Decizia nr. 3446/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Comentarii

0

Dosar nr. (...)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECÅ¢IA A II-A CIVILÄ‚, DE contencios ADMINISTRATIV ÅžI FISCAL

D. CIVILÄ‚ Nr. 3446/2012

Şedinţa F. publică de la 03 Mai 2012

{

|

}

Completul compus din:

PREÅžEDINTE M. D.

Judecător R.-R. D.

Judecător L. U.

Grefier M. T.

{

|

}

F.

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta S. N. DE T. G. N. "T. "

SA, împotriva sentinţei civile nr. 6., pronunţată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr.

(...), în contradictoriu cu intimaţii L. I., P. C. J. C. şi L. S. - I., având ca obiect

excepţie nelegalitate act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţa F. publică se prezintă pentru recurentă,

{

|

}

consilier juridic M. M., cu delegaţie la dosar şi reprezentantul intimatului L. I.,

avocat A. B..

Procedura de citare este F. legal îndeplinită.

{

|

}

S-a făcut F. referatul cauzei de către F. F. învederează faptul că

{

|

}

{

{

}

recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, părţile au solicitat

judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-a depus de către recurentă, răspuns la

întâmpinare, un exemplar comunicându-se cu reprezentantul intimatului.

Reprezentanta recurentei depune la dosar o serie de acte în probaţiune (fila

36-37), pe care le comunică şi părţii adverse.

Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile şi acordă

cuvântul în susţinerea recursului.

Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii

recurată, în sensul admiterii excepţiilor de nelegalitate, cu cheltuieli de judecată, în

sumă de 1940 lei, reprezentând onorariul aferent expertizei.

Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului ca nefondat, fără

cheltuieli de judecată.

Curtea reţine cauza în pronunţare.

{

F.

|

}

CURTEA

Prin sentinţa civilă nr. 6177 din (...), pronunţată în dosarul nr. (...) al T.ui C.,

a fost respinsă exceptia de nelegalitate a CU 472/(...) şi a AC nr. 7/(...) emis de

catre P. C. J. C., excepţie invocată de către reclamanta S. N. DE T. G. N. "T. " SA M.

în contradictoriu cu pârâtul L. I., L. S. – I., P. C. J. C. F. cheltuieli de judecata.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele

:

Intimatul L. I. a solicitat în baza cererii nr. 10711/(...), emiterea unui

Certificat de U. în scopul „ Amenajare piscicolă şi construire anexe pentru

întreţinere”, amplasamentul fiind situat în localitatea M. şi F. G.

La cererea pentru obţinerea Certificatului de U. au fost anexate planul de

situaţie, planul de încadrare în zonă şi memoriul tehnic. Ulterior , C. J. C. a

solicitat, în baza art. 12 alin. (1) lit. (a) din N. de aplicare a L. 5., rep. cu modificările

şi completările ulterioare, aviz pentru emiterea Certificatului de U. P. comunei F.

G. ÅŸi P. comunei S.

1

In baza acestei documentaţii şi a avizelor emise de comunele F. G. şi S. s-a

eliberat Certificatul de U. nr. 472 din (...), pentru „PUZ - Introducere teren în

intravilan, Amenajare piscicola şi C. anexe, împrejmuire, branşament utilităţi”.

Din documentaţia depusă la acel moment reiese că la acel moment, pe

planul de încadrare şi pe planul de situaţie nu a fost figurată magistrala de gaz

existentă, acest fapt nefiind menţionat nici în memoriul tehnic depus de solicitant

la documentaţie şi nici în avizele comunelor F. G. şi S., acesta constituind de altfel

şi motivul pentru care nu s-a solicitat de către C. J. C. şi avizul de amplasament de

la reclamantă.

Apoi, autorizaţia de construire nr.7/(...), beneficiar L. I. şi S. I. , a fost emisă

pentru construirea unei case de vacanţă P+M, microstaţie de epurare şi racord la

utilităţi - intrare în legalitate.

Autorizaţia de construire nr.7/(...) a fost emisa în baza Certificatului de U.

nr. 472/(...) şi a avizelor solicitate prin acesta. în planşa cuprinzând planul de

situaţie al lucrării, întocmit pe ridicare topografică vizată de O. de C. şi P. I., nu este

figurată nici o conductă de gaze naturale, aspect recunoscut şi de C. J. C. .

Pentru a se verifica dacă subzistă argumentele care au stat la baza motivării

excepţiei de nelegalitate s-a dispus şi efectuarea unei expertize tehnice în domeniul

petrol şi gaze care a avut ca obiective: distanţa dintre construcţia executată în baza

Autorizaţiei de C. nr. 7 din (...) şi cea mai apropiată conductă de transport gaze

naturale din zonă; riscurile care rezultă din nerespectarea distanţei minime de

siguranţă.

Din cuprinsul acestei expertize a rezultat faptul că magistralele de gaz care

traversează zona sunt

conducte îngropate

, la aflarea poziţiei lor folosindu-se un

aparat special pentru determinarea conductelor îngropate adus de reprezentantul

reclamantei.

Apoi, după stabilirea poziţiei, respectiv amplasamentul conductelor de gaze,

expertul a trecut la măsurarea distanţei dintre aceste conducte şi casa/ cabana de

lemn, rezultând următoarele :

-

Casa/cabana ÅŸi conducta de 28" = 7,6 m

-

Casa/cabana ÅŸi conducta de 12" = 18 m

-

Casa/cabana ÅŸi conducta de 20" = 23 m

Conform Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de

alimentare din amonte şi de transport gaze naturale , articol 6.21 „ Pe distanţă de

20 m de fiecare parte a axei conductei nu poate fi construit niciun fel de clădire

care adăposteşte persoane (locuinţe, spaţii de birouri, etc).

Din cele de mai sus rezultă că poziţia faţă de două conducte ale

casei/cabanei nu respectă condiţiile cerute de actele normative, respectiv "distanţa

faţă de conductele 28" - 7,6 m şi 12" = 18 m.

Articolul imediat următor a normativului , şi anume 6.22 precizează: „în

cazuri deosebite, pe baza unei analize distanţele de siguranţă între conducte şi

clădiri pot fi reduse de către operatorul licenţiat pana la minimum, 6 m, cu condiţia

utilizării la proiectare a unui coeficient de siguranţă S = 2,5”.

Apreciază expertul că dacă se realizează cerinţele din art. 6.22, respectiv

coeficient de "siguranţă" S = 2,5, distanţele existente pot fi menţinute, având în

vedere că reţeaua cea mai apropiată 028" este la distanţa de 7,6 m, mai mare decât

6m , cât indică normativul.

Cu privire la riscurile care rezultă din nerespectarea distanţei minime de

siguranţă arată expertul că, cauzele care pot provoca o explozie datorită conductelor

de gaze pot fi multiple. Nerespectarea distanţelor prevăzute în normative între

conducte şi clădiri poate fi una din cauze.

Î. mass - media a prezentat nenumărate accidente provocate de scurgeri de

gaze care s-au produs, deşi distanţele de montaj ale conductelor faţă de clădiri au

fost respectate.

2

În acest caz, fiind vorba de conducte de înaltă presiune, gazele ies la

suprafaţă în atmosferă, distanţa normală minimă de 20 m asigurând o diminuare a

concentraţiei de gaze în dreptul clădirii sub limita exploziei.

Prin nerespectarea distanţei minime de siguranţă creşte pericolul unei explozii

datorită acumulării de gaze în cazul unei defecţiuni care provoacă scăpări de gaze

din conducte.

T. a apreciat că, deşi aparent excepţia de nelegalitate pare a fi întemeiată,

existenţa conductelor de gaz în zonă rezultând din însăşi raportul de expertiză,

aceasta a fost respinsă pentru următoarele considerente :

L. I. nu a avut cunoştinţa de existenta conductelor de gaz în zona în care a

construit, din acest punct de vedere acţionând cu buna-credinţa în ceea ce priveşte

procedura emiterii actelor administrative în discuţie, aspect care reiese din

documentaţia depusă la dosar precum şi din punctul de vedere exprimat de C. J. C.

în cadrul întâmpinării. Apoi, borna din beton de care aminteşte reclamanta, nu

reprezintă un indiciu al existentei conductelor de transport gaze naturale în zona,

din fotografiile de la dosar reieşind că ea nu indica absolut nimic, fiind greu de

crezut că un particular ar putea şti semnificaţia acesteia în condiţiile în care

alăturat acesteia nu este trecut niciun semn.

De asemenea, un aspect deosebit de important este dat de faptul că, cartea

funciara nu precizează nimic despre poziţia acestor conducte de gaze în subsolul

terenului pentru care s-a obţinut autorizaţia de construire, pe planşa cuprinzând

planul de situaţie al lucrării, întocmit pe ridicare topografica vizata de O. de C. şi P.

I. nu este figurata nicio conducta de gaze naturale.

Certificatul de urbanism nu preciza nimic despre existenta conductelor de

gaze naturale şi necesitatea obţinerii avizelor corespunzătoare în acest sens, toate

aceste aspecte fiind recunoscute de P. C. J. C. în cuprinsul întâmpinării.

S-a apreciat că din moment ce intimatul L. a depus toate eforturile pe care

orice bun proprietar aflat în situaţia sa le-ar fi depus, necunoaşterea existentei

conductelor de gaz în zona de construit nu ii este imputabila lui, ca terţ beneficiar

al actelor administrative vis-a-vis de care s-a ridicat excepţia de nelegalitate.

Autorităţile sunt cele care ar fi trebuit sa verifice temeinic starea terenului,

aflându-se intr-o situaţie privilegiata fata de particular în ceea ce priveşte accesul la

documente şi informaţii colaborând cu celelalte autorităţi, putând prevedea

necesitatea obţinerii tuturor avizelor conforme.

Ori, nici SC T. SA şi nici dl. ing. M. L., care a efectuat expertiza în prezentul

litigiu nu cunoşteau poziţia conductelor de gaz, stabilirea poziţiei conductelor de

gaze făcându-se împreuna cu reprezentanţii SC T. SA, folosindu-se un aparat

special pentru determinarea conductelor îngropate, aşa încât este evident că la

momentul edificării construcţiei nu se cunoştea daca se respecta sau nu distantele

minime la care se poate construi în apropierea conductelor de gaze naturale.

Consideră că SC T. SA trebuia sa înscrie în cartea funciara şi în alte registre

de publicitate traseul conductelor de gaze naturale şi abia apoi să pretindă

particularilor necesitatea obţinerii unor avize iar din punctul de vedere al celor

invocate mai sus, SC T. SA trebuia sa aducă la cunoştinţa publicului, în timp util şi

înainte de a se solicita obţinerea autorizaţiilor de construire, traseul conductelor de

gaze pe care le administrează.

În lipsa acestui demers, anularea actelor administrative la vicierea cărora

reclamantul a contribuit prin propria faptă este imposibilă, devenind aplicabil

principiul N. auditur propriam turpitudinem allegans.

L. nr. 3. a gazelor prevede în art. 3 pct. 55 şi 56 ca exista o zona de protecţie

şi o zona de siguranţa adiacente obiectivelor din sectorul gazelor naturale, în care

se instituie, printre altele, interdicţii şi restricţii privind regimul construcţiilor.

3

Termenii acestui articol sunt, insa, generali, legea instituind norme de

principiu în scopul asigurării funcţionarii în parametrii a conductelor de gaze şi

pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului.

Concretizarea acestor limite s-a făcut prin art. 6.20, coroborat cu anexa nr.

3a ÅŸi cu art. 6.21 din D. A. nr. (...) pentru aprobarea Normelor tehnice pentru

proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze

naturale. Din aceste norme legale rezulta interdicţia construirii oricărei clădiri ce

adăposteşte persoane pe o distanta de 20 de m de fiecare parte a axei conductei.

În speţa de fata, poziţia prezenta a clădirii nu reprezintă un adevărat pericol

pentru societate, având în vedere buna-credinţa a terţului beneficiar al

certificatului de urbanism şi al autorizaţiei de construire, culpa SC T. SA, aşa cum

au fost relevate anterior dar mai ales ţinand cont de faptul ca distantele clădirii fata

de conducte sunt de 18 m, 23 m respectiv 7,6 m, nefiind, intr-o viziune universala

asupra planului construcţiilor, exagerat de apropiate de aceste conducte, şi

apropiindu-se foarte mult, privit unitar, ca proiect, de distantele propuse prin

normele de aplicare a L. nr. 3. a gazelor.

Cum prin raportul de expertiza s-a sugerat ca ar fi exagerata desfiinţarea

construcţiilor în urma anulării certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de

construire în cauza, având în vedere faptul ca dispoziţiile art. 6.22 din D. A. nr. (...)

reglementează posibilitatea reducerii distantelor de siguranţa intre conducte şi

clădiri pana la minim 6 metri, în cazuri deosebite - limita, în care s-ar încadra şi

construcţiile ridicate de către intimat şi cum situaţia de fata este una deosebita,

tribunalul a apreciat că prin imputabilitatea situaţiei create exclusiv reclamantei,

trebuie salvgardate interesele intimatului.

Aşa fiind, în raport de prevederile art. 4 din L. 554/2004 s-a respins excepţia

de nelegalitate invocată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S. N. DE T. G. N. "T. "

SA M.,

solicitând admiterea recursului, cu consecinţa modificării în tot a sentinţei

civile recurate, în sensul admiterii actiunii formulate de subscrisa recurenta-

reclamanta, cu consecinta admiterii exceptiei de nelegalitate a certificatului de

urbanism nr. 472 din (...) emis de P. C. J. C. ÅŸi constatarea nelegalitatii acestuia,

precum ÅŸi admiterea exceptiei de nelegalitate a autorizatiei de construire nr. 7 din

(...) emisa de P. C. J. C. ÅŸi constatarea nelegalitatii acesteia.

În motivarea recursului reclamanta a arătat că prin sentinta civila nr.

6177/(...) recurata, instanta de fond a respins exceptia de nelegalitate a actelor

administrative mentionate, pentru motivul principal ca intimatii L. I. ÅŸi L. S. I. ar fi

fost de buna-credinta, iar situatia creata ar fi imputabila exclusiv reclamantei,

drept pentru care, trebuie salvgardate interesele intimatilor. A. în vedere faptul ca

starea de fapt nu este cea retinuta de instanta, respectiv intimatii-parati nu au fost

de buna-credinta la solicitarea emiterii actelor administrative atacate, consideram

ca sentinta civila recurata a fost data cu interpretarea gresita a situatiei de fapt ÅŸi

cu ignorarea de catre instanta de fond a prevederilor legale incidente în materie, pe

care recurenta-reclamanta le-a invocat în sustinerea exceptiilor de nelegalitate.

Astfel, instanta de fond nu a avut în vedere, la aprecierea asa-zisei bune-

credinte a intimatilor, faptul ca acestia au inceput constructia casei de vacanta pe

am plasamentul situat în loc. M. şi F. G. inainte de a solicita macar emiterea unui

certificat de urbanism ÅŸi a unei autorizatii de construire, deci cu sfidarea vadita a

legii. F. ca intimatii L. I. şi L. S. I. au inceput executia constructiei fără avizul de

amplasament de la S. T. SA ÅŸi fara autorizatie de construire rezulta din controlul

efectuat de I. T. în C. C. în luna APRI. 2008, control finalizat cu incheierea unui

Proces-verbal de inspectie nr. 4795/(...) prin care s-au dispus masuri de oprire a

lucrarilor, de obtinere a avizului T. ÅŸi a autorizatiei de construire d-lui L. I., care a

executat lucrarile în regie proprie. Menţionează ca acest proces-verbal de inspectie

se gaseste la dosarul cauzei.

4

Rezulta ca intimaţii-pârâţi ştiau de existenta conducte lor de transport gaze

naturale în zona la momentul solicitarii certificatului de urbanism, care s-a emis

sub nr. 472 din 25 SEPTEMB. 2008.

Precizează ca I. de stat în constructii a fost sesizat cu privire la situatia creata

de dul. L. I. chiar de catre S. T. SA, prin sesizarea nr. 2. M. 2008, care de asemenea

exista la dosarul cauzei.

Instanta de fond nu a avut în vedere nici numeroasele sesizari pe care

subscrisa recurenta-reclamanta le-a transmis autoritatilor competente în domeniul

controlului în constructii şi nici raspunsul acestor autoritati, acte depuse în

probatiune de S. T. SA, respectiv: sesizarea noastra nr. 2594/(...) catre ISC C.,

sesizarea noastra nr. E.913/(...) catre ISC C., adresa nr. 60/(...) prin care ISC C. le-

a raspuns; adresa nr. E.0188/(...) catre CJ C. ÅŸi raspunsul acestora nr.

15954/1997 din (...); adresa noastra nr. ETCj/703/(...) catre CJ C. ÅŸi raspunsul

acestora nr. 30010 din (...), toate aceste sesizari ÅŸi raspunsuri fiind anterioare

emiterii autorizatiei de construire nr. 7 din (...).

De asemenea, nu s-a tinut cont la aprecierea asa-zisei bune-credinte a

intimatului L. lulius de faptul ca acesta a fost sanctionat contraventional pentru

construirea fara avizul de amplasament de la S. T. SA ÅŸi fara autorizatie de

construire, dupa cum rezulta din adresa nr. 60/(...) a ISC C., care le-a comunicat

urmatoarele: pentru neindeplinirea în termen a masurilor dispuse şi pentru

inceperea altor lucrari la cabana din zona, d-nul. L. a fost sanctionat cu amenda

prin P. seria G nr. 0000786/(...) şi s-au dispus oprirea lucrarilor şi intrarea în

legalitate, pana la data de (...); dispozitii cu privire la care, nici de aceasta data,

intimatul-parat L. I. nu s-a conformat.

Mai mult, d-ul. L. I. a fost sanctionat contraventional ÅŸi de catre C. J. C. prin

procesul-verbal de constatare ÅŸi sanctionare a contraventiilor nr. 8 din (...), depus

în probatiune.

In concluzie, intimaţii-pârâţi nu s-au conformat dispozitiilor autoritatilor, ci

au sfidat legea prin finalizarea constructiei fara autorizatie de construire ÅŸi fara

avizul de amplasament de la S. T. SA, acestia solicitand emiterea unei autorizatii de

construire pentru asa zisa intrare în legalitate abia în anul 2010, dupa inregistrarea

actiunii noastre pentru desfiintarea constructiilor la J. G. sub nr. (...) din (...),

autorizatie care a fost emisa sub nr. 7/(...).

Pentru toate aceste motive apreciază ca intimaţii-pârâţi au fost de rea-

credinta, iar recurenta-reclamanta a facut toate demersurile legale care se

impuneau pentru stoparea situatiei şi intrarea în legalitate prin oprirea lucrarilor şi

desfiintarea constructiilor realizate ilegal.

Apreciază ca în mod gresit instanta de fond a considerat ca borna din beton,

pozitionata chiar în fata casei de vacanta, nu reprezinta un indiciu al existentei

conductelor de transport gaze naturale în zona, retinand ca este greu de crezut ca

un particular ar putea şti semnificaţia acesteia. Noi apreciem ca un proprietar

minim diligent ştie sau se intereseaza ce semnificatia are aceasta borna, conditii în

care este greu de crezut ca intimatul-parat nu stia ce semnificatie are sau nu a fost

informat de firma autorizata care i-a facut proiectul sau de persoanele care s-au

ocupat de executia constructiei. Mai mult, aceasta borna ÅŸi toate celelalte borne din

zona respecta conditiile din N. tehnice, aprobate prin D. A. nr. (...).

A. în vedere semnele exterioare vizibile care marcheaza conductele de

transport gaze naturale din zona, consideram ca nu are nici o relevanta faptul ca

acestea sunt amplasate subteran, motiv pentru care, sustine instanta de fond, la

momentul realizarii constructiei de catre parati nu se stia amplasamentul exact al

conductelor. Precizează ca amplasarea subterana a conductelor, sub limita de ing

het de 1,1 m, este prevazuta de N. tehnice, aprobate prin D. A. nr. (...), iar daca

pârâţii, inainte de inceperea executiei casei de vacanta, s-ar fi adresat S. T. SA cu o

cerere pentru emiterea unui aviz de amplasament în conditiile O.ui comun nr.

5

4..(...), aviz care este obligatoriu daca amplasamentul propus se afla raza unei

unitati administrativ teritoriale în care exista conducte de transport gaze naturale,

recurenta-reclamanta ar fi indicat pozitia exacta a conductelor din zona fata de

amplasamentul propus. Acest lucru oricum s-a intamplat, deci intimatilor li s-a

aratat la fata locului amplasamentul conductelor de catre reprezentantii S. T. SA,

dupa cum rezulta din depozitiile martorilor M. M. şi D. C. luate de J. G. în dosarul

nr. (...).

De asemenea, contrar legii a retinut instanta de fond faptul ca în cartea

funciara trebuia sa se precizeze pozitia conductelor de transport gaze naturale în

subsolul terenului, deoarece potrivit art. 26 din L. nr. 7/1996 a cadastrului ÅŸi

publicitatii imobiliare, republicata, forma în vigoare inainte de intrarea în vigoare a

L. nr. 287/2009 privind Codul civil, ÅŸi potrivit Noului Cod civil: dreptul de

proprietate şi celelalte drepturi reale sunt opozabile fata de terţi, fără înscrierea în

cartea funciara, când provin din succesiune, accesiune, vânzare silita şi

uzucapiune. Aceste drepturi se vor înscrie, în prealabil, daca titularul întelege sa

dispuna de ele.

În aceleasi conditii sunt opozabile fata de terti şi drepturile reale dobândite de

stat şi de orice persoana, prin efectul legii, prin expropriere sau prin hotarâri

judecatoresti. Ori, S. T. SA este titularul unui drept de servitute legala de trecere, în

temeiul art. 86 din L. gazelor nr. 3., cu modificarile ÅŸi completarile ulterioare, drept

care, fiind dobandit prin lege, nu trebuie sa fie inscris în cartea funciara pentru a fi

opozabil tertilor ÅŸi proprietarului.

Consideră ca în mod gresit a retinut instanta de fond faptul ca pe plansa

cuprinzand planul de situatie al lucrarii, intocmit pe ridicare topografica vizata de

O. de Cad astru şi P. I., depus de pârâţii-intimaţi la documentatia pentru obtinerea

certificatului de urbanism, nu este figurata nici o conducta de gaze naturale,

precum şi faptul ca nici în memoriul tehnic nu se specifica existenta unor conducte

de transport gaze naturale în zona.

Astfel, în regulamentul local de urbanism aferent P.U.Z. propus de L. I.,

pentru care nu s-au obtinut toate avizele ÅŸi aprobarile prevazute de lege, la art.

3.3.6. se face vorbire despre reteaua de gaze naturale, dupa cum urmeaza:

"eventualele extinderi ale retelelor de gaze naturale existente se vor face tinand

seama de solicitarile beneficiarilor şi în urma obtinerii cotei de gaze naturale de la

detinatorii de retele de gaz din localitate; traseul retelei de gaz ÅŸi punctul de

racordare se vor stabili cu detinatorul de retea, avand în vedere şi conditiile tehnice

de realizare a extinderii retelei."

Mai mult, contrar sustinerilor intimaţilor-pârâţi şi ale autoritatii publice

emitente, pe planurile depuse de pârâţi figureaza conductele de transport gaze

naturale din zona, dar acestea au fost trecute cu vederea de autoritatea publica

emitenta, contrar normelor legale în materie, dar, în ciuda acestui fapt, consideram

ca nu au relevanta în speta planurile depuse de parati pentru obtinerea actelor

administrative atacate, ci, au relevanta planurile C. J. C., respectiv baza acestora de

date, care aveau obligatia sa confrunte planurile depuse cu baza de date a

autoritatii/cu planurile de amenajare a teritoriului ÅŸi urbansim avizate ÅŸi aprobate

conform legii, planuri pe care figureaza conductele de transport gaze naturale. Acest

aspect rezulta din urmatoarele: S. N. de T. G. N. T. SA a adus la cunostinta C. J. C.,

respectiv comunei F. G., în repetate randuri, am plasamentul conductelor de

transport gaze naturale pe raza judetului, obligativitatea obtinerii avizului nostru

pentru orice lucrari de construire executate în vecinatate acestora, precum şi

prevederile O.ui comun nr. 4..(...), dupa cum reiese din urmatoarele adrese, pe care

le-am depunem în probatiune, cu titlu de exemplu: adresa nr. 1135 din 05 feb.

2001 ÅŸi adresa nr. 5149 din (...) catre C. J. C., adresa inregistrata sub nr. 291 din

(...) la C. Local F. G., adresa nr. 2229 / (...) inregistrata la C. Local F. G. sub nr.

6

623/(...), avizul favorabil nr. 6144/115/(...) pentru P. - actualizare în loc. F. G., jud.

C.

De altfel, societatea reclamanta a transmis C. J. C. harta administrativa a

judetului C. cu traseele conductelor şi obiectivelor aflate în exploatarea S. T. S. M.,

şi în cursul anului 2008, cu adresa de insotire nr. 5149/(...), deci cu aproximativ

doua luni inainte de emiterea certificatului de urbanism nr. 472 din (...).

ÃŽn plus, printr-un alt certificat de urbanism, respectiv certificatul nr. 832 din

(...), emis tot de P. C. J. C., la solicitarea domnului C. A., din G., str. G. Cosbuc, nr.

15, pentru construire lac piscicol şi imprejmuire, în extravilanul loc. M., com. S., se

prevede necesitatea obtinerii unui aviz privind infrastructura de gaze naturale. în

urma certificatului de urbanism mentionat, domnul C. A. a solicitat avizul de

amplasament de la S. T. S., care a fost emis de catre noi sub nr. 4081/(...)/86.

Acest aspect are relevanta intru cat în cazul ambelor certificate este vorba de

aceeasi zona, respectiv extravilanul loc. M., com. S., de altfel fiind vorba chiar de

acelasi teren, care a fost ulterior cumparat de paratii L. lulius ÅŸi sotia prin

contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 977 din 10 iulie 2006. Toate

documentele au fost depuse în probatiune ca anexa la notele de sedinta din (...).

Consideră ca aspectele mentionate în raportul de expertiza şi retinute de

instanta de judecata, constand în faptul ca în cazuri deosebite, pe baza unei

analize, distantele de siguranta intre conducte ÅŸi cladiri pot fi reduse de catre

operatorul licentiat pana la minimum 6 m, cu conditia utilizarii la proiectare a unui

coeficient de siguranta S=2,5, nu au relevanta raportat la analizarea

legalitatii/nelegalitatii actelor administrative atacate, deoarece, în speta, distanta

minima de siguranta fata de fiecare din cele trei conducte de transport gaze

naturale este de 20 m, potrivit art. 6.20, art. 6.21 ÅŸi Anexa nr. 3a - nr. crt. 9 din

tabel, din N. tehnice sus-mentionate, aspect retinut şi în raportul de expertiza, iar

paratii L. I. ÅŸi L. S. I. nu au solicitat cresterea gradului de siguranta a conductelor,

ci au construit casa/cabana cu nerespectarea distantei minime de siguranta de 20

m, fara avizul de amplasament de la S. "T." SA ÅŸi fara autorizatie de construire, care

a fost emisa ulterior pentru asa-zisa "intrare în legalitate".

ÃŽn concluzie, instanta de fond a pronuntat sentinta recurata cu interpretarea

gresita a starii de fapt ÅŸi cu neanalizarea ÅŸi neaplicarea la situatia dedusa judecatii

a prevederilor legale incidente în materie, pe care subscrisa recurenta-reclamanta

le-am invocat în sustinerea exceptiilor de nelegalitate, prevederi care au fost

incalcate de autoritatea publica emitenta a actelor administrative atacate, prevederi

pe care va rugam sa le aveti în vedere la admiterea recursului şi modificarea în

totalitate a sentintei recurate în sensul admiterii actiunii, prevederi asupra carora

revenim în cele ce urmează prin prezentul recurs.

I. Motive de nelegalitate ale certificatului de urbanism nr. 472 din (...):

Potrivit art. 6 alin. (1) din L. nr. 5. certificatul de urbanism este actul de

informare prin care autorităţile prevăzute la art. 4 fac cunoscuta solicitantului,

printre altele, "lista cuprinzând avizele şi acordurile legale, necesare în vederea

autorizării”.

Potrivit art. 9 din O. comun nr. 4..(...) (M.Of. nr.611/(...)) pentru aprobarea

Procedurii de emitere a avizului în vederea autorizarii executarii construcţiilor

amplasate în vecinătatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol şi gaze

naturale, autorizarea executarii lucrărilor de construcţii, potrivit prevederilor art. 3

din L. nr. 5., cu exceptia celor de la lit. b), în zonele în care exista obiective/sisteme

din sectorul petrol şi gaze naturale este posibila numai cu condiţia obţinerii avize

lor operatorilor din sectorul petrol ÅŸi gaze naturale.

Astfel, în cazul lucrărilor de construire prevăzute la art. 3 din L. nr. 5., cu

excepţia celor de la lit. bl. în situaţia existentei în perimetrul unităţii

administrativ•teritoriale a unor obiective/sisteme din sectorul petrol şi gaze

naturale, la faza redactării certificatului de urbanism, autorităţile administraţiei

7

publice loca le vor menţiona explicit avizele necesar a fi obţinute de solicitant de la

operatorii din sectorul petrol ÅŸi gaze naturale (art. 11 din O. comun nr. 4..(...)).

In concluzie, certificatul de urbanism nr. 472 din (...), emis de P. C. J. C., la

cererea paratului L. I., inregistrata sub nr. 10711/(...), este nelegal deoarece nu

prevede necesitatea obtinerii avizului de amplasament obligatoriu de la S. T. S., în

vederea emiterii autorizatiei de construire pentru "amenajari piscicole, amenajare

zona de cabane, construire anexe, imprejmuire, bransament utilitati

extravilanul localitatilor F. G. (com. F. G.) şi M. (com. S.), pe terenurile inscrise în

CF nr. (...), 2008, 2009 F. G., desi zona respectiva este subtraversata de trei

conducte de transport gaze naturale, domeniu public al statului: conducta" 12"

Nord 1, conducta" 20" Nord II şi conducta" 28" M. A. - S. (I. U.), care se afla în

exploatarea S. T. S.

II. Motive de nelegalitate ale autorizaţiei de construire nr. 7 din (...):

Potrivit art. 7 alin. (9) şi (12) din L. nr. 5. republicata, autorizaţia de

construire se emite daca sunt indeplinite cumulativ conditiile cerute prin lege,

numai pe baza unei documentatii complete, în conformitate cu continutul-cadru

prevazut în anexa nr. 1.

II.1. Primul motiv de nelegalitate consta în faptul ca autorizatia de construire

atacata s-a emis fara avizul de amplasament obligatoriu din partea societatii

reclamante S."T."S.

Autorizarea executarii lucrarilor de construcţii, potrivit prevederilor art. 3 din

L. nr. 5., cu exceptia celor de la lit. b), în zonele în care exista obiective/sisteme din

sectorul petrol ÅŸi gaze naturale este posibila numai cu conditia obtinerii avize lor

operatorilor din sectorul petrol ÅŸi gaze naturale (art. 9 din O. comun nr. 4..(...)).

ÃŽn baza art. 6.18 din N. tehnice pentru proiectarea ÅŸi executia conductelor de

alimentare din amonte ÅŸi de transport gaze naturale, aprobate prin D. A. nr. (...),

denumite în continuare NORME T., pentru autorizarea executarii oricaror

constructii în zona de siguranta a obiectivelor din sectorul gazelor naturale este

obligatorie obtinerea avizului scis al operatorului conductei.

Etapa de emitere a avizelor ÅŸi acordurilor obligatorii potrivit legii face parte

din procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructii, conform art. 2

alin. 2"1 lit. d) din L. nr. 5., republicata.

Potrivit art. 5 din L. nr. 5., republicata, avizele ÅŸi acordurile stabilite prin

certificatul de urbanism se solicita de catre investitor/beneficiar ÅŸi se obtin de la

autoritatile competente în domeniu inaintea depunerii documentatiei pentru

autorizarea executarii lucrarilor de constructii la autoritatile administratiei publice

competente pentru cerintele specifice unor zone cu restrictii stabilite prin

reglementari speciale.

Mai mult, conform art. 10 lit. e) din L. nr. 5., republicata, pentru autorizarea

executării lucrărilor de construcţii în zonele asupra carora s-a instituit, potrivit

legii, un anumit regim de protecţie prevazut în planurile de amenajare a teritoriului

şi în documentaţiile de urbanism aprobate, în zonele unde s-a instituit un tip de

restrictie solicitantul trebuie sa obtina avizul organismelor competente.

ÃŽn concluzie, emiterea autorizatiei de construire atacata s-a facut cu

incalcarea prevederilor legale mentionate anterior, precum ÅŸi cu nerespectarea art.

16, privitor la autorizarea executarii lucrarilor de constructii amplasate în zone

asupra carora este instituit un anumit regim de protectie, din N. metodologice de

aplicare a L. nr. 5. privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, aprobate

prin O. nr. 8..

De asemenea, nu s-a respectat nici art. 24 ÅŸi nici art. 25 din N. metodologice

de aplicare a L. nr. 5., care prevede ca este necesara obtinerea avizelor/acordurilor

furnizorilor/administratorilor de utilitati urbane, în speta gaze naturale, inclusiv

pentru restrictiile impuse pentru siguranta functionarii retelelor de transport

energetic sau tehnologic din zona de amplasament.

8

II.2. Al doilea motiv de nelegalitate consta în faptul ca amplasamentul

constructiilor autorizate pentru « intrare în legalitate» nu respecta distanta minima

de siguranta prevazuta de N. T. fata de conductele de transport gaze naturale din

vecinatate:

Pe o distanta de 20 m de fiecare parte a axei conductei nu poate fi construita

nici un fel de cladire care adăposteşte persoane (locuinţe, spatii de birouri etc.),

regula instituita de art. 6.20 coroborat cu anexa nr. 3a ÅŸi de art. 6.21 din N. T..

Construcţia casa de vacanta P+M, microstatie de epurare şi racord la utilitati

autorizata prin autorizatia de construire nr. 7 din (...) a fost realizata, anterior

autorizarii, fara avizul obligatoriu al societatii reclamante ÅŸi cu nerespectarea

distantei minime de siguranta de 20 m, distanta intre casa de vacanta ÅŸi cea mai

apropiata conducta de transport gaze natura le, respectiv C. de 28" M. A.-S.-I. U.,

din vecinatate fiind de numai 7,6 m, iar fata de C. de 12" de numai 18 m, potrivit

raportului de expertiza.

Realizarea constructiei mentionate anterior, în imediata vecinatate a

conductelor de transport, cu nerespectarea distantei minime de siguranta de 20 de

metri, pune în pericol integritatea celor trei conducte de transport gaze naturale şi

impiedica accesul la conducte pentru efectuarea lucrarilor de mentenanta.

Deci emiterea autorizaţiei de construire nr. 7 din (...) s-a facut cu încălcarea

prevederilor art. 59 alin. 3 din N. metodologice de aplicare a L. nr. 5., aprobate prin

O. nr. 8., potrivit carora autoritatea administraţiei publice locale competente poate

proceda la emiterea unei autorizatii de construire în vederea intrării în legalitate.

numai în situatia în care construcţia realizata fără autorizaţie de construire

intruneste condiţiile urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent.

11.3. AI treilea motiv de nelegalitate consta în faptul ca la baza emiterii

autorizatiei de construire atacate nu a stat un P.U.Z. avizat ÅŸi aprobat conform L.

nr. 350/2001.

Acest aspect l-am dezbatut pe larg la punctul III din notele de sedinta depuse

de noi la termenul de judecata din (...), astfel ca ne mentinem acele precizări.

ÃŽn concluzie, pentru toate motivele expuse anterior, va solicitam admiterea

recursului, cu consecinţa modificării în tot a sentintei civile recurate, în sensul

admiterii actiunii formulate de subscrisa recurenta-reclamanta, cu consecinta

admiterii exceptiei de nelegalitate a certificatului de urbanism nr. 472 din (...) emis

de P. C. J. C. ÅŸi constatarea nelegalitatii acestuia, precum ÅŸi admiterea exceptiei de

nelegalitate a autorizatiei de construire nr. 7 din (...) emisa de P. C. J. C. ÅŸi

constatarea nelegalitatii acesteia

ÃŽn drept reclamanta a invocat prevederile art. 4 alin. (3) din L. nr. 554/2004,

art. 299-316 Cod procedura civila.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 2 aprilie 2012 (f.18-21) pârâtul L. I.,

a solicitat respingerea recursului ÅŸi obligarea recurentei la plata cheltuielilor de

judecata

.

Susţine ca recursul este nefondat şi ca în mod corect instanţa de fond a

retinut, pronunţând sentinţa atacata, ca subsemnatul sunt de buna-credinţa, ca

recurenta este în culpa privitor la lipsa de publicitate a traseului conductelor de

gaze naturale, instanţa făcând aplicarea principiului de drept N. auditur propriam

turpitudinem allegans şi faptul ca în litigiul dedus judecaţii prevalează interesul

privat în conflictul cu interesul public.

În acest sens relevă următoarele aspecte:

I. Autorizaţia de construire este un act creator de drepturi intangibile:

În primul rând, ca acte administrative, autorizaţiile de construire se situează

în categoria actelor individuale si: în subcategoria actelor creatoare de drepturi. A.

sunt, aÅŸadar, favorabile particularului, beneficiar al efectelor lor. ÃŽn doctrina,

autorizaţiile de construire au fost clasificate în categoria actelor creatoare de

drepturi intangibile, acte care se bucura de cea mai mare stabilitate posibila; cu

9

relevanta asupra posibilităţii revocării şi asupra oportunităţii anularii acestora de

către instanţa de judecata.

Astfel, daca toate efectele actului s-au epuizat pana în momentul în care se

pune problema revocării, respectiv anularii sale, daca situatia juridica a

particularului merita protectie, actul trebuie sa fie considerat irevocabil, caci

increderea particularului în situatia lui juridica trebuie protejata. în acest sens,

chiar daca actul este viciat!!!, relevant este aspectul daca interesul beneficiarului în

menţinerea încrederii atârna mai greu decat interesul public.

Instanţei de contencios administrativ îi revine sarcina stabilirii raportului

dintre legalitate ÅŸi stabilitate, trebuind sa se tina cont de criterii precum: efectele

retragerii actului pentru beneficiari raportat la cele pentru societate, timpul scurs

de la emiterea actului, gravitatea ilegalităţii acestuia.

II. Argumente ce inclina balanţa în favoarea subsemnatului - buna-credinta -

retinuta în mod temeinic de catre instanta de fond:

Pârâtul nu a avut cunostinta de existenta conductelor de gaz în zona în care

a construit, din acest punct de vedere actionand cu buna-credinta în ceea ce

priveste procedura emiterii actelor administrative în discutie.

II.1. Borna din beton nu: repezita un indiciu al existentei conductelor de

transport gaze naturale în zona:

Recurenta sustine ca în fata casei construita de pârât exista o borna de

beton, o asa-numita borna de potential, care ar trebui sa evidentieze, fără existenta

niciunui dubiu, faptul situarii conductelor de gaze naturale prin apropiere.

Relativ la aceasta situaţie de fapt, aşa cum rezulta şi din fotografiile de la

dosar (care sunt toate efectuate de la o distanta mare fata de borna), într-adevăr

exista o asemenea borna, insa ea nu indica absolut nimic, astfel încât nici acesta şi

nici celelalte persoane care au avut contact cu terenul nu am cunoscut semnificaţia

acesteia.

II.2. Cartea funciara nu preciza nimic despre pozitia acestor conducte de gaze

în subsolul terenului pentru care s-a obţinut autorizaţia de construire:

Aşa cum a invocat P. C. J. C. în întâmpinarea sa, pe planul de încadrare şi pe

planul de situaţie, în avizele comunelor F. G. şi S. nu a fost figurata magistrala de

gaz existenta.

Semnificativ din acest punct de vedere este faptul ca pe plansa cuprinzand

planul de situatie al lucrarii, intocmit pe ridicara topografica vizata de O. de C. ÅŸi P.

I. nu este figurata nicio conducta de gaze naturale.

II.3. Certificatul de urbanism nu preciza nimic despre existenta conductelor

de gaze naturale şi necesitatea obţinerii avizelor corespunzătoare în acest sens:

În certificatul de urbanism care a stat la baza eliberării autorizaţiei de

construire nu a fost menţionata necesitatea obţinerii unui aviz din partea S. T. S.,

conform prevederilor art. 6 alin.1 lit. c din L. nr. 5., potrivit carora prin certificatul

de urbanism se stabileste" lista cuprinzand avizele/acordurile necesare în vederea

autorizarii".

DeÅŸi certificatul de urbanism se elibereaza la solicitarea tertului beneficiar,

acesta reprezinta în fond un act unilateral al autoritatilor, fapt ce implica verificarea

din oficiu a tuturor aspectelor relevante în legatura cu acesta şi în legatura cu

emiterea autorizatiei de construire.

Particularul, din acest punct de vedere, ajuta autoritatile în activitatea

acestora, furnizand date ÅŸi informatii, depunand documente, astfel incat sa

contribuie la asigurarea legalitatii actului emis de autoritatile competente.

ÃŽn acest sens, din moment ce particularul a depus toate eforturile pe care

orice bun proprietar aflat în situatia sa le-ar fi depus, necunoasterea existentei

conductelor de gaz în zona de construit nu ii este imputabila tertului beneficiar al

actelor administrative vis-a-vis de care s-a ridicat exceptia de nelegalitate.

10

Autorităţile sunt cele care ar fi trebuit sa verifice temeinic starea terenului,

aflându-se intr-o situatie privilegiata fata de particular în ceea ce priveste accesul la

documente ÅŸi informatii, colaborand cu celelalte autoritati, putand prevedea

necesitatea obtinerii tuturor avizelor conforme.

II.4. Nici se T. SA şi nici dl. ing. M. L., care a efectuat expertiza în prezentul

litigiu nu cunoşteau poziţia conductelor de gaz:

După cum rezulta din raportul de expertiza efectuat de către dl. ing. M. L.

stabilirea poziţiei conductelor de-gaze s-a făcut împreuna cu reprezentantii se T.

SA, folosindu-se un aparat special pentru determinarea conductelor ingropate.

ÃŽn acest sens, reprezentantii se T. SA cunosteau existenta conductelor de gaze

în zona, insa nu şi locatia exacta a acestora, din acest punct de vedere

necunoscându-se la momentul efectuarii expertizei, implicit la momentul cererii de

chemare în judecata daca se respecta sau nu distantele minime la care se poate

construi în apropierea conductelor de gaze naturale. În situatia în care cei

responsabili cu conductele de gaze nu cunosteau aceste aspecte, cu atat mai mult

nu pot fi acuzati de neglijenta sau de rea-credinta tertii proprietari ai terenurilor

traversate de conductele respective, care au dorit sa îşi exercite dreptul de

proprietate în deplinatatea prerogativelor conferite titularului sau.

De asemenea, relev ca doar dupa o expertiza la care s-a utilizat un aparat

special pentru determinarea conductelor ingropate s-a determinat pozitia acestora.

Daca pentru un profesionist implica atat de mult efort acest lucru, cu atat mai mult

apare ca evidenta imposibilitatea cunoasterii faptului traversarii terenului de

conducte de gaze de catre proprietarul actual al acestuia.

În acest sens, subsemnatul semnalez ca fostul proprietar al terenului în

cauza nu a avut cunostinta de existenta acestor conducte ÅŸi, drept urmare, nu a

avut posibilitatea de a-i comunica acest aspect.

III. Argumente ce inclina balanta în defavoarea reclamantului - N. auditur

propriam turpitudinem allegans - retinute în mod temeinic de catre instanta de

fond:

Este adevărat ca art. 9 din O. comun nr. 4..(...) pentru aprobarea Procedurii

de emitere a avizului în vederea autorizării executării construcţiilor amplasate în

vecinătatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol şi gaze naturale prevede

necesitatea obţinerii avizelor operatorilor din sectorul de petrol şi gaze naturale.

Totuşi, pentru a putea fi solicitate şi emise aceste avize, autorităţile, respectiv

particularii trebuie sa cunoască necesitatea obţinerii lor, nereferindu-se la

cunoaÅŸterea textului de lege mai sus invocat, ci la situatia de fapt - premisa a

aplicabilităţii acestei norme.

III.1. SC T. SA trebuia sa înscrie în cartea funciara şi în alte registre de

publicitate traseul conductelor de gaze naturale:""

Din punct de vedere al celor invocate mai sus, SC T. SA trebuia sa aducă la

cunoştinţa publicului, în timp util şi inainte de a se solicita obţinerea autorizaţiilor

de construire, traseul conductelor de gaze pe care le administrează.

Lipsa oricărei menţiuni în acest sens în cărţile funciare sau în orice alt

registru, lipsa de informare a publicului în general în legatura cu traseul

conductelor de gaze naturale, este imputabila societatii beneficiara a contractului

de concesiune cu statul, avand ca obiect serviciul public de transport al gazelor

naturale.

ÃŽn lipsa acestui demers, anularea actelor administrative la vicierea carora

recurenta a contribuit prin propria. fapta este imposibila, devenind aplicabil

principiul N. auditur propriam turpitudinem allegans.

III. 2. Comportamentul culpabil al recurentei rezulta ÅŸi din nerespectarea

dispoziţiilor art. 8 din O. nr. 4..(...):

Art. 8 din O. nr. 4..(...) prevede în alineatul 1 ca "O. din sectorul petrol şi gaze

naturale au oblig(1tia de a notifica în scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la data

11

constatării, orice situatie vizena executarea de lucrari neautorizate în zona de

protectie si/sau de siguranta a obiectivelor/sistemelor aferente. "

F. nerespectarii de catre recurenta a termenului imperativ de3 zile pentru

notificare a autoritatilor este doar un exemplu al neglijentei acesteia, o

caracteristica a întregului sau comportament fata de subsemnatul şi actele

administrative al caror beneficiar sunt.

III. 3. Neglijenta recurentei rezulta şi din întârzierea semnificativa în

introducerea cererii de chemare în judecata:

În acest sens, relev ca recurenta a afirmat în cererea de chemare în judecata

faptul ca a constatat în cursul lunii septembrie 2007 ca pe terenurile în discutie

erau în curs de realizare unele constructii, fapt pe care. I-a adus la cunostinta C. J.

C., prin adresa nr. E. 0188/(...) şi I.ui de S. în C. C. prin adresa nr. 1913/(...). în

acest context, a solicitat acestor institutii sa inceapa demersurile pentru intrarea

paratului în legalitate. Acţiunea în instanţa a fost introdusa în data de (...).

Aceste perioade semnificative de timp dintre momentele diverselor actiuni ale

recurentei releva neglijenta şi lipsa sa de constanta în actiune, comportament

profund dăunător pentru beneficiarul actelor administrative a caror legalitate e

contestata, din moment ce pretinsele neregularitati puteau fi semnalate ÅŸi se putea

acţiona inainte de edificarea construcţiilor.

IV. Interesul beneficiarului actelor administrative atarna mai greu decat

interesul

public-dreptul

de

proprietate

al

pârâtului

este

afectat

prin

comportamentul abuziv al recurentei/pericolul de explozie nu este augmentat prin

depasirea cu o distanta mica a limitelor legale prevazute pentru zonele de

siguranta:

IV.1. art. 6.20 şi art. 6.21 din D. A. nr. (...) încalcă prevederile art. 53 alin. 1

din Constituţie:

L. nr. 3. a gazelor prevede în art. 3 pct. 55 şi 56 ca exista o zona de protectie

şi o zona de siguranta adiacente obiectivelor din sectorul gazelor naturale, în care

se instituie, printre altele, interdictii ÅŸi restrictii privind regimul constructiilor.

Termenii acestui articol sunt, insa, generali, legea instituind norme de

principiu în scopul asigurarii functionarii în parametrii a conductelor de gaze şi

pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului.

Concretizarea acestor limite s-a facut prin art. 6.20, coroborat cu anexa nr.

3a ÅŸi cu art. 6.21 din D. A. nr. (...) pentru aprobarea Normelor tehnice pentru

proiectarea ÅŸi executia conductelor de alimentare din amonte ÅŸi de transport gaze

naturale. Din aceste norme legale rezulta interdictia construirii oricarei cladiri ce

adaposteste persoane pe o distanta de 20 de m de fiecare parte a axei conductei.

În acest sens, relevă ca art. 44 din Constituţia României, care garantează

dreptul de proprietate privata, permite într-adevăr prin alineatul 5 folosirea

subsolul oricărei proprietăţi imobiliare de către autorităţile publice, cu obligaţia de

a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau

construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii, pentru lucrări de

interes general.

Cu toate acestea, - limitările aduse dreptului de proprietate trebuie sa fie

minime, astfel încât sa se asigure o protecţie adecvata dreptului, conform

prevederilor Constitutiei, dar ÅŸi ale art.1 din Protocolul nr. 1 la C. E. a D. O.

Din acest punct de vedere, art. 53 alin.1 din Constituţie reglementează

condiţiile în care este permisa restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale,

printre care figureaza şi dreptul de proprietate privata: „Exercitiul unor drepturi sau

al unor libertăţi poate fi restrans numai prin lege şi numai daca; se impune, dupa

caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei

publice, a drepturilor şi a libertatilor cetăţenilor; desfăşurarea instructiei penale;

prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui

sinistru deosebit de grav." ,

12

Daca în cauza de fata într-adevăr ar exista un motiv pentru determinarea

restrângerii dreptului de proprietate, totuşi acest lucru trebuie sa se efectueze prin

lege, iar nu printr-un act administrativ cu o forţă juridica inferioara, precum D. A.

nr. (...).

Textul art. 53 alin. 1 din Constituţie prevede expres, strict şi imperativ

condiţia emiterii unei legi în scopul restrângerii unor drepturi fundamentale, text

care nu poate fi interpretat lato sensu, în sensul de act normativ. Aceasta concluzie

se desprinde din importanta constituţionala a drepturilor fundamentale,

neputându-se opera modificări, restrângeri decât în condiţii stricte şi nu la discreţia

oricărei persoane sau autorităţi.

Cu toate ca D. A. nr. (...) reglementează normele de aplicare ale legii mai sus

menţionate, acestea exced cadrului legal, adaugand la lege, sau detaliind anumite

situatii stipulate doar in, termeni generali în lege. I., normele de aplicare trebuie sa

respecte toate actele cu o forta juridica superioara lor, la vârful ierarhiei acestora

stand Constituţia.

ÃŽn concluzie, impunerea unei limite de 20 de m de la axul

conductei în care este interzisa ridicarea oricărei construcţii ce adăposteşte

persoane printr-un act administrativ este nelegala, încălcându-se prevederile

constituţionale şi europene privind protectia dreptului de proprietate, în consecinţa

afectând grav acest drept al subsemnatului.

IV.2. Prin pretenţiile sale, recurenta doreşte înfrângerea principiului

proporţionalităţii atingerii aduse dreptului de proprietate, stipulat de art. 53 alin. 2

din Constituţie:

Într-adevăr, prin lege se prevede existenta zonelor de protectie şi de

siguranţa, facand astfel posibila limitarea, în termeni generali, a dreptul de

proprietate. I. datorita acestei lipse de previzibilitate a normelor legii şi în temeiul

art. 53 alin. 2 din Constitutie, care prevede ca restrangerea drepturilor

fundamentale trebuie să fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie

aplicata în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existentei dreptului sau a

libertatii, limitarile trebuie apreciate în concreta, raportat la fiecare cauza în parte,

în functie de particularitatile acesteia.

În speţa de fata, poziţia prezenta a clădirii nu reprezinta un adevarat pericol

pentru societate, având în vedere buna-credinţă a tertului beneficiar al

certificatului de urbanism şi al autorizaţiei de construire, culpa SC T. SA, asa cum

au fost relevate anterior, dar mai ales tinand cont de faptul ca distantele cladirii

fata de conducte sunt de 18 m, 23 m, respectiv 7,6 m, nefiind, intr-o viziune

universala asupra planului constructiilor, exagerat de apropiate de aceste conducte,

ÅŸi apropiindu-se foarte mult, privit unitar, ca proiect, de distantele propuse prin

normele de aplicare a L. nr. 3. a gazelor.

Prin raportul de expertiza s-a sugerat ca ar fi exagerata desfiinţarea

construcţiilor, in urma anularii certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de

construire în cauza, având în vedere faptul ca dispoziţiile art. 6.22 din D. A. nr. (...)

reglementează posibilitatea reducerii distantelor de siguranţa intre conducte şi

clădiri pana la minim 6 metri, în cazuri deosebite, limita în care s-ar încadra

construcţiile ridicate de către pârât.

Situaţia de fata este una deosebita, precum precizam la pct. 1, trebuind sa fie

determinat daca situaţia juridica a particularului merita protecţie, prin stabilirea

raportului dintre legalitate şi stabilitate. Ori în cazul dedus judecaţii, prin

imputabilitatea situatiei create exclusiv reclamantei, consider ca trebuie salvgardate

interesele pârâtului.

A. în vedere posibilitatea de reducere a distantelor de siguranţa indicata de

normele de aplicare, consider ca ÅŸi riscurile amplasarii constructiilor la aceasta

distanta sunt identice cu cele existente în cazul respectarii distantei de 20 m,

intrucat, asa cum s-a subliniat în raportul de expertiza "nenumarate accidente

13

provocate de surse de gaze s-au produs, desi distante/e de montaj ale conducte/ar

fata_de cladiri au fost respectate".

În acest sens, contează mai mult grija proprietarilor terenurilor traversate de

conducte de gaze pentru evitarea riscurilor concrete de explozie datorate

acumulărilor de gaze, decat o diferenta de cativa metri distanta. fata de axul

conductei.

Instanţa de fond în mod corect a retinut argumentele expuse mai sus, a

considerat ca prevalează interesul privat fata de interesul public în cazul de fata,

dat fiind situatia excepţionala în care ne aflam şi mai ales, a respins pretentiile

recurentei tinand cont de culpa acesteia în ceea ce priveste situatia litiganta.

La data de 2 mai 2012 (f.32-35) reclamanta S. N. de T. G. N. "T." S. M., a

înregistrat răspuns la întâmpinarea pârâtului, prin care arată următoarele

:

1. Cu privire la susţinerea potrivit căreia autorizaţia de construire este un

act creator de drepturi intangibile, doreşte sa precizeze ca aceasta afirmaţie este

neîntemeiata şi în contradicţie cu regimul juridic al acestui act administrativ

conturat prin L. nr. 5., mai mult, după cum se menţionează şi în întâmpinarea

depusa de autoritatea emitenta P. C. J. C., intimatul-parat L. I. a inceput lucrarile

de construire fara a detine o autorizatie de construire care sa-t dea acest drept. Ca

urmare a acestui fapt. acestuia i s-a intocmit procesul-verbal de constatare ÅŸi

sanctionare a contraventiei nr. 8 din (...), prin care s-a stabilit o amenda de 2.000

lei şi s-a dispus sistarea lucrarilor şi intrarea în legalitate până în luna noiembrie

2009. Amenda a fost achitata la caseria C. J. C. cu chitanta nr. 921 din data de

(...).

De asemenea, potrivit punctului 7 din procesul-verbal de inspectie nr.

4795/0(...), incheiat de inspectori din cadrul I.ui de S. în C. C., fila 309 voi I din

dosar, stadiul fizic al executiei lucrarilor la data inspectiei la cabana P+M era de

50% structura ÅŸi finisaje. Potrivit punctului 14 din acelasi document, masurile dis

puse au fost: 1. oprirea lucrarilor la cabana ÅŸi la drumul de acces din vecinatatea

conductelor de transport gaz ÅŸi 2. obtinerea unei autorizatii de construire pentru

cabana.

Pentru neîndeplinirea în termen a masurilor dispuse şi pentru inceperea altor

lucrari la cabana din zona, d-nul. L. a fost sanctionat cu amenda prin P. seria G nr.

0000786/(...) şi s-au dispus oprirea lucrarilor şi intrarea în legalitate, pana la data

de (...); dispozitii cu privire la care, nici de aceasta data, intimatul-parat L. lulius nu

s-a conformat.

II. Cu privire la sustinerea paratului potrivit careia instanta de fond a retinut

în mod temeinic buna sa credinta, dorim sa subliniem urmatoarele:

II.1. Contrar sustinerilor paratului ÅŸi celor retinute de instanta de fond, borna

din beton reprezinta un indiciu, un semn, un marcaj al conductelor de transport

gaze naturale din zona. Noi apreciem ca un proprietar minim diligent stie sau se

intereseaza ce semnificatia are aceasta borna, conditii în care este greu de crezut ca

intimatul-parat nu stia ce semnificatie are sau nu a fost informat de firma

autorizata care i-a facut proiectul sau de persoanele care s-au ocupat de executia

constructiei. Mai mult, aceasta borna ÅŸi toate celelalte borne din zona respecta

conditiile din N. tehnice, aprobate prin D. A. nr. (...).

Pentru a analiza acest aspect, consideram ca instanta trebuie sa aiba în

vedere cunostintele ÅŸi posibilitatile de apreciere ale unei persoane cu o conditie

sociala, cu o pregatire medie. Ori, nu se poate sustine cu succes de catre intimatul-

parat L. I. ca nu stia ce semnificatie are respectiva borna din beton, amplasata

chiar în fata casei din lemn, avand în vedere faptul ca acesta este actionar la doua

societati comerciale care activeaza în domeniul constructiilor, respectiva tamplariei

din PVC: SC Lissim SRL, J(...), ÅŸi SC Lissim Logistic SRL, J121174f2009.

II. 2. Contrar legii a retinut instanta de fond faptul ca în cartea funciara

trebuia sa se precizeze pozitia conductelor de transport gaze naturale în subsolul

14

terenului, deoarece potrivit art. 26 din L. nr. 7/1996 a cadastrului ÅŸi publicitatli

imobiliare, republicata, forma în vigoare inainte de intrarea în vigoare a L. nr.

287/2009 privind Codul civil, ÅŸi potrivit Noului Cod civil: dreptul de proprietate ÅŸi

celelalte drepturi reale sunt opozabile fata de terti, fara înscrierea în cartea

funciara, când provin din succesiune, accesiune, vânzare silita şi uzucapiune.

Aceste drepturi se vor înscrie, în prealabil, daca titularul întelege sa dispuna

de ele. în aceleasi conditii sunt apozabile fata de terti şi drepturile reale dobândite

de stat şi de orice persoana, prin efectul legii, prin expropriere sau prin hotarâri

judecatoresti. Ori, S. T. SA este titularul unui drept de servitute legala de trecere, în

temeiul art. 86 din L. gazelor nr. 3., cu modificarile ÅŸi completarile ulterioare, drept

care, fiind dobandit prin lege, nu trebuie sa fie inscris în cartea funciara pentru a fi

apozabil tertilor ÅŸi proprietarului.

II. 3. ÃŽn ciuda sustinerilor paratului L. I. ÅŸi paratului C. J. C., pe planul de

incadrare depus de acesta pentru emiterea actelor administrative atacate este

figurata magistrala de gaz metan, cu o linie neagra intrerupta ÅŸi ingrosata (fila 140

voi I din dosar), traseu care urmareste traseul drumului DJ 109C G.-Taga ÅŸi Valea

F., drum din care se asigura accesul la amplasamentul în cauza, iar din Valea F.

sunt alimentate lacurile dezvoltate pe respectivul amplasament, aspecte prevazute

expres în Regulamentul local de urbansim aferent P.U.Z. intocmit la cererea

paratului (filele 333-339 Voi I din dosar, respectiv filele 188-193 din dosarul de fond

de la J. G.).

Acest inscris la care facem referire a facut parte din documentatiile depuse

pentru obtinerea actelor administrative atacate ÅŸi face parte din Planul Urbanistic

General al comunei F. G. actualiza re, fiind transmis de catre C. J. C. la dosarul

cauzei (fila 17 Voi 11),la cererea instantei de judecata de a se transmite la dosar

planurile de amenajare a teritoriului judetean ÅŸi planurile urbanistice generale ale

localltatllor F. G. ÅŸi S.

Astfel, potrivit legendei din coltul din stanga sus al hartii aflate la fila 17 din

volumul II al dosarului - P .U.G. F. G. actuallzare, traseul magistralei de gaz pe

teritoriul comunei este reprezentat cu o linie neagra intrerupta ÅŸi ingrosata. De

asemenea, C. de gaze naturale 28" M. A./Sarmas existenta este reprezentata pe P. -

actualiza re sat F. G., com. F. G. - fila 6 din volumul II al dosarului.

ÃŽn regulamentul local de urbanism aferent P.U.Z. propus de L. I., pentru care

nu s-au obtinut toate avizele ÅŸi aprobarile prevazute de lege, la art. 3.3.6. (fila 190

din dosarul de fond de la J. G.) se face vorbire despre reteaua de gaze naturale,

dupa cum urmeaza: "eventualele extinderi ale retelelor de gaze naturale existente se

vor face tinand seama de solicitarile beneficiarilor şi în urma obtinerii cotei de gaze

naturale de la detinatorii de retele de gaz din localitate; traseul retelei de gaz ÅŸi

punctul de racordare se vor stabili cu detinatorul de retea, avand în vedere şi

conditiile tehnice de realizare a extinderii retelei." Art. 3.3.6 este redat intr-un alt

exemplar al R.L.U. aferent P.U.Z. aflat la dosar - fila 335 val I din dosar, exemplar

cu un continut sensibil diferit fata de cel citat anterior doar în ceea ce priveste acest

art. 3.3.6 care are relevanta în cauza! ?

Potrivit art. 49 alin. (3) din L. nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ÅŸi

urbanismul, după aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal şi

Planul urbanistic de detaliu împreună cu regulamentele locale de urbanism

aferente sunt opozabile în justiţie.

În concluzie, contrar susţinerilor intimaţilor-pârâţi şi ale autorităţii publice

emitente, pe planurile depuse de pârâţi figurează conductele de transport gaze

naturale din zona, dar acestea au fost trecute cu vederea de autoritatea publica

emitenta, contrar normelor legale în materie, dar, în ciuda acestui fapt, consideram

ca nu au relevanta în speta planurile depuse de parati pentru obtinerea actelor

administrative atacate, ci, au relevanta planurile C. J. C., respectiv baza acestora de

date, care aveau obligatia sa confrunte planurile depuse cu baza de date a

15

autoritatii/cu planurile de amenajare a teritoriului ÅŸi urbansim avizate ÅŸi aprobate

conform legii, planuri pe care figureaza conductele de transport gaze naturale. Acest

aspect rezulta din cele relevate anterior ÅŸi din urmatoarele: S. N. de T. G. N. T. SA a

adus la cunostinta C. J. C., respectiv comunei F. G., în repetate randuri,

amplasamentul conductelor de transport gaze naturale pe raza judetului,

obligativitatea obtinerii avizului nostru pentru orice lucrari de construire executate

în vecinatate acestora, precum şi prevederile O.ui comun nr. 4..(...), dupa cum

reiese din urmatoarele adrese, pe care le-am depus în probatiune, cu titlu de

exemplu: adresa nr. 1135 din 05 feb. 2001 ÅŸi adresa nr. 5149 din (...) catre C. J. C.,

adresa inregistrata sub nr. 291 din (...) la C. Local F. G., adresa nr. 2229/(...)

inregistrata la C. Local F. G. sub nr. 623/(...), avizul favorabil nr. 6144/115/(...)

pentru P. - actualiza re în loc. F. G., jud. C.

De altfel, societatea reclamanta a transmis C. J. C. harta administrativa a

judetului C. cu traseele conductelor şi obiectivelor aflate în exploatarea S. T. S. M.,

şi în cursul anului 2008, cu adresa de insotire nr. 5149/(...), deci cu aproximativ

doua luni inainte de emiterea certificatului de urbanism nr. 472 din (...).

ÃŽn aceste conditii, este nelegal certificatul de urbanism atacat care nu prevede

necesitatea obtinerii avizului de amplasament de la S. T. SA, circumstanţele şi

motivul pentru care autoritatea publica emitenta a omis acest lucru nu ne este

cunoscut, cu atat mai mult cu cat, printr-un alt certificat de urbanism, respectiv

certificatul nr. 832 din (...), emis tot de P. C. J. C., la solicitarea domnului C. A., din

G., str. G. Cosbuc, nr. 15, pentru construire lac piscicol şi împrejmuire, în

extravilanul loc. M., corn. S., se prevede necesitatea obtinerii unui aviz privind

infrastructura de gaze naturala, în urma certificatului de urbanism mentionat,

domnul C. A. a solicitat avizul de amplasament de la S. T. S., care a fost emis de

catre noi sub nr. 4081/(...)/86. Acest aspect are relevanta intrucat în cazul ambelor

certificate este vorba de aceeasi zona, respectiv extravilanul loc. M., com. S., de

altfel fiind vorba chiar de acelasi teren, care a fost ulterior cumparat de paratii L.

lulius şi sotia prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 977 din 10

iulie 2006. Toate documentele au fost depuse în probatiune ca anexa la notele de

sedinta din (...).

II.4. A. în vedere semnele exterioare vizibile care marchează conductele de

transport gaze naturale din zona, consideram ca nu are nici o relevanta faptul ca

acestea sunt amplasate subteran, motiv pentru care, susţine paratul şi retine

instanţa de fond, la momentul realizării construcţiei de către pârâţi nu se ştia am

plasamentul exact al conductelor.

Precizează ca amplasarea subterana a conductelor, sub limita de îngheţ de

1,1 m, este prevăzuta de N. tehnice, aprobate prin D. A. nr. (...), iar daca pârâţii,

înainte de începerea execuţiei casei de vacanta, s-ar fi adresat S. T. SA cu o cerere

pentru emiterea unui aviz de amplasament în condiţiile O.ui comun nr. 4711.(...),

aviz care este obligatoriu, potrivit acestui ordin, daca am plasamentul propus se

afla pe raza unei unităţi administrativ teritoriale în care exista conducte de

transport gaze naturale (deci este obligatoriu indiferent de distanta concreta intre

conducte ÅŸi am plasamentul propus), recurenta-reclamanta ar fi marcat pe

planurile depuse de pârâţi traseul conductelor din zona fata de amplasamentul

propus ÅŸi ar fi emis un aviz de amplasament favorabil sau nefavorabil motivat.

Oricum intimaţilor li s-a arătat la fala locului amplasamentul conductelor de

către reprezentanţii S. T. SA, dupa cum rezulta din depoziţiile martorilor M. M. şi D.

C. luate de J.

G. în dosarul nr. (...) (filele 220 şi 221). Astfel, este neîntemeiata susţinerea

potrivit căreia reprezentanţii T. nu cunoşteau şi nu cunosc poziţia exacta a

conductelor.

De asemenea, este nefondata sustinerea potrivit careia expertiza a fost

efectuata de S. T. SA ÅŸi de dl. ing. M. L.. Expertiza a fost efectuata de dl. P. I., expert

16

tehnic judiciar în domeniul petrol şi gaze naturale numit de instanta, în prezenta

paratului L. I. care nu a formulat obiecţiuni nici la fata locului şi nici în fata

instanţei de judecata. F. ca la determinarea conductelor îngropate s-a folosit un

aparat special, fata de care nu s-au formulat obiecţiuni, nu are nici o relevanta,

dimpotrivă este un element din care rezulta exactitatea şi corectitudinea

concluziilor expertizei.

III. La acest punct intimatul-pârât invoca faptul ca recurenta-reclamanta

sunt în culpa fata de situaţia creata, afirmaţie care este vadit neîntemeiata, raportat

la întreaga conduita ilicita a paratului L. I. descrisa la punctul I din prezentul

raspuns, conduita constatata şi sancţionata de autorităţile abilitate ale statului,

tocmai la sesizarea S. T. SA.

În primul rând, dupa cum rezulta din depoziţiile martorilor D. C. şi M. M.,

paratului L. I. i s-a atras atenţia, la inceputul lucrarilor de amenajare a terenului,

ca pe teren trec conducte de transport gaze naturale ÅŸi ca are nevoie de aviz de

amplasament de la S. T. SA pentru lucrările de construire.

Precizează ca I. de stat în construcţii a fost sesizat cu privire la situatia creata

de du!. L. I. chiar de catre S. T. SA, prin sesizarea nr. 2. M. 2008, care de asemenea

exista la dosarul cauzei.

Instanţa de fond nu a avut în vedere nici numeroasele sesizări pe care

subscrisa recurenta-reclamanta le-a transmis autorităţilor competente în domeniul

controlului în construcţii şi nici răspunsul acestor autorităţi, acte depuse în

probaţiune de S. T. SA. respectiv: sesizarea noastra nr. 2594/(...) catre ISC C.,

sesizarea acesteia nr. E.913/(...) catre ISC C. adresa nr. 60/(...) prin care ISC C. le-

a răspuns; adresa nr. E.0188/(...) catre CJ C. şi răspunsul acestora nr.

15954/1997 din (...); adresa nr. ETCj/703/(...) catre CJ C. şi răspunsul acestora

nr. 30010 din (...), toate aceste sesizări şi răspunsuri fiind anterioare emiterii

autorizaţiei de construire nr. 7 din (...), din toate aceste răspunsuri ale autoritatilor

rezultand ca paratul a fost sancţionat contravenţional şi ca a executat lucrările fără

autorizaţie de construire, care a fost emisa pentru asa zisa intrare în legalitate,

dupa ce recurenta a introdus cererea de chemare în judecata pe rolul J. G.

Instanţa de fond nu a avut în vedere, la aprecierea asa-zisei bune-credinte a

intimatilor, faptul ca acestia au inceput constructia casei de vacanta pe

amplasamentul situat în loc. M. şi F. G. inainte de a solicita macar emiterea unui

certificat de urbanism ÅŸi a unei autorizatii de construire, deci cu sfidarea vadita a

legii.

IV. La acest punct se invoca o atare nelegalitate ÅŸi neconstitutionalitate a

Deciziei A. nr. (...), fara ca acestea sa fie constatate potrivit procedurilor prevazute

de lege, deci fara relevanta în cauza dedusa judecatii.

Mai mult. Ia art. 96 din cap. XII - interdictii din L. gazelor nr. 3. se precizeaza

urmatoarele:

Pentru protectia obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale se

interzice tertilor: a)să realizeze constructii de orice fel în zona de siguranţă a

conductelor de gaze naturale; în cazul în care, în mod excepţional, este necesar ca

pe terenul pe care este amplasată reteaua de alimentare cu gaze naturale să se

execute o construcţie, beneficiarul acesteia şi/sau proprietarul va/vor suporta toate

cheltuielile de modificare a traseului retelei, în următoarele condiţii:

1. obţinerea acordurilor proprietarilor sau ale deţinătorilor legali ai terenului

de pe traseul unde urmează să fie plasată noua conductă, precum şi a avizelor

autorităţilor competente şi a autorizaţiei de construire;

2. includerea în patrimoniul operatorului licenţiat a obiectivelor rezultate în

urma modificării.

b) să efectueze săpături sau lucrări de orice fel sub ori peste conductele de

gaze naturale ori în zona de protecţie a acestora, fără avizul prealabil al

operatorului de sistem;

17

c) să depoziteze materiale pe căile de acces la conducte şi în zona de protecţie

a acestora;

d) să intervină în orice mod asupra conductelor, echipamentelor şi

instalaţiilor de gaze naturale.

Intimatul-pârât invocă reglementarea constituţională a dreptului de

proprietate, într-adevăr, art. 136 alin. 5 din Constituţie consacră caracterul

inviolabil al proprietăţii private, "În condiţiile legii

dreptul de proprietate este garantat, "conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt

stabilite de lege". Mai mult, potrivit art. 44 alin, 7 "dreptul de proprietate obligă la

respectarea sarcinilor ... ".

Astfel, dispoziţiile care prevăd instituirea unor zone de siguranţă şi de

protecţie a capacităţilor din sectorul gaze naturale, zone în care există interdicţii cu

privire la realizarea construcţiilor, se înscriu în competenta legiuitorului ordinar de

a stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în

aşa fel încât interesul particular să nu vină în coliziune cu interesele generale,

competenţă prevăzută şi de art. 1 alin. 2 din Protocolul nr. 1 la C.

Analizând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs şi a apărărilor

formulate, Curtea reţine următoarele:

Procedura excepţiei de nelegalitate reprezintă o formă de control indirect al

actelor administrative.

Astfel Curtea reţine că printr-o cerere de chemare în judecată formulată de

reclamanta S. N. DE T. G. N. "T. " SA M. iniţial împotriva Pârâtului L. I., înregistrată

la data de (...) pe rolul J. G. în dos. nr. (...) s-a solicitat să se desfiinţeze

construcţiile realizate ilegal, respectiv o casă/cabană de lemn, un teren de fotbal,

un teren de tenis de câmp, trei lacuri şi să se aducă terenurile extravilane la starea

iniţială, existentă înaintea începerii lucrărilor de amenajare şi construire, sub

sancţiunea obligării pârâtului la plata de daune cominatorii de 100 lei pentru

fiecare zi de întârziere, calculate de la data rămânerii irevocabile a hotărârii cu

cheltuieli de judecată.

La data de (...) reclamanta a formulat excepţie de nelegalitate a certificatului

de urbanism (CU) nr. 472 din (...) emis de P. C. J. C. şi a autorizaţiei de construire

(AC) nr. 7 din (...) emisă de aceeaşi autoritate publică (f. 243-245).

În esenţă reclamanta a susţinut că CU atacat este nelegal deoarece nu a

prevăzut necesitatea obţinerii de către pârât a avizului de amplasament obligatoriu

de reclamantă în vederea emiterii AC pentru obiectivul solicitat, cu toate că

reclamanta a adus la cunoştinţă, în repetate rânduri, atât autorităţii judeţene,

emitentă a actului, cât şi autorităţii locale –comuna F. G. – amplasamentul

conductelor de trasport gaze naturale pe raza judeţului, obligativitatea obţinerii

avizului acesteia pentru orice lucrări executate în vecinătatea acestora precum şi

prevederile O.ui comun nr. 4..(...) afirmaţie probată cu o serie de adrese de

corespondenţă cu aceste autorităţi.

De asemenea s-a evidenţia faptul că anterior societatea reclamantă a analizat

o solicitare a fostului proprietar al aceloraşi terenuri, în persoana numitului C. A.,

pentru obţinerea unui certificat de urbanism în vederea construirii aceloraşi

obiective ca şi pârâtul de astăzi.

De asemenea, susţine că şi AC este nelegală deoarece acest act este

subsecvent CU, fiind emisă fără a avea avizul de amplasament obligatoriu al S. T.

SA pentru lucrările a căror construire s-a solicitat autorizarea.

Se mai susţine că la emiterii AC nu a stat un Plan urbanistic zonal (PUZ)

avizat ÅŸi aprobat conform L. nr. 340/2001 privind amenajarea teritoriului, deÅŸi

această cerinţă era prevăzută în CU nr. 472/(...). Se susţine că în speţă PUZ-ul

întocmit nu a fost avizat de C. J. C. printr-o hotărâre de consiliu fiind avizat doar de

comisia tehnică, că nu a fost avizat de organismele teritoriale interesate printre care

se regăsea şi reclamanta fiind necesar să fie aprobat şi de autoritatea administraţiei

18

publice locale pe al cărui teritoriu urma să se edifice construcţiile, respectiv atât C.

local al comu7nei F. G. cât şi C. local al comunei S.

Prin încheierea din 13 octombrie 2010 pronunţată de Judecătoria Gherla în

dos. nr. (...) s-a dispus sesizarea T.ui C.-secţia de contencios administrativ şi fiscal

în vederea soluţionării excepţiei de nelegalitate.

Tribunalul Cluj prin sentinţa civilă nr. 6177 din 9 decembrie 2011, atacată

cu recurs în prezenta cauză, a respins excepţia de nelegalitate.

Din această perspectivă, Curtea va examina şi prin prima motivelor de recurs

argumentaţia şi soluţia instanţei de fond pe marginea soluţionării excepţiile de

nelegalitate care a vizat cele două acte administrative din litigiu, respectiv CU nr.

472/(...) ÅŸi AC nr. 7/(...) emise de P. C. J. C.

În speţă, principalul argument pentru care instanţa de fond a respins

demersul judiciar sub forma excepţiei de nelegalitate a fost acela că intimaţi,

beneficiari ai actelor administrative individuale cenzurate, sunt de bună credinţă şi

că situaţia creată prin efectul acestor cate este imputabilă exclusiv reclamantei

recurente din litigiul de faţă, sens în care se impune salvarea şi păstrarea

intereselor intimaţilor.

Cercetând economia dosarului şi argumentaţia instanţei de fond, Curtea

reţine că aceasta a stabilit o greşită stare de fapt şi a pronunţat o soluţie cu

încălcarea şi interpretarea greşită a legii, respectiv a dreptului pertinent incident în

materia analizată.

Curtea reţine că iniţial terenul în litigiu ce face obiectul celor două acte

administrative contestate a aparţinut numitului C. A. şi C. I. care prin contractul de

vânzare cumpărare autentificat la 10 iulie 2006 prin încheierea nr. 977 a notarului

public D. Gabrieala I.cu din G. l-au vândut pârâţilor L. I. şi L. S.-I. (f. 255-256 dos.

J. G.).

Curtea reţine că iniţial proprietarul vânzător, recte C. A., a solicitat

reclamantei printr-o cerere din (...) înregistrată sub nr. 1596 din (...) eliberarea

avizului de amplasament necesar obţinerii AC pentru obiectivul „ Lac piscicol +

împrejmuire situat în Localitatea M., com. S. f.n. jud. C.”, care a fost amplasat pe

terenul vândut pârâţilor , iar în urma acestei cereri reclamanta a emis avizul

favorabil nr. 4081/(...)/86 cu respectarea obligatorie a distanţei de 20 m a

M. A.- S.

Din acele ce precedă, la data cumpărării terenurilor din litigiu cumpărătorii

au cunoscut despre existenţa conductelor de transport gaze naturale cu atât mai

mult cu cât pe terenul limitrof se află amplasate bornele aferente de marcaj a

traseului conductelor de gaz aşa cum rezultă fără echivoc din planşele fotografice (f.

116-121 dos. Tribunal vol. I) şi din expertiza efectuată în cauză.

Mai mult, actele dosarului relevă că pârâţii au procedat la edificarea

construcţiilor fără autorizaţie de construire aspect care rezultă fără echivoc din

actele de constatare întocmite de către agentul constatator din cadrul C. J. C. în

procesul-verbal nr. 8 încheiat la data de (...) (f. 199-201 dos, J. G.).

Abia ulterior, în baza obligaţiei impuse de autoritatea de control de a respecta

disciplina în construcţii pârâţii sesizează pe pârâtul C. J. C. în vederea eliberării

autorizaţiei de construire.

Mai mult, la sesizările repetate ale reclamantei către I. J. în construcţii C.

prin adresa nr. 2594/(...) (f. 69-70 vol I dos. Tribunal), respectiv nr. E.913/(...) (f.

71 vol I dos. Tribunal) această instituţie de control transmite răspunsul prin adresa

nr. 60/0(...) (f. 72 vol I dos. Tribunal) din care rezultă că, în urma unui control

efectuat în anul 2008 de către inspectorul de specialitate s-a încheiat procesul-

verbal de inspecţie nr. 4795/0(...) prin care s-au dispus măsuri de oprire a

lucrărilor şi de obţinere a avizului Trsnsgaz şi a autorizaţiei de construire către

pârât care a executat lucrările în regie proprie.

19

De asemenea, se arată că pentru neîndeplinirea la termen a măsurilor

dispuse şi pentru începerea altor lucrări la cabana din zonă, pârâtul a fost

sancţionat contravenţional prin procesul-verbal nr. 0000786/0(...) şi s-au dispus

oprirea lucrărilor şi intrarea în legalitate, până la data de (...).

Prin urmare, statuarea instanţei de fond, conform căreia pârâţii sunt de bună

credinţă în raport de situaţia de fapt stabilită mai sus, este evident eronată.

Mai mult demersurile legale în vederea obţinerii certificatului de urbanism au

fost întreprinse după efectuarea acestor controale.

Că este aşa rezultă fără echivoc şi din întâmpinarea pârâtului P. C. J. C. (f.

21-24 dos Tribunalul Cluj vol. I) care arată că pentru eliberarea CU pârâtul L. I. a

depus cererea nr. 10711 din (...) la care a anexat planul de situaţie, planul de

încadrare în zonă şi memoriul tehnic iar C. J. C. a solicitat aviz pentru emiterea CU

Primăriilor comunelor F. G. şi S., eliberând CU nr. 472 din (...) fără să solicite şi

avizul reclamantei T. SA.

Justificarea lipsei acestui aviz este că pe planul de încadrare în zonă şi pe

planul de situaţie nu a figurat magistrala de gaz existentă, acest fapt nefiind

menţionat nici în memoriul tehnic depus la documentaţie şi nici în avizele solicitate

autorităţilor locale.

Curtea reţine că pârâtul emitent al CU trece cu vederea probaţiunea din

dosar din care rezultă fără echivoc că anterior, într-o astfel de zonă, pentru

edificarea unor construcţii vechiului proprietar, recte C. A., acesta a solicitat

reclamantei printr-o cerere din (...) înregistrată sub nr. 1596 din (...) eliberarea

avizului de amplasament necesar obţinerii AC pentru obiectivul „ Lac piscicol +

împrejmuire situat în Localitatea M., com. S. f.n. jud. C.”, care a fost amplasat pe

terenul vândut pârâţilor , iar în urma acestei cereri reclamanta a emis avizul

favorabil nr. 4081/(...)/86 cu respectarea obligatorie a distanţei de 20 m a

M. A.- S.

Din această perspectivă, se poate reţine nu numai că P. C. J. C. a fost indus

în eroare cu bună ştiinţă de pârâtul L. I. care cunoştea foarte bine situaţia din zonă

dar nici autorităţile judeţene de resort şi nici cele locale nu au manifestat diligenţă

în vederea verificării situaţiei din zonă cu atât mai mult cu cât erau înştiinţate

anterior de reclamantă cu privire la existenţa acelor magistrale de gaz.

Aşa cum rezultă din prevederile art. 3 din L. nr. 5. corelat cu art. 11 din O. comun

nr. 4..(...) pentru aprobarea Procedurii de emitere a avizului în vederea autorizării

executării construcţiilor amplasate în vecinătatea obiectivelor/sistemelor din

sectorul petrol şi gaze naturale, în cazul lucrărilor prevăzute la art. 3 din L. nr.

50/1989, în situaţia existenţei în perimetrul unităţii administrativ-teritoriale a unor

obiective/sisteme din sectorul petrol ÅŸi gaze naturale, la faza redactarii certificatului

de urbanism, autorităţile administraţiei publice locale vor menţiona explicit avizele

necesar a fi obţinute de solicitant de la operatorii din sectorul petrol şi gaze

naturale.

Pe cale de consecinţă, CU nr. 472 din (...) emis de P. C. J. C. este nelegal

deoarece a fost emis cu încălcarea prevederilor legale mai sus evidenţiate pe

considerentul că nu a prevăzut necesitatea obţinerii avizului de amplasament

obligatoriu de la reclamantă.

Că o atare situaţie de nelegalitate este evidentă o recunoaşte însuşi emitentul

acestui act în întâmpinarea depusă la dosar (f. 23 dos. Tribunal vol. I) prin care

arată că nu se opune admiterii excepţiei de nelegalitate.

Cât priveşte nelegalitatea AC nr. 7 din (...) aceasta reiese fără echivoc din

aceeaşi constatare, adică a fost emisă fără respectarea cerinţelor prevăzute de lege.

Curtea reţine că potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. 9 şi 12 din L. nr. 5.

autorizaţia de construire se emite dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile cerute

prin prezenta lege. Pe de altă parte, Curtea mai reţine că autorizaţiile de

20

construire/desfiinţare se emit numai pe baza unei documentaţii complete, in

conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1 la lege.

Or, Curtea reţine că AC din litigiu a fost emisă fără respectarea cerinţei de a

solita avizul de amplasament obligatoriu din partea reclamantei, aspect care este

recunoscut ÅŸi de emitentului actului (f. 23 dos. Tribunal vol.I).

Astfel, conform art. 9 din O. comun nr. 4..(...) autorizarea executării lucrărilor

de construcţii prevăzute la art. 2 din ordin, care trimite la art. 3 din L. nr. 5. cu

excepţia lucrărilor de la lit. b) în zonele în care exista obiective/sisteme din sectorul

petrol şi gaze naturale este posibila numai cu condiţia obţinerii avizelor operatorilor

din sectorul petrol ÅŸi gaze naturale.

Or, etapa de emitere a avizelor ÅŸi acordurilor obligatorii potrivit legii face parte

din procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii, aşa cum dispune

1

explicit art. 2 alin. 2 lit. d) din L. nr. 5.. Pe de altă parte conform art. 5 alin.1 lit. d)

din aceeaÅŸi lege, avizele ÅŸi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism se

solicită de către investitor/beneficiar şi se obţin de la autorităţile competente în

domeniu înaintea depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor

de construcţii la autorităţile administraţiei publice competente pentru cerinţele

specifice unor zone cu restricţii stabilite prin reglementări speciale.

Curtea mai observă că AC din litigiu s-a emis nelegal şi din perspectiva

faptului că la baza emiterii nu a stat un PUZ avizat şi aprobat conform L. nr.

350/2001 privind amenajarea teritoriului ÅŸi urbanismului.

Astfel conform art. 32 alin. 1 lit. b) din L. nr. 350/2001 în cazul în care prin

cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicită o modificare a

prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă

condiţiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiţii o

impun, autoritatea publică locală are dreptul ca, după caz, prin certificatul de

urbanism să condiţioneze autorizarea investiţiei de elaborarea şi aprobarea de către

autoritatea publică locală competentă a unui plan urbanistic zonal.

Prin CU emis în favoarea pârâtului autoritatea publică emitentă a impus ca

cererea de eliberare a AC să fie însoţită, între altele, aviz prealabil de oportunitate

aprobat de C. local F.-G. precum ÅŸi de un PUZ avizat ÅŸi aprobat conform legii.

Conform art. 56 alin. 1 din L. nr. 350/2001 avizarea ÅŸi aprobarea

documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se fac de către

autorităţile şi organismele centrale şi teritoriale interesate, potrivit prevederilor

anexei nr. 1 la prezenta lege care prevede la poziţia 12 că pentru Zone protejate

Dezvoltării ori asupra cărora s-a instituit un tip de restricţie prin acte normative

sau documentaţii de urbanism, precum şi cele care depăşesc limita unei unităţi

administrativ-teritoriale se avizează de M. T. C. şi T., de C. J. şi de alte organisme

centrale şi teritoriale interesate iar aprobarea se face de către consiliile locale.

Curtea reţine că PUZ-ul întocmit pentru lucrările de execuţie din speţă

vizează o zonă asupra căreia există cel puţin o restricţie determinată de

subtraversarea zonei de către conducte de transport gaze naturale, concesionate de

către S. Român prin A. N. pentru Resurse Minerale operatorului T. în baza HG nr.

688/2002 conducte faţă de care trebuie respectate distanţele minime de securitate

şi siguranţă conform prevederilor L. gazelor nr. 3. şi mai mult zona vizată depăşeşte

limitele unei unităţi administrativ teritoriale , deoarece terenurile din speţă sunt

situate în extravilanul localităţilor F. G. şi M. din comunele F. G. şi S. jud. C., PUZ-

ul din litigiu trebuia avizat de M. T., C. şi T., de C. J. C., precum şi de alte autorităţi

centrale şi locale interesate printre care justifică un interes reclamanta, iar PUZ-ul

trebuia aprobat de către autorităţile administraţiei publice locale, respectiv C. local

al comunei F. G. ÅŸi al comunei S.

În cauză Curtea reţine că toate aceste avize şi aprobări nu au fost eliberate la

cererea de eliberare a AC nefiind ataÅŸate aceste documente.

21

Avizul nr. 25/(...) emis de C. T. O. din C. J. C. trebuia să fie aprobat de C. J.

C. prin hotărâre conform art. 37 alin. 5 din L. nr. 350/2001.

Mai apoi ambele autorităţi ale administraţiei publice locale din cele două

comune menţionate anterior nu au aprobat PUZ - ul prin hotărâri adoptate conform

L. nr. 215/2001.

Faţă de cele ce precedă şi din această perspectivă AC emisă de P. CJ C. este

nelegală.

Aşa cum rezultă din actele dosarului coroborate cu expertiza tehnică

efectuată în cauză, rezultă că , construcţia din litigiu nu respectă distanţele minime

de siguranţă de 20 m chiar dacă s-a eliberat o autorizaţie de construcţie pentru

intrare în legalitate.

Åži este asa deoarece conform art. 59 alin. 3 din O. nr. 8. pentru aprobarea

Normelor metodologice de aplicare a nr. 5. privind autorizarea executării lucrărilor

de construcţii, în situaţia în care construcţia realizată fără autorizaţie de construire

întruneşte condiţiile urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent,

autoritatea administraţiei publice locale competente poate proceda la emiterea unei

autorizaţii de construire în vederea intrării în legalitate, în coroborare cu luarea

măsurilor legale care se impun, numai în baza concluziilor unui referat de expertiză

tehnică pentru cerinţa esenţială de calitate "rezistenţă mecanică şi stabilitate"

privind starea structurii de rezistenţă în stadiul fizic în care se află construcţia,

precum şi pentru cerinţa esenţială de calitate "securitatea la incendiu

emiterea Acordului de mediu, în condiţiile legii.

Prin urmare, din actele dosarului rezultă că toate trei conductele de transport

gaz preexistau pe amplasamentul din litigiu încă din anul 1959 şi respectiv 2001,

deoarece construcţia ilegală a început în anul 2008.

Faţă de cele ce precedă, Curtea reţine că cele două acte administrative sunt

ilegale, constatare pe care în temeiul art. 4 alin. 1 din L. nr. 554/2004 trebuia să o

facă instanţa de fond.

Din această perspectivă, Curtea reţine că recursul este fondat, şi conform art.

304 pct. 9 C.pr.civ rap. la art. 4 alin. 3 ÅŸi art. 20 alin. 3 din L. nr. 554/2004 se va

admite recursul reclamantei cu consecinţa modificării în totalitate a sentinţei

recurate, în sensul admiterii excepţiei de nelegalitate privind certificatului de

urbanism 472/(...) şi autorizaţia de construire 7/(...) emise de P. C. J. C. şi, ca

atare, va constata nelegalitatea acestora.

Celelalte argumente în sprijinul legalităţii actelor administrative atacate

reţinute de instanţa de fond nu sunt întemeiate.

Astfel, aparenta lipsă de rea credinţă a pârâţilor nu poate fi opusă pe motivul

că semnele de marcare a conductelor nu ar fi fost vizibile dat fiind toate cele

reţinute anterior privind starea de fapt din zona unde a fost amplasată construcţia

din litigiu.

De asemenea, Curtea va reţine că amplasamentul conductelor nu este

obligatoriu să fie notate în cartea funciară, opozabilitatea faţă de terţi se realizează

prin marcarea acestora pe teren şi prin materializarea în planurile şi hărţile din

zonă transmise autorităţilor de resort. O atare lipsă de diligenţă nu poate fi

imputată reclamantei, de vreme ce aceasta a ieşit din pasivitate încă înainte de a fi

emis certificatul de urbanism, de îndată ce pârâţii au început să construiască în

dispreţul legii, prin sesizările care au fost făcute către autorităţile de resort cu

atribuţii de control şi verificare implicit prin informarea şi înştiinţarea de existenţa

acestor conducte autorităţii emitente a actelor administrative.

Mai apoi, Curtea reţine că potrivit dispoziţiilor art. 26 din L. nr. 7/1996,

rezultă regula generală, că dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale sunt

opozabile terţilor doar prin înscrierea în cartea funciară cu excepţia celor care

provin din succesiune, accesiune, vânzare silită şi uzucapiune. Excepţia urmează a

fi reţinută şi faţă de drepturile reale dobândite de stat şi orice persoane prin efectul

22

legii, prin expropriere şi hotărâri judecătoreşti. În speţă, Curtea reţine că

reclamanta este titulara unui drept de servitute legală administrativă de trecere,

configurat de dispoziţiile speciale ale art. 86 din L. gazelor nr. 351/2001 dreptul

fiind dobândit ex lege pentru a fi opozabil se înscrie în excepţia de regula publicităţii

în cartea funciară.

De asemenea, Curtea va înlătura apărările formulate de pârâţi prin

întâmpinare.

Teza conform căreia autorizaţia de construire este un act creator de drepturi

intangibile, este greşită.

Dreptul de proprietate asupra construcţiei dobândit de proprietarul terenului

nu poate fi achiziţionat şi ulterior exercitat decât în condiţiile prescrise de lege.

Noul cod civil (art. 555) ca ÅŸi vechiul cod civil (art. 480) defineÅŸte proprietatea

ca fiind dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv,

absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege.

Prin urmare, deşi absolut dreptul de proprietate este supus condiţionărilor

supuse de lege.

AÅŸa fiind, titularul nu poate revendica dreptul de proprietate asupra unei

construcţii realizată cu încălcarea legii, aici neputându-se pune problema justului

echilibru care trebuie păstrat între interesele proprietarului şi interesele statului de

vreme ce ilicitul nu este săvârşit de cel mai puternic ca în cazul exproprierii sau a

altei măsuri care atinge în substanţă dreptul de proprietate.

Nici argumentele care înclină balanţa în favoarea pârâţilor reţinută de

instanţa de fond nu pot fi primite favorabil de instanţa de recurs, asupra acestor

aspecte făcându-se constatările de rigoare în cele ce precedă atât cu referire la

conduita ilicită a acestora în edificarea construcţiilor, cât şi la aspectele regimului

de carte funciară cât şi la circumstanţele eliberării certificatului de urbanism.

De asemenea, Curtea reţine că nu este încălcat nici principiul

proporţionalităţii întrucât raportat la starea de fapt şi de drept din litigiu refacerea

actelor administrative nelegale nu mai poate fi realizată, ţinând seama de regimul

urbanistic din zona unde a fost amplasată construcţia.

Întrucât pârâţii initmaţi au căzut în pretenţii, în temeiul art. 274 alin. 1

C.pr.civ., Curtea îi va obliga la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.940

lei către reclamanta recurentă S. N. DE T. G. N. "T. " SA M..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÃŽN NUMELE L.

D E C I D E :

Admite recursul declarat de S. N. DE T. G. N. "T." SA M., împotriva sentinţei

civile nr. 6177 din (...), pronunţată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o modifică

în totalitate, în sensul că admite excepţia de nelegalitate a certificatului de

urbanism 472/(...) şi a autorizaţiei de construire 7/(...) emise de P. C. J. C. şi

constată nelegalitatea acestora.

Obligă intimaţii L. I., L. S. – I. şi P. C. J. C. la cheltuieli de judecată în sumă

de 1940 lei, către reclamanta S. N. DE T. G. N. "T. " SA M..

D. este irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică din 03 mai 2012.

PREÅžEDINTE

JUDECÄ‚TORI

M. D. R.-R. D. L. U.

GREFIER

23

M. T.

Red.L.U./Dact.S.M

2 ex./(...)

J.fond. A.-M. B.

24

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Sentința nr. 497/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal Decizia nr. 5834/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal Decizia nr. 1167/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal Decizia nr. 5089/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal Decizia nr. 8947/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal Decizia nr. 7868/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal Decizia nr. 2969/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal Decizia nr. 3/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal