Decizia nr. 5377/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 5377/2012
Ședința din 14 iunie 2012
Completul compus din: PREȘEDINTE S. L. R. JUDECĂTOR A. A. M. JUDECĂTOR R.-R. D. GREFIER V. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâta A. F. P. A M. T., împotriva sentinței civile nr. 5748 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., cauza privind și pe intimații A. V. L., D. G. A F. P. C. și A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru intimatul A. V. L., avocat Ț. E. C., în substituire avocat S. V. T.
Procedura de citare este legal îndeplinită. Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de 11 și
(...) s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea intimatului reclamant, trimisă prin fax și depusă în original, prin care s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs.
Reprezentanta intimatului A. V. L. arată că nu are de formulat alte cereri în probațiune și solicită acordarea cuvântului pe fond.
Curtea, în urma deliberării, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta intimatului A. V. L. solicită respingerea recursului cu cheltuieli de judecată în recurs, conform dovezii depuse la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5748 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. G. A F. P. C., și a fost respinsă cererea formulată de reclamantul A. V.-L. împotriva acestei pârâte, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. T. și inadmisibilității și a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. V.-L., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a M. T. iar în consecință:
A fost obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 5.342 lei, reprezentând taxa de poluare, precum și dobânda legală aferentă acestei sume de la data achitării și pană la momentul restituirii integrale a sumei.
A fost admisă cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M. cu sediul în B. S. I. nr.294, corp A, sector 6.
A fost obligată chemata în garanție A. F. pentru M. să plătească pârâtei A. F. P. a mun. T. suma de 5.342 lei, reprezentând taxa de poluare și dobânda legală aferentă calculată de la data plății și până la restituirea integrală.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 439,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că pârâta D. G. A F. P. C. nu are calitate procesuală pasivă, deoarece suma solicitată nu a fost achitată la această instituție.
Excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. T. și inadmisibilității au fost respinse de tribunal având în vedere achitarea sumei conform calculului făcut de această pârâtă și existența Deciziei nr. 24/2011 de recurs în interesul legii.
Asupra cauzei pe fond tribunalul a reținut că în vederea efectuării primei înmatriculări in România a autovehiculului sus individualizat reclamantul a solicitat pârâtei, A. F. P. C.-N. calcularea taxei de poluare. C. sa a fost soluționată prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule reclamantul achitând taxa stabilită.
Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 5. T. a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
În privința cererii de chemare în garanție:
Raportat la prevederile H. 6. privind normele metodologice de aplicare a O. 5. taxa de poluare se achită la unitățile T. S., însă ulterior este transferată și administrată de către A. F. de M., astfel că în baza art. 60 Cod procedură civilă, din considerentele menționate pentru admiterea acțiunii principale, instanța a admis cererea de chemare în garanție astfel cum a fost formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta A. F. P. A M. T. prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată și menținerea ca temeinic și legal a actului administrativ fiscal reprezentând decizia de calcul a taxei pe poluare emisă de organul fiscal.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și în considerarea disp. art. 3041 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. art. 1 din O.U.G. nr. 5. a admis în mod nelegal acțiunea reclamantului și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății.
S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr.
5., care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 5., a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului. De asemenea arată că recurenta nu are calitate procesuală pasivă.
Recurenta a invocat și apariția unei legi noi, Legea nr. 9/2012, în baza căreia reclamantul poate obține restituirea unei părți din sumă.
Mai arată recurenta că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea sumei reprezentând taxă de poluare, fără să se facă referire la actul din care provine această sumă.
De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. S. recurenta că fiecare stat membru al U. E. își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
A mai apreciat pârâta că OUG nr. 5., în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal..
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie 2011,respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 vizind forma initiala a OUG 5. respectiv C-2. vizind forma OUG 5. dupa (...) având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu respectiv Tribunalul Gorj.
Prin aceaste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din T.F.U.E. interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5. trebuie să se rețină că reglementarea națională in vigoare la data platii taxei este incompatibilă cu art. 110 T.F.U.E.
Concluzia care se impune asadar este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d)
C.pr.fisc).
De asemenea, Legea nr. 9/2012 în baza căreia reclamantul ar putea obține eventual restituirea unei părți din sumă, nu constituie un impediment în despăgubirea integrală a reclamantului pentru prejudiciul produs prin impunerea unei taxe contrare dreptului comunitar.
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale, iar recursul declarat se vădeste a fi nefondat și conform art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 combinat cu art. 312 C.pr.civ urmează a fi respins.
În temeiul art. 274 alin. 1 C. pr. civ., va obliga recurenta să plătească intimatului A. V. L. suma de 400 lei, cheltuieli de judecată în recurs, constând în onorariu de avocat pentru faza de recurs, conform dovezii existente la fila 15 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de pârâta A. F. P. a municipiului C.-N. împotriva sentinței civile nr. 5748 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o menține în întregime.
Obligă recurenta să plătească intimatului A. V. L. suma de 400 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. L. R. A. A. M. R.-R. D.
GREFIER V. D.
Red. S.L.R. dact. G.C.
2 ex/
Jud.primă instanță: D.I.T.
