Decizia nr. 2526/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA a II-a CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR. (...)

DECIZIE CIVILĂ NR. 2526/2012

Ședința din data de 27 martie 2012

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : A. A. M.

JUDECĂTOR : C. I. JUDECĂTOR : M. I. I.

GREFIER : D. S.

S-a luat în examinare recursul declarat de S. ROMÂN PRIN D. G. A F. P. C. împotriva sentinței civile nr. 4369 din 03 octombrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu reclamantul T. I., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este scutit de plata taxei de timbru.

Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.

CURTEA

Prin sentința civilă nr.4069 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), a fost admisă în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. D., și în consecință a fost obligat S. Roman reprezentat prin D. F. P. a J. C. să restituie reclamantului suma de 1212 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare nedatorată, cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de (...) și până la data restituirii efective a sumei arătate mai sus.

A fost respinsă cererea formulată de reclamant privind acordarea dobânzii legale în materie fiscală.

A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 54,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că reclamantul M. D. a achiziționat în cursul anului 2007 un autoturism marca Opel, autoturism care era înmatriculat într-un alt stat membru al U. E., respectiv în G., din anul 2000 (f.14-16). În vederea înmatriculării în R. a autoturismului sus indicat, reclamantul a fost obligat să achite suma de

1212 lei cu titlu de taxă de prima înmatriculare, taxă pe care a achitat-o la

A. F. P. a mun. C.-N. (f.9). Considerând nelegală perceperea acestei taxe, reclamantul s-a adresat pârâtei cu solicitarea de a-i fi restituită, însă pârâta nu dat nici un răspuns cererii sale (f.11 și 12).

Taxa de prima înmatriculare a fost perceputa în baza prevederilor art.241 ind.1 și urm C.fiscal. Ca atare, tribunalul va analiza compatibilitatea dispozițiilor art.214 ind.1 Cod fiscal cu dreptul comunitar.

Potrivit dispozițiilor art.148 alin.2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale U. E. au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar.

Conform dispozițiilor art.90 paragraful 1 din Tratatul C. E. (art.110

TFUE), aplicabil prezentei spețe, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, fiind interzise, astfel, taxele discriminatorii și protecționiste. Aceste dispoziții au făcut obiectul unei largi jurisprudențe a Curții de J. a C. E., care a decis ca fiind esențial în stabilirea caracterului unei taxe ca fiind discriminatorie aspectul că aceasta este determinată de traversarea graniței de către bunul supus taxei, dintr-o țară comunitară în alta.

T. reținut că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin L. nr.343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr.343/2006 prin OUG nr.110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate. Potrivit reglementării în vigoare, la data importului autoturismului, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în R. a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 214 ind. 1 din Codul fiscal. T. observă, însă, că taxa specială de înmatriculare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în R., fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în R., după aducerea lor în țară. Rezultă din aceste dispoziții legale, că taxa specială de înmatriculare impusă autoturismului reclamantului, autoturism cumpărat dintr-un stat membru al U. E. și care era înmatriculat într-un stat comunitar este determinată de traversarea graniței de către acesta dintr-o altă țară comunitară în R., astfel încât această taxă impusă de autoritățile române este una discriminatorie, fiind interzisă de dispozițiile art.90 din Tratatul C. E..

Este real că în lipsa unei armonizări la nivelul U. E. statele membre au o oarecare libertate în stabilirea diferitelor taxe sau impozite, dar acestea nu trebuie să contravină dispozițiilor comunitare privind interzicerea discriminării sau a principiului liberei circulații a mărfurilor, așa cum este cazul de față.

Constatându-se că taxa de prima înmatriculare achitată de reclamant este una interzisă de dispozițiile art.90 din Tratatul C. E. și că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, dată la care R. a aderat la U. E. reglementările comunitare sunt direct aplicabile în ordinea juridică internă, având prioritate față de dispozițiile interne, tribunalul apreciază că taxa de primă înmatriculare sus-menționată a fost percepută în mod nelegal de către pârâta A. F. P. a mun. C.-N., impunându-se restituirea acesteia.

În ceea ce privește dobânda pretinsă de reclamant este de remarcat că acesta a solicitat acordarea atât a dobânzii legale, cât și a dobânzii fiscale. T. apreciază însă că în speță se poate acorda doar dobânda legală, nu și dobânda fiscală, întrucât perceperea taxei din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o fapta ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întreg prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare, în temeiul prevederilor O. nr.9/2000 reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei din speță și până la data restituirii sale integrale.

Având în vedere considerentele mai sus expuse, în temeiul dispozițiilor art.8 și 18 din L. nr.554/2004, tribunalul a admis în parte cererea reclamantului față de AFP C.-N. și a obligat această pârâtă la plata sumelor sus-indicate.

În baza art.274 C.pr.civ. tribunalul a obligat pârâta, aflată în culpă procesuală, să plătească reclamantului suma de 54,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar și onorariu traducător autorizat.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs S. Român prin D. G. a F. P. C. prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței civile atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a S.ui Român și a Direcției G.erale a F. P. C. și respingerea acțiunii formulate de reclamant precum înlăturarea instituției de la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare apreciază că sentinta civila nr. 4060/(...) este netemeinica si nelegala deoarece instanta de fond a procedat la solutionarea cererii de chemare in judecata pe fondul acesteia in contradictoriu cu o persoana care nu are calitate procesuala pasiva.

Astfel, desi S. Roman are calitate de persoana juridica, nu este considerat de dispozitiile legii contenciosului administrativ, ca subiect al acestui raport juridic in mod direct, acesta neputand fi actionat direct in judecata,actiunea in contencios administrativ putand fi exercitata fata de orice organ al său care actioneaza in regim de putere publica, cu exceptiile prev. de art. 5 din L. nr. 554/2004.

In prezentul litigiu se solicita restituirea sumei de 5674 lei, achitata cu titlu de taxa de poluare pentru autovehicule, in baza deciziei eliberata de A. F. P. a Mun. C.-N..

D. G. a F. P. a J. C., nu are calitate procesuala pasiva in cauza, nefiind nici emitenta deciziei de stabilire a taxei pe poluare, nici cea care a incasat taxa pe poluare.

Potrivit dispozitiilor art.1 alin. (1) coroborat cu art. 8 alin. (1) din L. contenciosului administrativ nr. 554/2004, raportul juridic este nascut intre persoana vatamata - reclamantul si autoritatea emitenta a actului administrativ.

Pe de alta parte, institutia a formulat o cerere de amanare a solutionarii cauzei pentru termenul din data de (...) prin care a solicitat instantei sa puna in vedere reclamantului sa depuna la dosarul cauzei, in vederea comunicarii cu institutia a actelor administrative atacate precum si a tuturor dovezilor de care intelege sa se foloseasca in probatiune in sustinerea actiunii, avand in vedere ca pentru termenul de judecata din data de (...) ne-a fost comunicata doar citatia si copia aciunii, dar instanta de fond a solutionat cererea de chemare in judecata pe fondul acesteia fara a le comunica actele depuse de reclamant in probatiune in vederea formularii pozitiei procesuale.

Prima instanta a retinut in mod gresit faptul ca OUG 5. ar fi contrara art. 110 din Tratatul de I. a C. E., fiind destinata sa diminueze introducerea in R. a unor autoturisme second -hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru.

O. nr. 5. nu contravine art 90 TCE, scopul acestei ordonante fiind acela al asigurarii protectiei mediului pentru incadrarea in valorile limita prevazute de legislatia comunitara in acest domeniu, iar la emiterea acestui act normativ s-a tinut cont de necesitatea adoptarii de masuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudentei Curtii de J. a C. E., O. nr. 5. este aplicabila unor categorii de vehicule si nicidecum unor categorii de cumparatori, pentru a discuta despre discriminarea acestora.

Analizând recursul declarat Curtea reține următoarele:

In actiunea introductiva de instanta reclamantul a indicat ca parat S. Roman reprezentat prin D. F. P. a J. C.

Actiunea din speta este o actiune in contencios fiscal careia i se aplica si reglementarea de drept comun cuprinsa in L. 554/2004 .

Din intreaga economie a acestei legi rezulta ca in litgiile de drept administrativ S. Roman nu are niciodata calitate procesual pasiva aceasta calitate apartinind oricarui organ al sau care actioneaza in regim de putere publica cu exceptiile prevazute de art. 5 ,organe care intra in notiunea de autoritate publica astfel cum ea este definita de art. 2 lit. b din aceasta lege .

Problema sus mentionata si implicit lipsa calitatii procesual pasive a acestui parat nu a fost pusa in discutia partilor iar prima instanta nici nu a analizat aceasta calitate .

In stabilirea acestei calitati pentru litigiile de genul celui din speta trebuie avute in vedere prevederile art. 7 din OUG 5. conform caruia stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.Pornind de la acest text de lege este evident ca si in cererea de restituire a taxei de poluare calitatea procesual pasiva apartine autoritatii fiscale care a stabilit si colectat aceasta taxa .

Rezulta asadar ca in speta prima instanta nu a stabilit si clarificat cadrul procesual in raport cu obiectul actiunii si motivele de fapt si de drept ale acesteia .Ca atare pentru analizarea cadrului procesual prin prisma obiectului actiunii si a finalitatii urmarite de reclamant in vederea pronuntarii unei hotarari legale si temeinice cu respectarea tuturor principiilor de drept si avind in vedere prevederile art. 16 indice 1 din L.

554/2004 corob cu art. 129 C.pr.civ se impune casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond in vederea reluarii judecatii punindu-se in discutia partii necesitatea definirii cadrului procesual adecvat prin introducerea in cauza a autoritatea fiscala care a stabilit si colectata in speta taxa de poluare.

Pe cale de consecință, Curtea in temeiul art. 20 alin. 3 din L. nr.

554/2004 corob cu art. 312 C.pr.civ va admite recursul declarat in speta ,va casa in intregime sentinta atacata si va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante care va proceda la rejudecarea cauzei tinind cont de cele mai sus indicate.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Admite recursul declarat de S. Român prin D. G. a F. P. C. împotriva sentinței civile nr.4069 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C. pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

A. A. M. C. I. M. I. I.

GREFIER

D. S.

Red.A.A.M./S.-M.D.

2 ex./(...) Jud.fond.S. S.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia nr. 2526/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal