ale C.ui de P. F. pentru fiecare an fiscal cu majorarile, dobanzile si penalitatile de intarziere aferente fiecarei perioade fiscale pentru care nu s-a achitat contributii emitand in acest scop decizii de accesorii astfel cum prevede art. 115 alin. (4) actual 119 dupa republicare:"Dobanzile si penalitatile de intarziere se stabilesc prin decizii intocmite in conditiile aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice, cu exceptia situatiei prevazute la art. 138 alin. (6)."
Ori intimata nu a calculat accesoriile dupa procentul si cuantumul de la data nasterii debitului principal, ci dupa cel prevazut de C. de P. F. de la data emiterii deciziei de impunere din oficiu ceea ce duce la incalcarea principiului neretroactivitatii legii garantat de art. 15 din Constitutie.
De asemenea, dobanzile si penalitatile de intarziere nu au fost stabilite prin decizii referitoare la obligatiile de plata accesorii pentru a constitui instiintari de plata conform art. 86 alin.(6) din C. de P. F. "(6) Decizia de impunere și decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii constituie și înștiințări de plată, de la data comunicătii acestora, în condițiile în care se stabilesc sume de plată."
In ce priveste obligatia de informare, CAS M. nu si-a indeplinit propria obligatie de informare fata de reclamantă in calitate de asigurat prevazuta de art. 222 din L. nr. 95 / 2006.
Din moment ce declaratia trebuia depusa anual, tot astfel, CAS M. trebuia sa o instiinteze anual asupra obligatiei de a depune declaratia, in caz contrar sa procedeze la impunerea din oficiu, comunicandu-i-se decizia de impunere din oficiu pentru anul fiscal in care nu și-a indeplinit obligatia si nu sa procedeze la amiterea unei decizii pentru 4 ani, emisa in lipsa instiintari lor anuale pe perioada 2006-2010.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe, astfel cum a fost precizată ulterior, reclamanta S. E. E. a solicitat anularea deciziei de impunere din oficiu nr. 9214/751, precum și a deciziei nr. 247/(...), ambele emise de pârâta C. de A. de S. M..
Prin decizia de impunere atacată, s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată la F. național unic de asigurări sociale de sănătate (în continuare F.) a sumei de 32.586,29 lei, din care 12.316 debit, 18.422,89 majorări de întârziere și 1.847 lei penalități, iar prin decizia nr. 247 din (...) emisă de către aceeași pârâtă s-a respins contestația formulată de reclamantă împotriva deciziei de impunere.
Prin sentinta atacata de reclamantă, se respinge ca nefondata actiunea, iar pentru a dispune astfel, se retin urmatoarele:
- reclamanta-recurenta a obtinut venituri din transferul titlurilor de valoare care a avut loc la data de 18.12.206, iar vanzarea acestora la (...);
- reclamanta-recurenta avea calitatea de pesionara la data la care a obtinut aceste venituri;
- reglementarea aplicabila in materie este art.257, alin.2 si 3 din L.
95/2006, cu ultima modificare adusa prin OUG 104/(...), publicata in M.Of.
1007 din 19 dec. 2006;
- venitul realizat de reclamanta-recurenta este acoperit de sitagma " alte venituri care se supun impozitului pe venit " fiind incidente prevederile art.257, lit.e, iar reclamanta nu a dovedit ca a realizat venituri de natura celor prevazute la lit.a)- d) a art.257, alin.2.;
- persoanele care realizau venituri din pensii nu erau scutite de la plata contributiei si pentru impozitul prevazut la lit.e;
- din interpretarea per a contrario a alin.3 a art.257 ar rezulta ca in aceasta ipoteza, cand o persoana realizeaza atat venituri de natura celor prevazute la lit.e cat si venituri din pensie, contribuia se calculeaza separat pe fiecare venit, iar nu asupra tuturor;
- prin OUG 93 din 2008, art.257 a fost modificat in sensul ca, pentru veniturile care se supun impozitului pe venit se datoreaza contribuile la F., numai in masura in care persoana asigurata nu realizeaza venituri din pensii, care depasesc limita supusa impozitului pe venit.
Analizând criticile de nelegalitate invocate prin recursul declarat,
Curtea constată că aceste statuări ale instanței de fond nu pot fi validate, pentru următoarele considerente:
În esență, reclamanta a invocat faptul că transferul titlurilor de valoare a avut loc la data de (...), iar vânzarea acestora la data de (...), date la care avea calitatea de pensionară și când nu exista în sarcina sa obligația plății unei cote de 6,5% pe veniturile realizate din tranzacționarea acțiunilor.
Instanța constată că prin L. nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății - art. 213 al. 2, s-au stabilit categoriile de persoane care beneficiază de asigurare socială de sănătate cu plata contribuției din alte surse, în condițiile legii, lit. h menționând pensionarii, pentru veniturile din pensii până la limita supusă impozitului pe venit.
Conform art. 259 al. 2 din L. 95/2006 în forma sa inițială: „pentru pensionari contribuția datorată de aceștia se aplică numai la veniturile din pensiile care depășesc limita supusă impozitului pe venit, se calculează pentru diferența între cuantumul pensiei și această limită și se virează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi.
Alineatul 3 al art. 259 din L. nr. 95/2006 menționa că „începând cu
01 ianuarie 2007 contribuția pentru veniturile din pensii se datorează și se calculează potrivit al. 2, precum și asupra sumei neimpozabile din pensii prevăzute de L. nr. 5. cu modificările și completările ulterioare. Contribuția calculată asupra sumei neimpozabile din pensii se suportă de bugetul de stat.";
Art. 69 din L. nr. 5. privind C. fiscal, în forma în vigoare la momentul realizării veniturilor ce au fost impuse de către pârâtă prevedea următoarele:
„Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin scãderea unei sume neimpozabile lunare de 9.000.000 lei din venitul din pensii.";, limită care a fost ulterior majorată, prin modificarea adusă de O. nr. 1., la 1.000 lei.
Așadar, în conformitate cu dispozițiile art. 213 al. 2 lit. h și art. 259 din Legea nr. 95/2006, completate cu cele ale art. 69 din L. nr. 5., în perioada de referință, cota de contribuție pentru asigurări sociale de sănătate datorată de pensionari se reținea din venitul impozabil lunar, respectiv din suma ce reprezenta diferența dintre cuantumul pensiei și suma neimpozabilă lunară de 900-1000 lei, iar cea reținută din suma neimpozabilă se suportă din bugetul de stat.
Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al legislației referitoare la contribuția de asigurări sociale de sănătate, reclamanta a avut, în perioada de referință, calitatea de contribuabil, din moment ce pârâta nu a contestat faptul că recurenta a realizat venituri din pensii ce depășeau plafonul neimpozabil impus de lege.
Pornind de la aceste premise, recurenta relevă cu temei că prevederile legale care au fost supuse interpretarii de catre instanta de fond sunt cele ale art. 257, alin. 2, lit.e) si f} astfel cum acesta era in vigoare incepand cu data de (...), urmare a modificarii Legii 95/2006 prin OUG nr. 72 din (...).
Astfel, conform prev. art.257, alin.2, e) si f), contribuția se calculează asupra:
- "lit.e) veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere și altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul in care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d), dar nu mai putin de un salariu de bază minim brut pe tară, lunar; "
"f) veniturilor realizate din pensii. "
Legiuitorul prevede, in cazul realizarii veniturilor prevazute la lit.e, o exceptie de la regula calcularii contributiei asupra tuturor veniturilor realizate in acelasi timp, si anume, persoana este obligata la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate rezultand din aceste venituri ":numai in cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d), dar nu mai putin de un salariu de bază minim brut pe tară, lunar."
Pe cale de consecinta, numai in ipoteza in care nu se realizeaza venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d), categorii in care sunt cuprinse: veniturile salariale - lit.a; veniturile din activitati independente - lit.b; venituri din agricultura - lit.d; venituri din indemnizatii de somaj-lit.d, dar, se realizeaza veniturile prevazute la lit.e, persoana este obligata la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate calculata asupra veniturilor prevazute la lit.e.
Mai mult, in reglementarea art.257, alin.3 din L. 95/ 2006 leguitorul vizeaza ipoteza in care persoana realizeaza venituri de natura celor prevazute de art.257, alin.2, lit.a)-d) si f), caz in care, contributia de asigurari sociale urmeaza a se calcula asupra tuturor acestor venituri si nu separat asupra fiecarei categorii de venit:"În cazul persoanelor care realizează în același timp venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. a)-d) și f), contribuția se calculează asupra tuturor acestor venituri. "
Prin sentinta atacata, se realizeaza o interpretare a Legii nr. 95/2006 care este combătută în mod pertinent de către reclamantă. Astfel, se relevă că, pornind de la reglementarea cuprinsa in art.257, alin.3, se retine in sentinta atacata, ca, "din interpretarea per a contrario a alin.3 a art.257 rezulta ca in aceasta ipoteza cand o persoana realizeaza atat venituri de natura celor prevazute la lit.e cat si venituri din pensie, contribuia se calculeaza separat pe fiecare venit, iar nu asupra tuturor".
Or, atata vreme cat obligatia de plata a contributiei de asigurari sociale este o obligatiei legala, imbracand toate caracteristicile unei obligatii fiscale, stabilirea sa trebuie să se realizeze expres, prin lege, iar nu prin interpretari " per a contrario".
Alin.(3) al art. 257 din L. nr. 85 / 2006 reglementeaza fara echivoc si cu caracter de regula calculul contributiei asupra tuturor veniturilor care sunt realizate in acelasi timp, cum ar fi cele prevazute la art. 257 alin.(2) si anume, salarii sau asimilate salariilor ( lit.a), venituri din activitati independente (Iit.b), venituri din agricultura si silvicultura ( lit.c), indemnizatiile de somaj ( lit.d) si venituri din pensii (Iit.f), fara a mentiona veniturile prevazute la lit.e) alin.(1) art. 257, fără a preciza expres că o astfel de modalitate de calcul este impusă și în situația în care se realizează, în aceeași perioadă, venituri celor de natura celor reglementate la lit. e și f ale art. 257 din lege.
Recurenta arată corect că lit.e) alin.(2) al art. 257 din L. nr. 95 / 2006 instituie o exceptie de la regula calcularii contributiei asupra tuturor veniturilor realizate in acelasi timp si prevede ca se va calcula contributia asupra "veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o forma de asociere și altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a-d dar nu mai puțin de un salariu de baza minim brut pe țara, lunar;". Aceasta exceptie se poate explica prin caracterul ocazional si fara caracter profesional al acestor venituri.
Ca atare, văzând principiul certitudinii impunerii, adus în discuție în mod corect de către recurentă, nu poate fi validată teza avansată de către prima instanță, în sensul în care se creează, pe cale de interpretare, premisele impunerii unei contribuții, într-o situație neprevăzută expres de legiuitor.
Ca atare, cum venitul realizat de reclamanta recurenta reprezintă un venit incadrat in categoria altor venituri reglementat de lit.e) alin.(2) al art. 257 din L. nr. 95/2006, rezulta ca pentru acest venit s-ar datora contributia numai în situatia în care ar fi singurul venit realizat, iar regula impunerii cumulate, prevăzută de textul alin. 3 al art. 257, nu poate fi extinsă pentru situații neprevăzute expres.
Cum reclamanta a achitat contribuția pentru veniturile din pensii și cum, ca regulă de principiu, în cazul veniturilor prev. de lit. e a alin. 2 al art. 257, acestea nu sunt impozabile, în situația în care se realizează și venituri din alte surse, văzând și că legiuitorul nu a impus, pentru situația reclamantei, regula impunerii cumulate, rezultă că interpretarea corectă a textului este cea dată de către recurentă.
Deși este adevărat că în sprijinul soluției date la fond se poate aduce argumentul conform căruia, in mod expres, textul de lege reglementeaza situatia in care in acelasi timp sunt realizate atat veniturile mentionate la lit.a) - d) cat si cele mentionate la lit.e) cu consecinta exonerarii de la plata contributiei pentru persoanele care realizeaza deja venituri de natura celor mentionate la lit.a) - d), fara ca el sa se refere expres si la veniturile mentionate la lit.f), adica veniturile din pensii, nu este mai puțin adevărat că acest vid legislativ nu poate fi suplinit printr-o interpretare a legii in sensul in care ar conduce la o discriminare si inechitate fiscala intre grupuri si categorii de cetateni, pe de o parte, si la incertitudine fiscala pe de alta parte.
Conform reglementarii, in practica, lit.e) alin.(2) al art. 257 din L. nr.
95/2006, produce urmatoarele consecinte:
-cei care realizeaza numai veniturile prevazute de lit.e) alin.(2) art.257 din L. nr. 95/2006 datoreaza contributia asupra acestui unic venit realizat;
- cei care realizeaza in acelasi timp atat venituri de natura celor prevazute la lit.a - d) alin.2 al art. 257 (venituri ale categoriei de populatie activa ) cat si alte venituri prevazute de lit.e) alin.(l) art. 257, nu datoreaza contributia pentru acestea din urma venituri, adica cele prevazute de lit.e) alin.(2) art. 257;
-legea nu reglementeaza situatia celor care realizeaza in acelasi timp atat venituri din pensii prevazute la lit.f) alin.2 art. 257 ( venituri ale categoriei de populatie inactiva) cat si alte venituri prevazute de lit.e) alin.(1) art. 257, in sensul ca datoreaza sau nu contributia asupra acestor din urma venituri.
Din perspectiva principiilor constitutionale care reglementeaza materia fiscalitatii si a principiilor de fiscalitate, Curtea achiesează interpretării conform căreia și aceasta categorie de persoane, a pensionarilor, in situatia in care realizeaza in acelasi timp, atat venituri din pensii cat si alte venituri de natura celor prevazute la lit.e) alin.(2) art.257, sunt exonerati de la plata contributiei asupra acestor din urma venituri, asa cum sunt exonerate si persoanele care realizeaza in acelasi timp veniturile de natura celor prevazute la lit.a)-d) alin. 2 art. 257 si cele prevazute de lit.e) alin.2 art. 257 din L. nr. 95/2006.
Ca este asa, rezultă si din faptul că prin reglementările ulterioare - prin OUG 9., publicata in M. Oficial nr. 484 din 30 iunie 2008, art.257, alin.3, orice dubiu de interpretare a fost eliminat în sensul ca, si persoanele care realizeaza venituri din pensii, alaturi de persoanele care realizeaza venituri de natura celor mentionate la lit.a) - d) sunt exonerate de la plata contributiei, daca realizeaza in acelasi timp venituri din pensii si alte venituri, asupra acestora din urma nu se calculeaza contributia la asigurarile de sanatate.
O astfel de modificare legislativă nu poate fi însă interpretată în defavoarea reclamantei, astfel cum susține intimata, din moment ce aceasta nu a indicat niciun argument pertinent pentru înlăturarea apărărilor conform cărora regula impunerii cumulate nu era prevăzută nici înainte, și nici după intrarea în vigoare a OUG nr. 9., în situația în care se realizau atât venituri din pensii cât și din alte surse, de natura celor prev. de lit. e a alin.
2 a art. 257.
A fi consecventi interpretarii date prin sentinta atacata, ar insemna a admite ca numai pensionarii nu ar fi exonerati de la plata contributiei, daca realizeaza in acelasi timp venituri din pensii si alte venituri, deci si asupra acestora din urma se calculeaza contributia la asigurarile de sanatate.
Recurenta subliniază că o astfel de interpretare este in dezacord cu cele statuate de catre Curtea constitutionala, conform cărora "fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proportională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferentieze (…) pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăteni. Prin urmare, așezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuși principiul egalității cetățenilor în fața legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situatii identice și să tină cont, in același timp, de capacitatea contributivă a contribuabililor, luând în considerare elementele ce caracterizează situația individuală și sarcinile sociale ale acestora. "(decizia nr. 1.394 din 26 octombrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 257 alin. (2) lit. f) teza finală din L. nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicata in M. Oficial nr. 863 din 23 decembrie 2010).
În concluzie, achiesând interpretării conform căreia, din moment ce reclamanta a realizat venituri din pensii pentru care a achitat contribuția de asigurări sociale de sănătate, superioare limitei de venit impuse prin C. fiscal, nu datorează contribuția și pentru veniturile din alte surse, în baza prev. art. 20 din LCA, art. 312 alin. 1, art. 304 pct. 9 C.pr.civ., recursul va fi admis, cu consecința modificării sentinței, în sensul admiterii acțiunii reclamantei și a anulării deciziilor nr. 247/(...) și nr. (...) emise de C. DE A. DE S. M., constatând că validarea criticilor de la pct. 1 din memoriul de recurs face de prisos analiza celor dezvoltate în subsidiar.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta S. E. E. împotriva sentinței civile nr. 5818 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o modifică în sensul că admite acțiunea formulată de reclamantă și dispune anularea deciziilor nr. 247/(...) și nr. (...) emise de C. DE A. DE S. M..
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 martie 2012.
Red.M.B./dact.L.C.C.
3 ex./(...)
Jud.fond: A. S.
