Decizia nr. 359/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 359/2012
Ședința de la 18 I. 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. B. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul promovat de pârâtele D. G. A F. P. A J. C. și A. F. P. A M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 3676 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu reclamanții B. G. și B. M. L., având ca obiect - suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința , se prezintă intimații-reclamanți prin avocat B. F., lipsind recurentele.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.
Recursul promovat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Reprezentantul intimaților depune la dosarul cauzei întâmpinare și învederează instanței că a fost soluționată în parte contestația formulată împotriva deciziei de impunere, pentru restul pretențiilor care nu au fost admise a formulat acțiune în contencios-administrativ, cu termen de judecată stabilit la data de (...). Totodată arată că actele pe care le depune la dosar se află și în posesia părții adverse.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.14 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3
C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimaților solicită respingerea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 3676 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj și menținerea hotărârii recurate, apreciind că sunt îndeplinite cele două condiții legale pentru a se dispune suspendarea executării deciziei de impunere.
În privința cazului bine justificat, criticat de recurentă, apărătorul intimaților arată că prezentul recurs a fost formulat la momentul la care pârâta nu avea cunoștință de soluția dată asupra contestației reclamanților.
Se punea problema dacă o tranzacție de referință, tranzacție imobiliară cu terenuri construibile, din extravilan, ducea sau nu în zona TVA-ului.
Cazul bine justificat poate fi întrevăzut cu referire la recunoașteri pe care organul fiscal le face cu privire la nelegalitatea actelor de inspecție fiscală, respectiv a raportului și a deciziei de impunere.
În ceea ce privește paguba iminentă relevă reprezentantul intimaților că recurentele se află în eroare cât critică soluția instanței de fond cu privire la împrejurarea că nu a identificat în concret care este paguba, din moment ce prejudiciul este unul viitor.
A arătat că intimații, persoane fizice, nu fac afaceri cu aceste terenuri iar a executa o familie pentru suma de 320.000 lei reprezintă o pagubă uriașă. Totodată poate fi considerată o pagubă și încercarea de a vinde terenurile la acest moment, fiind de notorietate că acestea nu au aceeași valoare cu cea de achiziție, neputând fi vorba despre o repunere în situația anterioară. A permite organului fiscal să execute o decizie care a fost invalidată, reprezintă o încălcare a drepturilor legale ale reclamanților, fiind înfrântă și prezumția de legalitate.
Pentru aceste considerente solicită respingerea recursului, cu precizarea că vor fi solicitate pe cale separată cheltuielile judiciare.
Curtea, raportat la concluziile părților prezente și actele dosarului, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 3676 din 0(...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis in parte cererea formulată si precizată de reclamanții B. G., B. M. L. împotriva pârâtelor D. G. A F. P. A J. C., A. F. P. A M. C.-N., având ca obiect suspendare executare act administrativ și în consecință :
S-a dispus suspendarea executării deciziei de impunere nr. 4. cu privire la reclamanții B. G., B. M. L. până la pronunțarea instanței de fond.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
In fapt, la data de (...) a fost efectuat un control de către D. C. A. de I.
F. S. I. F. P. F. 2 , având ca obiect verificarea aspectelor privind tranzacțiile imobiliare efectuate de către reclamanți.
In urma întocmirii rapoartelor de inspecție fiscală au fost întocmite două decizii de impunere cu nr. 43319 la data de (...) pe numele reclamanților care au fost contestate în condițiile art. 205 și urm din Codul de procedură fiscală.
In esență se reține că cei doi reclamanți aveau obligația sa se înregistreze ca persoane plătitoare de TVA încă din luna ianuarie 2008.
La data de (...) au fost emise Deciziile de instituire a masurilor asiguratorii nr.45471/(...) ( pentru B. M. L. ) si nr 45472/(...) ( pentru B. G. ) asupra unor terenuri precum si asupra unor conturi deschise pe numele reclamanților .
Ulterior, la data de (...) au fost emise mai multe procese verbale de sechestru asigurator pentru bunuri imobile înregistrat sub nr. 5540/(...) prin care s a dispus aceasta măsura asupra a 4 terenuri aflate in proprietatea reclamanților .
La data de (...) a fost începuta executarea silita în baza somației nr.(...).
In drept, instituția suspendării unui act administrativ reprezintă creația legislativă, în baza căreia judecătorul investit cu soluționarea unei astfel de cereri apreciază dacă sunt întrunite cele două condiții și vizează tocmai posibilitatea suspendării unui act administrativ, până la pronunțarea instanței, dată la care este consfințită legalitatea sau nelegalitatea acestuia.
În speța de față, reclamanții au plătit cauțiunea prevăzută de art.215
Cod pr.fiscală.
În ceea ce privește paguba iminentă, se reține că organul fiscal a demarat și procedura de executare fiscală, fiind emise somațiile de executare, măsuri de executare care privesc bunurile imobile ale reclamanților și care generează riscul creării unui prejudiciu material viitor și imprevizibil.
Este important de menționat faptul că în speță există un caz bine justificat în condițiile în care actul de creanță a fost contestat de reclamanți în cadrul procedurii fiscale jurisdicțional-administrative, însă organul de executare fiscal întârzie soluționarea contestației.
Cazul bine justificat derivă din faptul că procedura administrativă nu este finalizată, iar executarea, înainte de definitivarea acestei proceduri și mai înainte ca justiția să se pronunțe asupra legalității și temeiniciei datoriei constatate prin actul fiscal, constituie un motiv întemeiat la adoptarea soluției de suspendare a executării actului fiscal contestat.
În speță este aplicabilă și recomandarea nr.R/89/8/(...) a C. de M. din cadrul Consiliului Europei privind protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă și Recomandarea 16/2003 a C. de M. din cadrul Consiliului Europei, conform cărora executarea deciziilor administrative trebuie să țină cont de drepturile și interesele persoanelor particulare.
Potrivit celor două recomandări, autoritatea jurisdicțională competentă, în speță, instanța judecătorească, atunci când executarea unei decizii administrative este de natură să provoace daune grave particularilor cărora li se aplică decizia, trebuie să ia măsuri provizorii corespunzătoare.
Soluția suspendării actului administrativ până la pronunțarea instanței se circumscrie noțiunii de protecție provizorie corespunzătoare, măsură care se recomandă a fi luată de autoritatea jurisdicțională, fără ca astfel să se aducă atingere executării deciziilor autorităților administrative prin care se impun particularilor o serie de obligații.
Suspendarea pronunțată de instanță nu afectează principiul caracterului executoriu al actului administrativ, ci tocmai îl confirmă, căci partea apelează la hotărârea justiției pentru a nu executa actul până la finalizarea tuturor procedurilor jurisdicționale.
Ținând seama de considerentele de ordin legal expuse în prezenta hotărâre, de recomandările C. de M., pentru a evita excesul de putere din partea autorității fiscale și de circumstanțele cauzei, se apreciază că executarea actului administrativ este de natură a crea pagube serioase, care pot să aibă consecințe grave în patrimoniul reclamanților.
Mai mult, scoaterea la vânzare a bunurilor imobile în condițiile unei piețe imobiliare cu cerere foarte redusă generează în mod inevitabil un prejudiciu important în patrimoniul reclamaților, chiar de nerecuperat dacă actele administrative atacate vor fi anulate.
Plecând de la aceste premise se consideră că executarea propriu-zisă și efectivă a deciziei de impunere fiscală trebuie să se realizeze numai după ce justiția s-a pronunțat și a stabilit că sumele reținute în actul fiscal sunt datorate.
Organul fiscal are posibilitatea să instituie și sa mențină măsuri asigurătorii, asupra bunurilor, așa cum prevede art.129 și urm. din C o d u l d e procedură fiscală pentru că suspendarea vizează executarea silită propriu-zisă a actului, și nu procedurile anterioare, cum este sechestrul asigurator.
Prin admiterea cererii de suspendare, reclamanții nu aduc atingere caracterului executoriu al deciziilor autorităților administrative, deoarece reclamanții nu refuză executarea, ci solicită autorității jurisdicționale să ia măsuri de suspendare a executării actului, pe care îl apreciază că le vatămă drepturile patrimoniale.
Introducerea căilor administrative de atac, a acțiunii împotriva actelor administrative, precum și suspendarea actelor administrative, nu sunt cauze care să determine suspendarea aplicării majorărilor de întârziere pentru debitele restante.
Împrejurarea că legiuitorul nu a suspendat cursul majorărilor în timpul procedurilor enunțate anterior, este de natură a-i crea contribuabilului o responsabilizare mai mare, deoarece în situația în care demersul său legal nu va avea succes, acesta va suporta consecințele în sensul că va plăti majorări asupra obligațiilor fiscale principale și pentru perioadele respective.
In ce privește cererea precizatoare de suspendare a titlurilor executorii instanța nu le poate primi în condițiile Legii 554/2004, suspendarea acestora poate fi cerută doar în cadrul contestației la executare propriu-zisă. Oricum, hotărârea de suspendare a deciziilor de impunere face inoprabilă procedura de executare pe durata suspendării.
Având în vedere motivele enunțate în prezenta hotărâre, în baza art.14 din Legea 554/2004, tribunalul a admis cererea reclamanților și a suspendat executarea titlului de creanță până la pronunțarea instanței de fond.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele A. F. P. C.- N. și D. G. A F. P. A J. C. solicitând modificarea in totul a sentintei atacate cu consecinta respingerii cererii de suspendare a executarii deciziei de impunere nr 4..
Potrivit cerintelor art.14 din Legea nr.554/2004, pentru suspendarea executarii unui act administrativ, pe langa initierea procedurii de anulare a actului administrativ, este necesar a fi intrunite cumulativ alte doua conditii.
Cele doua conditii, prin modul restrictiv-imperativ de reglementare denota caracterul de exceptie al masurii suspendarii executarii actului administrativ, presupunand asadar dovedirea efectiva a unor imprejurari conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, care sa fie de natura a argumenta existenta unui "caz bine justificat" si a "iminentei producerii unei pagube".
Suspendarea, este o masura de exceptie, un instrument juridic pus la dispozitia particularilor care se pretind vatamati, precum si o garantie impotriva efectelor vatamatoare care ar putea fi ireparabile. Numai motive bine intemeiate referitoare la o indoiala puternica cu privire la legalitatea actului atacat, precum si numai daca acesta ar contine dispozitii a caror indeplinire ar produce consecinte greu sau imposibil de reparat s-ar putea inlatura efectul sau executoriu din oficiu prin dispunerea suspendarii executarii.
In conformitate art.14 din Legea 554/2004, instanta trebuie sa aprecieze cu obiectivitate aparenta de ilegalitate a actului administrativ si sa hotarasca suspendarea actului numai in acele cazuri in care ea se impune cu evidenta.
Asadar, avand in vedere textele legale aplicabile in materie, precum si doctrina si jurisprudenta, solicită a observa faptul ca masura suspendarii executarii actului administrativ atacat intervine doar in cazuri de exceptie, in cazuri limita, iar neexecutarea lui ar fi contrara unei bune ordini juridice, legalitatea actului administrativ unilateral fiind prezumata.
Contrar celor retinute de prima instanta, simpla contestare pe calea procedurii administrative a unui titlu de creanta nu constituie prin ea insasi un "caz bine justificat" pentru acordarea suspendarii. Acesta este si motivul pentru care actul normativ special care reglementeaza procedura administrativa urmata de reclamanti nu dispune supendarea executarii titlului de creanta atacat, urmare formularii contestatiei.
Pe de alta parte, considera nu se poate vorbi despre o aparenta de ilegalitate sau o vadita netemeinicie a actului administrativ, care sa justifice acordarea suspendarii.
Dimpotriva, aparenta este in sprijinul pozitiei organului de control, avand in vedere cele constatate, anume efectuarea a nu mai putin de 20 de tranzactii imobiliare cu terenuri construibile. Aparenta este aceea a desfasurarii unei activitati economice, in vederea obtinerii unui profit, deci a legalitatii actului de impunere. In sprijinul acestei pozitii vin prevederile Codului fiscal (Legea nr. 571/2003), in vigoare la data efectuarii tranzactiilor, in special art. 127 alin 1) si 2) , art. 125"1 alin. 1, pct. 4), precum si prevederile pct. 66 alin. 2) din HG 44/2004 pentru aplicarea Normelor Metodologice de aplicare ale Legii 571/2003, analizate in cuprinsul raportului de inspectie fiscala nr. 43319/(...), in care sunt cuprinse constatarile organului de control care au stat la baza emiterii deciziei de impunere, pe care il anexează prezentei.
Avand in vedere cele mai sus expuse, solicită a observa ca prima conditie prevazuta de art.14 din Legea nr.554/2004 (cazul bine justificat) nu este indeplinita.
De asemenea, nici cea de-a doua conditie, a pagubei iminente nu este indeplinita, deoarece plata impozitelor si taxelor constituie o obligatie legala si nu ar trebui sa fie de natura a provoca vreo paguba, acestea fiind determinate in functie de activitatea desfasurata de contribuabil.
Chiar daca este vorba despre un cu antum mare al taxei datorate, nu trebuie scapat din vedere faptul ca aceasta a fost stabilita prin raportare valoarea tranzactiilor efectuate.
In acest context, este necesara o dovada concreta a pagubei iminente care le-ar fi provocata reclamantilor, mai mult decat simpla invocare a cuantumului mare al sumei datorate.
Paguba ar trebui sa constea intr-o imprejurare determinata si dovedita efectiv, si nu doar presupusa. Altfel, s-ar ajunge la concluzia ca cerinta referitoare la iminenta producerii unei pagube este presupusa in toate cazurile executarii unui act administrativ, ceea ce ar contraveni caracterului de exceptie al institutiei suspendarii executarii actelor administrative.
Pierderea generata de o eventuala vanzare a terenurilor la un pret mai mic, nu consideram ca este dintre cele avute in vedere de legiuitor la reglementarea, cu titlu de exceptie, a posibilitatii de suspendare a executarii actului administrativ atacat. Aceasta, contrar sustinerilor petentilor, nu ar fi de natura "a afecta viata de zi cu zi a persoanelor fizice care au fost supuse controlului", fiind vorba totusi de vanzarea a 20 de terenuri construibile.
In consecinta, apreciază ca nu sunt indeplinite conditiile pentru aplicarea in speta a dispozitiilor art. 14 din Legea 554/2004, motiv pentru care solicita admiterea recursului si modificarea hotararii atacate in sensul respingerii cererii de suspendare ce face obiectul prezentului dosar.
In drept s-au invocat prevederile art. 309 pct. 9 si art. 304 indice 1
Cod proc. Civ si Legea 554/2004.
Deliberând asupra recursului, Curtea constată următoarele:
Reclamanții B. G. și B. M. L. au investit instanța de contencios fiscal cu soluționarea unei cereri de suspendare a executării unor acte administrativ fiscale în temeiul dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Tribunalul Cluj, prin sentința recurată, a reținut faptul că sunt îndeplinite condițiile cazului bine justificat și a pagubei iminente admițând acțiunea așa cu a fost formulată.
Recurentele critică soluția pronunțată apreciind că nu sunt îndeplinite cele două condiții anterior arătate, prin raportare la definițiile cuprinse în art. 2 lit. t și ș din Legea nr. 554/2004.
În privința cazului bine justificat care presupune existența unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate a actului administrativ trebuie arătat faptul că prin deciziile nr. 443 și 444 din (...) D. C. a admis în parte contestațiile formulate de către reclamanți, astfel încât legalitatea actelor a căror suspendare se solicită este pusă sub semnul îndoielii de către chiar organul care a soluționat contestațiile reclamanților.
Sub aspectul pagubei iminente, art. 14 din Legea nr. 554/2004 are în vedere prevenirea ei și nu existența efectivă.
Indisponibilizarea unei sume de 322.966 lei TVA + accesorii aparținând reclamanților intimați va afecta în mod evident situația materială a acestora, iar vânzarea bunurilor imobile în actualul context economic va conduce la înregistrarea unei pagube semnificative datorită prețului derizoriu obținut.
Recomandarea nr. R(89)8 adoptată la (...) de C. de M. din cadrul
Consiliului Europei la care a făcut trimitere și instanța de fond consideră că este de dorit să fie asigurată persoanelor o protecție jurisdicțională provizorie, cu atât mai mult cu cât pentru autoritatea publică suspendarea actului nu are consecințe negative deoarece scopul urmărit nu este înlăturat, ci eventual doar amânat până la pronunțarea irevocabilă cu privire la legalitatea actului contestat, motiv pentru care suspendarea executării actului administrativ trebuie preferată.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 C.pr.civ. Curtea va respinge recursul declarat de A. F. P. C.-N. și D. G. A F. P. A J. C. împotriva sentinței civile nr. 3676 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de A. F. P. C.-N. și D. G. A F. P. A J. C. împotriva sentinței civile nr. 3676 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al
T.ui C. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
Red.M.H./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
Jud.fond: A. Rădulescu
