Decizia nr. 2541/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2541/2012
Ședința ta de 28 M. 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T. JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR M. B. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții P. C. L. și C. L. - PRIN P. împotriva sentinței civile nr. 1197 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., în contradictoriu reclamanta B. V., având ca obiect - litigiu privind funcționarii publici (L. Nr.188/1999) contestație dispoziție de imputare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Se constată că recurenții au solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct.2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din L. nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3
C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art.150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1197 din (...) pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. (...) s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta B. V. în contradictoriu cu pârâții P. C. L. ȘI C. L., PRIN P. și în consecință:
- s-a anulat, ca nelegal, actul administrativ - D. nr. 517 din (...) emisă de pârâtul P. comunei L., în ceea ce o privește pe reclamantă.
Au fost obligați pârâții, în solidar, să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 400 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin dispoziția nr. 517 din (...) emisă de pârâtul P. comunei L., se impută funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul aparatului de specialitate al P. comunei L., sumele acordate necuvenit în cursul anului 2009.
Actul administrativ unilateral legal întocmit presupune îndeplinirea unor condiții de fond și formă specifice speciei din care face parte.
Potrivit art. 85 alin. 1 din L. nr. 188/1999, repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 84 lit. b) (pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată.
D. de imputare reprezintă astfel, actul administrativ unilateral cu caracter individual emis de conducătorul autorității sau instituției publice pentru recuperarea de la funcționarul public vizat a sumelor de bani primite necuvenit și care nu au fost restituite în termenul prevăzut de lege.
Din această perspectivă, dispoziția de imputare trebuie să îndeplinească condițiile specifice de fond și de formă ale actului administrativ individual, trebuind să arate temeiul legal și factual al emiterii actului, să individualizeze suma de plată, precum și funcționarul public căruia urmează să i se impute.
D. de imputare a avut la bază cele două acte întocmite de organele de control ale Camerei de C. a județului B.-N., respectiv procesul-verbal de constatare nr. 2978/(...) al Curții de C. a R. - C. de C. a județului B.-N. și decizia nr. 3. a Directorului Camerei de C. a județului B.-N., care nu au fost comunicate reclamantei pentru a-i fi opozabile.
În art. 1 din dispoziția atacată se face, cu privire la sumele imputate, mențiunea că se impută sumele acordate nelegal, care au fost constatate de C. de C. a județului B.-N. în decizia nr.3., conform anexei nr. 1 care face parte integrantă din dispoziție.
În cuprinsul tabelului purtând mențiunea „Anexa la D. nr. 5., s-a menționat pentru fiecare salariat cuprins în tabel, inclusiv pentru reclamantă, o sumă reprezentând salarul net, sume ce reprezintă CAS,ajutor șomaj, CASS, impozit, precum și salarul net, fără a rezulta ce sumă i se impută reclamantei și cu ce titlu .
Din analiza actelor depuse la dosar rezultă că, în urma efectuării auditului financiar asupra contului anual de execuție pe anul 2009 la entitatea auditată - P. comunei S., s-a constatat de către Curtea de C. că s- au acordat personalului contractual și funcționarilor publici din cadrul primăriei o serie de sporuri, indemnizații și sume, apreciate ca excedând cadrului legal.
În condițiile în care procesul-verbal și decizia care au stat la baza emiterii dispoziției atacate nu i-au fost comunicate reclamantei și deci nu îi sunt opozabile, în anexa la dispoziția de imputare trebuiau individualizate sumele care au fost plătite nelegal acesteia, atât ca și natură, cât și ca și cuantum, încălcându-se în mod grav dreptul beneficiarului actului de a cunoaște în esența sa, și nu doar formal, conținutul actului administrativ cu privire la care invocă vătămarea și, implicit, de a-și apăra în mod corespunzător și efectiv, interesele și drepturile ce decurg din calitatea sa de funcționar public.
Instanța a apreciat că fundamentarea în fapt și în drept a actelor administrative de autoritate emise în temeiul atribuțiilor legale conferite organelor administrației publice, constituie o componentă esențială în aprecierea legalității acestora, prezumție în temeiul căreia astfel de acte se bucură de putere executorie.
Prin Rezoluția Comitetului de M. ai C. E. nr. (77)31 cu privire la protecția individului în relația cu actele autorităților administrative, s-a recomandat statelor membre să se ghideze în dreptul și practica lor administrativă de anumite principii enunțate în rezoluție, în scopul protecției persoanelor, fizice sau juridice, în procedurile administrative.
În implementarea acestor principii, cerințele unei administrații bune
și eficiente, precum și interesele terților și ale marelui public trebuie să fie în mod adecvat luate în considerare pentru a asigura cel mai ridicat grad posibil de echitate, în principiul IV din Rezoluției fiind inserată obligația de prezentare a motivelor care stau la baza actului.
Astfel, sub aspect formal, dispoziția de imputare nu conține elementele necesare pentru a se putea efectua un control judecătoresc eficace, iar fără posibilitatea realizării unui control formal și validarea actului din această perspectivă, nu se poate efectua un control judecătoresc de fond asupra raportului de funcție publică privind obligația efectivă de plată a sumei imputate.
În aceste condiții, actul administrativ atacat este nelegal și, în consecință, instanța, în baza prevederilor art. 85 și 109 din L. nr. 188/1999 raportat la art. 18 din L. nr. 554/2004 a admis acțiunea și a dispus anularea dispoziției D. nr. 517 din (...) emisă de pârâtul P. comunei L., în ceea ce o privește pe reclamantă.
În temeiul art. 274 Cod proc. civilă, instanța a obligat pârâții, în solidar, să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 400 lei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții C. L. prin P. și P. C. L. solicitând Instantei ca in urma reanalizarii cauzei sa dispună respingerea acțiunii.
Hotarirea pronuntata de instanta fondului este nelegala si netemeinica, fiind date motivele de modificare invocate.
In baza verificarilor facute de C. de C. B. N. la institutia pârâtă in perioada 03.09-(...) s-a constatat ca la categoria de operatiuni"C. DE P.",a rezultat ca in anul 2009 institutia pârâtă a acordat functionarilor publici si personalului contractual drepturi banesti nelegale ,respectiv:. de hrana,suma fixa lunara/angajat pentru mentinerea sanatatii si securitatii in munca,spor pentru activitatea desfasurata in mediul rural pentru secretara scolii generale.
In Decizia nr 3. Camerei de C. B. N.,s-a statuat ca prin acordarea de catre P. comunei L. a acestor sporuri pe baza prevederilor cuprinse in
Contractul colectiv de munca si A. colectiv de munca,au fost incalcate:
-prevederile HG nr 833/25 iulie 2007,art 22 alin. 1 si art 26 privind normele de organizare si functionare a comisiilor paritare si incheierea acordurilor colective;
-prevedrile art.72(l),din L. nr 188/1999-republicata privind statutul functionarilor publici;
-prevederile art.l2(l),din L. nr.130/1996,republicata si actualizata privind contractul colectiv de munca;
-prevederile Legii 215/200 l-republicata
-pct.32 din L. 286/2006
-prevederile art.49 din legea nr.128/1997 ,actualizata.
In baza Deciziei nr.3. a Camerei de C. B. N.,s-a dispus ca P. comunei
L. sa ia masuri pentru recuperarea sumelor acordate nelegal.
-In baza Deciziei mai sus mentionate si care nu a fost contestata,a fost emisa D. P. comunei L. nr.5. privind imputarea sumelor acordate nelegal functionarilor publici si personalului contractual in anul 2009.
In ce priveste viciile de forma si fond ale Dispozitiei nr.5. arată ca in practica administrativa se intilneste destul de des forma actului administrativ de autoritate de dispozitie colectiva, iar prin anexa 1 la D. 5. se specifica in clar ca este un "centralizator retineri sume acordate nelegal functionarilor publici si personalului contractual pe anul 2009", centralizator care cuprinde in clar numele si prenumele persoanei, salariul brut incasat nelegal, retinerile (care se scad din salarul brut), precum si in final -salarul net realizat nelegal-si care trebuie retinut.
De asemenea trebuie retinut faptul ca s-a adus la cunostinta functionarilor publici si personalului contractual D. nr.5., ca dovada fiind faptul ca ea a fost contestata in corpore de catre acestia la T. B. N.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Prin dispoziția nr. 517 din data de (...) emisă de pârâtul P. comunei L. s-a stabilit că sumele acordate necuvenit în cursul anului 2009 se impută funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul aparatului de specialitate al P. comunei L., sume care au fost constatate de Curtea de Conturi a României - C. de C. a J.-N., prin decizia nr. 3., sumele fiind cuprinse în anexa-parte integrantă din decizie. In anexa la această dispoziție este menționată la poz. 11 reclamanta căreia i se impută o sumă netă totală de 5.346 lei; sumele sunt defalcate pe destinații și s-a stabilit că sunt acordate necuvenit în cursul anului 2009.
Analizând conținutul deciziei contestate, Curtea constată că în mod nelegal instanța de fond a reținut că aceasta nu a fost emisă cu respectarea tuturor prevederilor legale, întrucât emană și este semnată de către pârâtul P. comunei L., este motivată în fapt și în drept, cuprinde termenul în care poate fi contestată și face posibilă identificarea sumelor datorate de către angajați, creanțele acestora fiind certe, lichide și exigibile, susținerile contrare fiind nefondate.
Curtea constată analizând probele existente la dosar respectiv actul de control întocmit de C. de conturi a jud.B.-N. că suma imputată reclamantei reprezintă sporuri la salariile de bază și indemnizații acordate pentru anul
2009, respectiv normă de hrană, sumă fixă pentru menținerea sănătății și securității în muncă și spor pentru mediul rural, pentru secretara școlii generale.
Cercetând din perspectiva legalității actul administrativ contestat instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă impuse de legiuitor prin norme juridice imperative.
Astfel, potrivit art.84 lit.b din L. nr.188/1999, răspunderea civilă a funcționarului public se angajează pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit, iar conform art.85 din același act normativ, repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice (…) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei (…).
Curtea constată că actul administrativ care stabilește răspunderea civilă a funcționarului public vizează recuperarea unor sume încasate necuvenit de către acesta, dispoziția fiind emisă de către conducătorul autorității publice, fundamentat pe decizia nr.3. a directorului Camerei de C. B.-N.
Rezultă, așadar, că la momentul emiterii dispoziției contestate și ulterior la data comunicării acesteia reclamantei, era stabilit cuantumul sumei care urma a fi restituită autorității de către funcționari precum și componența acesteia, individualizarea sumelor fiind ușor de realizat, în acest sens, o simplă analiză a anexelor procesului-verbal de constatare care a stat la baza emiterii deciziei nr. 3., atestând o corespondență cu sumele cuprinse în anexa la dispoziția contestată.
Chiar dacă se susține de către prima instanță că sumele imputate nu sunt individualizate, de o manieră care să permită reclamantei și, în ultimă instanță, jurisdicției sesizate, un control efectiv, o astfel de abordare nu poate fi validată, având în vedere că prin trimiterea, în preambulul dispoziției contestate, la decizia nr. 3. și la procesul verbal de constatare care a stat la baza emiterii ei, devine facilă individualizarea, pe componente, a sumei ce face obiectul litigiului.
Or, astfel de trimiteri, coroborate cu anexa 1 a dispoziției, ce poate fi verificată prin analiza anexelor procesului verbal, sunt, în opinia Curții, de natură să respecte rigorile în materia motivării actelor administrative.
Pe de altă parte, reclamanta nu a dovedit faptul că ar fi solicitat și i s- ar fi refuzat punerea la dispoziție a tuturor documentelor întocmite cu ocazia desfășurării controlului de audit și, mai mult, nu a invocat apărări pertinente legate de cuantumul sumei ce i-a fost imputată, în sensul în care acesta ar fi fost greșit stabilit.
Prin urmare, Curtea constată că prima instanță a pronunțat o soluție nelegală, cu aplicarea greșită a legii atunci când a statuat că actul administrativ contestat de către reclamantă este nelegal și a dispus anularea acestuia, astfel că se impune modificarea hotărârii adoptate.
Pentru a dispune astfel, Curtea a aluat act și de împrejurarea că actele de control întocmite sunt definitive întrucât nu au fost contestate de către pârât astfel că s-a dispus recalcularea pentru exercițiul financiar al anului
2009 a drepturilor salariale acordate tuturor funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul Primăriei L. și școlii generale prin eliminarea sporurilor și sumelor menționate (pct.6, decizia nr. 3.) cu consecința recuperării sumelor nelegal acordate.
Susținerile reclamantei potrivit cărora actele întocmite de către organele abilitate ale Curții de C. nu îi sunt opozabile și, prin urmare, sumele acordate nu pot fi returnate nu au fost reținute de către instanță la soluționarea cauzei întrucât pârâtul are obligația de a se conforma dispozițiilor actului de control și, prin urmare, de a înlătura deficiențele constatate inclusiv prin recuperarea sumelor acordate nelegal cu titlu de drepturi salariale.
Curtea constată, drept urmare, că se poate proceda la analizarea, pe cale incidentală, a legalității A.ui colectiv privind raporturile de serviciu aprobat prin HCL nr. 1., fără ca astfel să se poată susține cu temei că instanța și-ar depăși limitele sesizării, întrucât însăși reclamanta a susținut drept temei legal al acordării drepturilor sale salariale acest înscris, Curtea fiind îndreptățită, ca atare, la analiza apărărilor formulate, înlăturându-le motivat.
Curtea va achiesa criticilor din recurs conform cărora sporurile și drepturile salariale suplimentare au fost incluse în A. colectiv de muncă cu încălcarea disp.art.l2 alin.l din L. 130/l996 privind contractul colectiv de muncă, potrivit cărora prin acest act nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale iar hotărârea consiliului local prin care a fost aprobat A. colectiv privind raporturile de serviciu nu are suport legal în ce privește acordarea unor sporuri suplimentare întrucât consiliul local, prin atribuțiile conferite de L. nr.215/2001 a administrației publice locale nu are competența de a hotărî asupra drepturilor salariale pentru personalul din administrația publică locală.
În consecință, pentru toate considerentele expuse anterior, Curtea va aprecia recursul declarat de către pârâții P. comunei L., C. L. ca fiind fondat, iar în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., raportat la art.20 din L. nr.554/2004, îl va admite, va modifica hotărârea recurată, iar în baza art. 18 din L. nr.554/2004, raportat la art.84 lit. b și 85 alin.1 din L. nr.188/1999, va respinge acțiunea reclamantei ca fiind nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de P. C. L., C. L. împotriva sentinței civile nr. 1197 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N. pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta B. V. în contradictoriu cu P. C. L. ș.a.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 martie 2012.
Red.M.B./dact.L.C.C.
3 ex./(...) Jud.fond: L. T. B.
