Decizia nr. 24/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ din 24 I 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A. M.
Judecător M. S.
Judecător A. C.
Grefier M. V.-G.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de reclamantul J. A. împotriva deciziei civile nr. 2327 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Curții de A. C., în contradictoriu cu intimații D. G. A F. P. A J. S. și A. F. P. A C. C., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația în anulare promovată de reclamantul J. A. este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei și timbru judiciar in valoare de 0,3 lei.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin contestația în anulare formulată la data de 30 iunie 2011, reclamantul J. A. în contradictoriu cu pârâții D. G. A F. P. S., A. F. P. A C. C. și A. F. PENTRU M. B., a solicitat instanței anularea deciziei civile nr. 2327 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Curții de A. C., deoarece dintr-o eroare a instanței a fost anulat ca netimbrat recursul său declarat împotriva sentinței civile nr. 5750/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S.. În argumentarea acestei poziții, reclamantul a arătat că taxa de timbru a fost primită la arhiva instanței de recurs la data de (...), astfel cum rezultă din tichetul de recomandare nr. 315 emis de O. poștal Z. (f.2). De asemenea, a precizat reclamantul, la aceeași dată, respectiv (...), a mai trimis o recipisă prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar cu nr. 316 care însă a ajuns într-un alt dosar, respectiv nr. (...).
În concluzie, pentru această neglijență a instanței, raportat și la dispozițiile art. 322 alin. 1 pct. 5 C.pr.civ., reclamantul solicită admiterea contestației în anulare și rejudecarea recursului formulat.
Pârâta intimată D. G. A F. P. S., în nume propriu și în numele A. F. P. Z. ca organ fiscal subrogat în drepturile și obligațiile A. F. P. C. a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii de revizuire.
Analizând contestația în anulare formulată, Curtea reține următoarele:
Reclamantul recurent a formulat prezenta cerere invocind ca si fundament juridic greseala materiala a instantei de recurs care a anulat recursul ca netimbrat desi el a depus la dosar taxa judiciara de timbru si timbrul judiciar .In baza acestui motiv a solicitat admiterea acestei cereri si rejudecarea recursului sau .
Vazind continutul acestei cereri si prevederile art. 84 C.pr.civ Curtea a calificat prezenta cerere ca o contestie in anulare speciala .
Conform art. 318 C.pr.civ contestatia in anulare speciala este admisibila impotriva deciziilor date de catre instantele de recurs daca aceasta decizie este rezultatul unei greseli materiale. In literatura de specialitate se dau ca exemple de greseli materiale anularea ca netimbrat a unui recurs desi taxa judiciara de timbru se afla la dosar ,respingerea unui recurs ca tardiv desi plicul prin care recursul s-a depus in termen se afla la dosar etc.
In speta recursul reclamantului a fost anulat ca netimbrat .Din inregistrarile in sistemul ECRIS aferente dosarului format si in baza acestui recurs rezulta ca in data de (...) cu 5 zile inainte de termenul de judecata recurentul reclamant a depus taxa judiciara de timbru si timbrul judiclar .
Rezulta asadar ca solutia de anulare a recursului reclamantului ca netimbrat este rezultatul unei greseli materiale astfel ca in temeiul art. 318
C.pr.civ se impune admiterea contestatiei in anulare ,desfiintarea in parte a deciziei atacate si rejudecarea recursului reclamantului .
In rejudecarea recursului Curtea reține:
Prin sentința civilă nr. 5750 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocate DE D. G. A F. P. A J. S., în nume propriu și în numele A. F. P. A C. C. și s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantul J. A., privind obligarea pârâtelor D. S. și A. C. la restituirea sumei de 2396 lei taxă de poluare cu dobândă aferentă.
S-a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamantului privind anulare a adresei nr. 1230/(...) emisă de A. F. P. C., și ca tardivă acțiunea de anulare a D. de calcul nr. 230/(...).
De asemenea, s-a respins cererea de chemare în garanție a ADMINISTRAȚIEI F. PENTRU M. formulată de D. S. în nume propriu și în numele A. C.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a achitat în contul Trezoreriei municipiului Z. la data de (...) suma de 2396 lei cu titlu de taxă de poluare aspect dovedit prin chitanța seria TS6 nr.
1797695.
Prin cererea nr. 1061 din (...), reclamantul a dovedit că a solicitat restituirea acestei taxe, ca fiind contrară reglementărilor, iar că prin adresa nr. 1230/(...) a A.F.P C. s-a respins cererea de restituire a taxei, pe motiv că suma solicitată nu se încadrează la sume de restituit contribuabililor (f.8).
Cererea de anulare a adresei nr. 1230/(...) a fost apreciată de tribunal ca fiind inadmisibilă în condițiile în care această adresă nu este un act administrativ ce poate fi atacat în instanță, ci exprimă poziția pârâtei și nu cuprinde dispoziții ce urmează a fi aduse la îndeplinire.
Conform art. 107 alin. 1 din Codul de procedură fiscală actualizat, contestația împotriva actului administrativ fiscal se va depune în termen de
30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancțiunea decăderii.
Cum Decizia de calcul nr. 230/(...) a fost comunicată cu reclamantul la aceeași dată la care a fost emisă, iar acesta solicită anularea acesteia la data de (...), tribunalul a apreciat cererea acestuia ca tardivă.
Excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă pe motiv că reclamantul nu a atacat decizia prin care i s-a stabilit obligația de plată a taxei de poluare a fost apreciată de prima instanță ca nefondată întrucât conform dispozițiilor din capitolul I pct. 3 alin. 1 din Ordinul nr. 1899/2004 emis de Ministerul Finanțelor Publice, pentru restituirea sau rambursarea sumelor de la buget, nu se cere efectuarea unor proceduri prealabile, singura condiție fiind depunerea cererii de restituire în cadrul termenului legal de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la restituire.
T. a considerat că OUG 5. nu încalcă prevederile art. 90 din Tratatul de I. a C. E. T. pe poluare este neutră din punct de vedere fiscal. Ar fi existat o încălcare a normelor comunitare dacă s-ar fi prevăzut un tratament diferențiat față de produsele originare din alte state membre în raport cu cele originare din România. O astfel de diferențiere nu se face prin OUG 5..
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs chemata în garanție
ADMINISTRAȚIEI F. PENTRU M. și reclamantul J. A.
În recursul declarat de chemata în garanție ADMINISTRAȚIEI F.
PENTRU M. se solicită admiterea acestuia, casarea în întregime a hotărârii atacate și, pe cale de consecință, rejudecând cauza pe fond, respingerea acțiunii reclamantului, având în vedere dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
În motivarea recursului, s-a susținut că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii și fără temei legal, deoarece taxa de poluare reglementată de OUG nr. 5. nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraf 1 din Tratatul CE. Drept urmare, recurenta a apreciat că instanta fondului a dat o interpretare ce excede atât interpretărilor oficiale și jurisprudențiale ale CE/CEJ, dar și textului propriu-zis al Tratatului CE.
Pe de altă parte, disp. art. 1 din O.U.G. nr. 5. stabilesc coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constitui venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A., în vedere finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Totodată, acest act normativ a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de primă înmatriculare față de valoarea mult mai redusă a taxei de poluare în prima variantă, așa încât plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe plătite în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008.
În recursul reclamantului J. A. se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivare recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9
C.pr.civ s-a arătat că taxa a fost încasată în baza unei legislații interne contrară normelor comunitare, astfel încât, în aplicarea principiului priorității dreptului comunitar, există obligația de restituire a acesteia.
În drept, își întemeiază cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 110 din Tratatul U. E., art. 148 Constituția României, art. 117, 120 si
124 C.proc.fisc.
În cauză a depus întâmpinare pârâta D. G. A F. P. prin A. F. P. C. prin care a solicitat respingerea recursului.(f.7-8).
Analizând recursul formulat de reclamant Curtea reține următoarele:
Admisibilitatea actiunii de fata avind ca obiect restituirea taxei de poluare in lipsa parcurgerii procedurii prevazute de art. 7 din OUG 5. corob cu art. 205-218 din OUG 92/2003 a fost statuata de catre I. prin decizia nr.24/(...) pronuntata in recurs in interesul legii .Oricum acest aspect nu a fost recurat .
În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie 2011,respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 vizind forma initiala a OUG 5. respectiv C-2. vizind forma OUG 5. dupa (...) având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu respectiv Tribunalul Gorj.
Prin aceaste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din T.F.U.E. interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5. trebuie să se rețină că reglementarea națională in vigoare la data platii taxei este incompatibilă cu art. 110 T.F.U.E.
Concluzia care se impune asadar este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
Referitor la cererea de acordare a dobânzii:
Este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.
Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.
Așa fiind, Curtea constată că se impune a soluționa cauza cu aplicarea normelor legale și a principiilor de reparație a prejudiciului încercat de contribuabil.
Nu se poate paraliza dreptul contribuabilului de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului numai pe considerentul că acesta are doar dreptul să i se restituie suma plătită fără bază legală iar dobânda se poate acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, dobândă care ar curge doar de la data refuzului de a dispune restituirea sumelor solicitate.
Dacă s-ar admite teza pârâtei, conform căreia indiferent de situație și de perioada de folosire a unei sume de bani achitată la bugetul de stat fără temei legal aceasta este ținută să restituie doar suma plătită la bugetul de stat de către contribuabil fără o altă reparație în ipoteza în care cererea de restituire este rezolvată în termen de 45 de zile de la înregistrare și indiferent de perioada de timp cât bugetul de stat a beneficiat de fructificarea acestei sume, ar însemna ca bugetul de stat să se îmbogățească pe măsura însărăcirii patrimoniului contribuabilului cu suma ce reprezintă prețul folosinței banilor pe perioada de referință.
Or, dacă am accepta o astfel de rezolvare ar însemna ca niciodată contribuabilul să fie corect și complet despăgubit pentru prejudiciul ce l-ar încerca prin reținerea la bugetul de stat pe o perioadă de timp însemnată a unei sume fără o bază legală, punând astfel în pericol principiul răspunderii patrimoniale ce presupune reparația în natură și integrală a prejudiciului.
În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 304 pct.
9 c.pr.civ. raportat și la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, se va admite recursul declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 5750/(...) a T.ui S. pe care o va modifica în parte în sensul că admite în parte cererea de chemare în judecată și va fi obligată pârâta A. Z. care s-a subrogat în drepturile A. C. să restituie reclamantului taxa pe poluare în sumă de 2.396 lei, achitată de acesta cu chitanța TS 6 nr. 1797695/(...), cu dobânda legală în materie civilă de la data plății și până la restituirea efectivă.
Referitor la cererea de chemare în garanție, respinsă de către instanța de fond si readusa in discutie ca urmare a admiterii , Curtea reține următoarele:
Cererea de chemare în garanție a AFM B., formulată de către pârâtă este întemeiată. Astfel, taxa de poluare a fost plătită de către reclamant în contul deschis pentru taxe de poluare pentru autovehicule, taxe care se constituie un venit la bugetul F. pentru M. în vederea programelor pentru protecția mediului.
Se reține aplicabilitatea art. 1 al.1 din OUG nr.5., unde se prevede:
"Prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M..";
Art. 60 al. 1 c.pr.civ. prevede :";Partea poate să cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubiri.";
În consecință, se va admite cererea de chemare în garanție și va fi obligată chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 2396 lei reprezentând taxă de poluare achitată de către reclamant.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței respectiv cele privind respingerea celorlalte petite .
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite contestația în anulare formulată de contestatorul J. A. împotriva deciziei civile nr. 2327 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Curții de A. C., pe care o desființează în parte și rejudecând recursul reclamantului decide:
Admite recursul declarat de reclamantul J. A. împotriva sentinței civile nr. 5750 din 19 noiembrie 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte cererea de chemare în judecată.
Obligă pârâta A. Z. care s-a subrogat în drepturile A. C. să restituie reclamantului taxa pe poluare în sumă de 2.396 lei, achitată de acesta cu chitanța TS 6 nr. 1797695/(...), cu dobânda legală în materie civilă de la data plății și până la restituirea integrală.
Respinge restul capetelor de cerere.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de către pârâta impotriva chematei in garantie A. F. pentru M. .
Obligă chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 2.396 lei reprezentând taxă de poluare achitată de către reclamant.
Menține restul dispozițiilor sentinței
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința din 24 ianuarie 2012.
Red. A.A.M./(...). Dact.H.C./3 ex. Jud.fond:Kende M.
