Decizia nr. 6003/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 6003/2012
Ședința ta de 27 I. 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. B. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta A. DE P. "A. I. C. împotriva sentinței civile nr. 1317 din data de (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...) în contradictoriu cu reclamantul P. V. A., având ca obiect - anulare act administrativ sancțiune exmatriculare L.2..
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) recurenta-pârâtă a depus la dosarul cauzei dovada în original privind achitarea taxei judiciare de timbru în valoare de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20 iunie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1317 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...) s-a admis acțiunea reclamantului P. V. A. și s-a dispus anularea dispoziției zilnice a R.ui A. de P. „. I. C. B., nr. s/181 din (...) prin care s-a aplicat sancțiunea exmatriculării reclamantului.
S-a dispus reînmatricularea reclamantului la cursurile F. de P. și continuarea studiilor în specialitatea Jandarmi, specializarea „Ordine și
Siguranță P.ă"; în anul II, cursuri cu frecvență, seria 2009-2012, cu posibilitatea reexaminării acestuia la materia T. C. până la finalizarea studiilor universitare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
A. de P. A. loan C., în conformitate cu disp. art. 176 din L. 1. coroborate cu disp. art. I din HG 294/2007 face parte integranta din sistemul național al studiilor universitare si prin urmare trebuie sa se supună reglementarilor si standardelor europene privind organizarea si planul de studii. D. art. 176 alin. 3 si 8 din L. 1. sunt foarte clare in acest sens. Modul de redactare si aprobare a R.ui privind activitatea profesională a studenților din cadrul A. de P. nu îndeplinește cerințele minime de implementare a sistemului E. și nu face referire
Ia elemente esențiale ce trebuie implementate în mod obligatoriu în toate Universitățile din Romania. Chiar daca la art. 41 si 50 se face referire la sistemul de credite transferabile E. aceasta nu este suficient. Pentru a exista o implementare reala a acestui sistem trebuie ca F. să încheie cu fiecare student cu Acord D. cu toate cursurile ce vor fi urmate în acel an, câte credite are fiecare materie, modalitatea de promovare și bineînteles numărul necesar de credite pentru promovarea anului. S.ul E. implica faptul ca studentul nu este legat de anii de studia, ci de obținerea unui număr total de credite pentru intrarea în examenul de licență. Trebuie sa existe un Regulament de organizare si desfasurare a planului de învătământ în care să fie indicate cu precizie: numărul de credite pe fiecare materie, modul de obținere a lor. care materii, stagii sau cicluri de studiu sunt în sistemul de credite pentru promovare sau acordarea diplomei. R. actual privind activitatea studentilor din cadrul A. nu îndeplinește aceste cerințe. Studenții nu știu câte credite are fiecare examen, ca posibilități au de a alege in fiecare semestru ce materii să studieze. De asemenea, în forma actuala de organizare lipsesc cu desăvârșire cele 5 documente esențiale pentru implementarea sistemului E., respectiv: C. de C. F. de solicitare E., A. D. E., Act de recunoaștere E. F. M. în sistem E.
În acest sistem la începutul studiilor în anul I se încheie un contract de școlarizare privind condițiile generale, iar apoi pe fiecare semestru se semnează un acord didactic privind materiile din acel semestru cu creditele menționate pentru fiecare etc. în foaia matricolă a studentului trebuie indicat foarte clar numărul de credite la fiecare materie.
Reclamantului nu i-a fost adus la cunoștință niciodată numărul de credite pe fiecare materie, nu a semnat niciodată un acord didactic, iar în foaia matricolă nu apare menționat nici un număr de credite. F. de P. din cadrul A. A. loan C. nu a făcut o implementare reală a sistemului E. prejudiciind astfel studenții acestei unități de învățământ. L. 2. si L. 1. prevăd în mod imperativ implementarea acestui sistem, astfel ca exmatricularea dispusa pentru nepromovarea anului școlar în lipsa implementării sistemului E. este afectata de nulitate absolută.
La emiterea hotărârii comisiei de disciplina, a dispoziției rectorului si a hotărârii senatului prin care s-a aprobat sancțiunea nu au fost respectate dispozițiile art. 1 12 si urm. din R.ui privind activitatea profesională a studenților din cadrul A. de P.
Conform art. 112 din Regulament, exmatricularea poate fi dispusa numai în cazul săvârșirii unei abateri cu vinovăție. Acest aspect rezultă și din redactarea disp. art. 57 alin. 1 lit. B din Regulament unde se prevede cazul de exmatriculare pentru nepromovarea anului de studiu din motive imputabile studentului.
Chiar daca se retine acest caz de exmatriculare, organele A. au obligația de a urma procedura prevăzută de disp. art. 112 si urm. din regulament, respectiv de a efectua cercetarea disciplinară prin convocarea în forma prevăzută imperativ de art. 114 alin. 2 din Regulament.
La finalul cercetării trebuia întocmit un proces verbal care se pune la dispoziția studentului așa cum prevede alin. 5 al aceluiași articol. Apoi. hotărârea comisiei de disciplină trebuie sa conțină elementele prevăzute în mod imperativ de alin. 9. Hotararea motivata a comisiei de disciplina asa cum prevăd disp. lin.
10 al art. 1 14 va fi curpinsă in Dispoziția zilnica a rectorului prin care se aplica sanctiunea recomandată, iar această dispoziție se comunică. În referatul comunicat nu este prezentată nici o hotărâre cu motivarea sancțiunii recomandate si cu analizarea situației juridice prin prisma criteriilor instituite imperativ de disp. art. 1 13 alin. 3 din Regulament.
Exmatricularea unui student pe motiv ca nu ar fi promovat un examen vine in contradicție flagranta cu litera si spiritul E. Aceasta cu atât mai mult cu cât nu se menționează nicăieri faptul că studentul respectiv nu ar fi promovat un an de studiu ca urmare a neacumulării unui număr de credite prestabilit și de care studentul avea cunostință încă de la începutul anului de studiu. Pe de altă parte, în situația în care în tot sistemul universitar romanesc nepromovarea unui examen nu duce in nici un caz la exmatriculare, este in mod evident un act de discriminare si, implicit, contrara spiritului Procesului de la B., acțiunea paratei de a exmatricula un student pentru un astfel de motiv. P. paratei de a nu tine seama de reglementările europene a fost sanctionata de către instantele de judecata din România, un exemplu în acest sens fiind S. nr. 941, pronunțată în dos. nr. (...) de către Tribunalul Buzău.
Nerespectarea de către pârâtă a intervalului de timp de 2 zile dintre doua examene, interval prevăzut de R. privind activitatea profesionala a studenților din cadrul A. de P., duce la încălcarea unor reglementari si principii europene
(statuate de către jurisprudenta C.). P. judiciara recenta a arătat că modul de a acționa a A. de P. a condus la încălcarea unui drept fundamental al reclamantului, prevăzut de C., cu referire la predictibilitatea normelor legale aplicabile reclamantului făcându-se evident, trimitere la programarea a două examene fără respectarea intervalului de două zile.
Reclamantul a invocat faptul că examene la au fost programate zilnic la mai multe discipline, stare de fapt pe care pârâta nu a putut-o dovedi că ar fi fost alta, sau că așa s-a prevăzut regulamentar desfășurarea examenelor, astfel că această conduită a autorității de a programa zilnic examene să fie regulamentar previzibilă și pentru reclamant.
Dreptul la instruire al reclamantului nu poate fi întrerupt prin aplicarea de către autoritate a unei conduite imprevizibile, având în vedere că previzibilitatea unei legi interne aplicabile a devenit prin jurisprudența C. un drept fundamental C., cu referire la care autoritatea are marja de apreciere la „. în momentul când încearcă să declanșeze proceduri de emitere a unui act administrativ vătămător, așa cum rezultă în cauza de față autoritatea publică reprezentată de A. de P. A. I. C. a procedat cu referire la reclamant.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta A. DE P. „. I. C. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței sus indicate și reținerea spre competentă judecare a cauzei ori admiterea recursului și modificarea totală a sentinței în sensul respingerii cererii de anulare.
I. Solicită instanței să rețină, să analizeze și să se pronunte pe incidenta motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 3 din C.proc.civ.
Tribunalul Sălaj a pronunțat o sentință cu încălcarea normelor de competență materială:
Obiectul cauzei cu numărul de mai sus îl reprezintă anularea Dispoziției
Zilnice a rectorului nr.S/183/(...) prin care reclamantul a fost exmatriculat din A. de P. "A. I. C.", în partea care-l privește pe reclamant.
După cum lesne se poate observa, Dispoziția R.ui nr.S/183/2011 este un act administrativ, în accepțiunea art. 2 din L. nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, emis de o autoritate publică centrală, în speță A. de P. ,,A. I. C.".
Pentru a se stabili dacă o instituție este autoritate centrală sau nu, se pot aplica două criterii, respectiv în funcție de determinarea expresă a legii, ori în funcție de competența teritorială a instanței, în ceea ce privește exercitarea autorității de stat (atribuții de control, emiterea actelor administrative, etc.).
În ce privește determinarea legii invocă:
- Ordonanța de U. a G. R. nr.30/2007 privind organizarea și funcționarea
M. A. și I., cu modificările și completările ulterioare, care dispune la ,,A. 12
(1) Ministerul Administrației și Internelor are în structură, în subordine sau, după caz, în coordonare aparatul central, unitățile subordonate acestuia, organe și unități centrale de specialitate, unități teritoriale, servicii publice deconcentrate, precum și alte componente constituire în condițiile legii ca instituții ciuile sau militare.
(2) Structura organizatorică și efectivele M. A. și I. se aprobă prin hotărâre a G. (. .. )"
- Anexa Ia Hotârării G. R. nr.416/2007 privind structura organizatorică și efectivele M. A. și I. cu modificările și completările ulterioare (care plasează instituția noastră în rând cu I. G. al P.i R., I. G. al P.i de F., I. G. al J. R., etc., structuri indiscutabil situate în centrul administrației publice) și
Hotărârea G. R. nr.294/2007 privind organizarea și funcționarea A. de P.
,,A. I. C.":
,A. 1 (1) A. de P. "A. I. C.", înființată în baza Hotărării G. nr. 137/1991 privind înființarea A. de P. a M. de I., cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare A., cu sediul în municipiul B., A. P. nr. 1 A, sectorul 1, este instituție publică de învățământ superior acreditată, din rețeaua de învățământ de stat, cu personalitate juridică, parte integrantă a sistemului național al studiilor universitare.
(2) A. funcționează în subordinea M. A. și I., denumit în continuare MAI.
(3) Coordonarea funcțională a A. se stabilește prin ordin al ministrului administrației și internelor." și ,A. 12 (1) Activitatea structurilor unioersitare ale
A. se desfășoară în conformitate cu prevederile legale specifice domeniului învățământului superior, ale Cartei unioersitare și regulamentului de organizare
și functionare al instituției.
(2) Celelalte structuri organizatorice și personalul din cadrul acestora funcționează și se gestionează cu respectarea prevederilor legale, ale regulamentului de organizare și funcționare și ale actelor normative interne ale
MAI. ( ... )
În ce privește actele administrative emise de această instituție, arată că A. de P. emite acte administrative în regim de putere publică fiind responsabilă, la nivelul M. A. și I. de formarea inițială și continuă a întregului personal al acestei instituții.
În plus, A. de P., instituție de învățământ superior acreditată, prestează un serviciu de utilitate publică organizat la nivel național, de învățământ superior, și în consecință emite acte administrative aplicabile la nivel național.
Având în vedere cele de mai sus, A. de P. ,,A. I. C.", B., este instituție publică centrală, drept urmare acțiunea promovată în condițiile Legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ și fiscal ce are ca obiect suspendarea unui act administrativ emis de A. este de competenta C. de A. C., Secția contencios administrativ și fiscal.
În susținerea prezentei excepții, solicită instanței să ia act de împrejurarea că, jurisprudențial, instanțe din întreaga țară, confruntate cu spețe similare s-au declarat necompetente și au dispus trimiterea respectivelor cauze la curțile de apel competente.
În consecință solicită să se dispună admiterea excepției necompetenței materiale a T.ui S. în prezenta cauză, casarea sentinței recurate și reținerea acestei cauze spre competentă soluționare.
II. Pe fondul solicitării, în considerarea prevederilor art.304 ind.1
C.proc.civ., solicită instanței să ia act de faptul că tribunalul a pronunțat o sentință netemeinică.
S-a reținut În mod eronat că instituția pârâtă ar fi acționat imprevizibil În sensul la care trimite Curtea Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudenta recentă.
Fără a relua susținerile pârâtei din fața instanței de fond, solicită să se constate că, în plus față de argumentele expuse în întâmpinarea pârâtei din dosarul tribunalului S., înțelege să supună atenției instanțe aspectul fundamental că programarea examenelor nu a fost în nici un fel imprevizibilă pentru reclamant.
Conform art. 35 din Regulament, "În perioada sesiunilor de examene, programarea examenelor se face În așa fel Încât să se asigure un interval de cel puțin două zile Între examene", iar potrivit art. 36 din același act "în sesiunea destinată restanțelor și reexaminărilor, studentul nu poate susține, în aceeași zi, două examene la discipline diferite".
Sesiunea de restanțe a fost programată astfel încât fiecărui examen la care reclamantul susține că a participat să-i fie rezervată cel puțin o zi calendaristică în care să se desfășoare examinarea propriu-zisă,
Or, art.35 din Regulament privește examenele organizate în timpul sesiunii obișnuite (între care trebuie "să se asigure cel puțin două zile") iar art.36 privește sesiunile de restanțe și reexaminări.
Reclamantul a invocat încălcarea dispozițiilor regulamentare numai în ce privește programarea sesiunii de restanțe.
Interdicția ca studentul să susțină în aceeași zi două examene nu trebuie să fie interpretată în sensul că ar trebui asigurat un interval de cel puțin 24 de ore între fiecare examen, întrucât "ziua" este unitatea temporală ce începe la ora
0. și se sfârșește la ora 2., dispozițiile art. 42 alin.Ii) și (3) din R. de ordine interioară al studenților din cadrul A. de P. prevăd sancțiunea exmatriculării pentru două sau mai multe examene nepromovate după sesiunea de restanțe. În fapt, reclamantul nu a promovat examenul în restanță la o singură disciplină, T. criminalistică.
În ce privește lipsa de previzibilitate a regulamentului, arată că reclamantul a luat cunoștință de prevederile regulamentare imediat după ce acesta a fost adoptat de Senatul A. de P. prevederile acestuia fiind prelucrate cu toți studenții în formație de către comandanții de companie/batalion/instructorii de an. În același timp exemplare ale acestui regulament au fost distribuite la fiecare clasă spre a fi disponibil în orice moment spre consultare. Nu în ultimul rând regulamentul a fost publicat pe site-ul A. de P.
Reclamantul a urmat cursurile A. de P. fiind înmatriculat la forma de învățământ zi în F. de P., cursuri cu frecvență, seria 2009-2012, specialitatea
Jandarmi, specializarea Ordine și siguranță publică și a fost exmatriculat pentru nepromovarea anului II (anul universitar 2010-2011).
Așa cum a constatat, justificat, Comisia de disciplină numită prin dispoziție zilnică a rectorului conform R.ui privind activitatea profesională a studenților din
A. de P., în urma participării la sesiunea de examene și a sesiunii de restanțe, reclamantul nu a obținut calificativ de promovare la disciplina T. criminalistică.
Reclamantul a solicitat să i se permită reexaminarea dar, având în vedere prevederile regulamentare nu i s-a aprobat susținerea reexaminării la disciplina T. criminalistică, drept pentru care, în conformitate cu dispozițiile aceluiași regulament, situația acestuia a fost supusă , analizei comisiei de disciplină menționate.
Hotărârea Comisiei de D. nr.3. din (...) a fost pronunțată în conformitate cu prevederile R.ui privind activitatea profesională a studenților, după ascultarea reclamantului și studierea situației școlare a acestuia. Fapta a fost încadrată la dispozițiile art.42 alin. (1) și (3) și art.57 Iit. b) din Regulament, Comisia constatând că, în ce privește cauzele și condițiile care au generat și favorizat comiterea abuzurilor, "cauza determinantă a fost lipsa de interes în pregătire pe timpul anului universitar și a sesiunilor de examene" și propunând exmatricularea reclamantului.
Menționează că reclamantului i-au fost asigurate căile de a își pregăti apărarea și a avut acces în permanență, atât la lucrările comisiei cât și la documentele pe care aceasta și-a întemeiat hotărârea, după cum rezultă din cuprinsul acestei hotărâri cât și din demersurile sale ulterioare.
R. privind activitatea profesională a studenților din A. de P. a fost întocmit în considerarea unei viziuni ample asupra rigorilor pe care profesia de polițist le impune celor care doresc să o îmbrățișeze raportate la specificul activităților didactice derulate în cadrul acestei instituții de învățământ superior. Nu în ultimul rând au fost luate în considerare, în ce privește edictarea susmenționatului regulament, valorile și misiunea de învățământ a A. de P. "A. I. C." al cărui personal depune eforturi susținute spre furnizarea către beneficiarul principal, Ministerul Administrației și Internelor, de personal competent și bine pregătit din punct de vedere teoretic și practic. Pe lângă competența teoretică și practică și deprinderile specifice se urmărește și însușirea valorilor specifice profesiei de ofițer de poliție între care enumerăm și aplecarea spre disciplină și învățătură. În ce privește aplicarea în A. de P. a sistemului european de credite transferabile, E., reglementarea potrivit căreia nu este permisă repetarea anilor de studiu, referitor la legalitatea unei astfel de măsuri, precizează faptul că dispozițiile cuprinse în L. nr. 84/1995 a învătământului, republicată, modificată și completată (în vigoare la momentul inmatriculării reclamantului), precum și dispozițiile Legii nr. 2., cu modificările și completările ulterioară, nu interzic, explicit, exmatricularea studenților sau imposibilitatea repetării anilor de studii.
Față de cele mai sus prezentate solicită să se admită recursul așa cum a fost formulat și după caz să se caseze sentința recurată și să se rețină cauza spre competentă soluționare sau să se modifice În totul sentința recurată În sensul respingerii În totalitate a cererii reclamantului ca fiind neîntemeiată.
Reclamantul intimat P. V. A. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului - fila 10.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Reclamantul a urmat cursurile organizate de pârâta A. de P. A. I. C. B., fiind înmatriculat la forma de învățământ zi în F. de P., cursuri cu frecvență, seria 2009-2012, specialitatea Jandarmi, specializarea Ordine și Siguranță P.ă și a fost exmatriculat pentru nepromovarea anului II (anul universitar 2010-2011).
Așa cum a constatat Comisia de disciplină numită prin dispoziție zilnică a rectorului conform R.ui privind activitatea profesională a studenților din A. de P., în urma participării la sesiunea de examene și a sesiunii de restanțe, reclamantul nu a obținut calificativ de promovare la disciplina T. criminalistică.
Reclamantul a solicitat să i se permită reexaminarea dar, având în vedere prevederile regulamentare nu i s-a aprobat susținerea reexaminării la disciplina
T. criminalistică, drept pentru care, în conformitate cu dispozițiile aceluiași regulament, situația acestuia a fost supusă analizei comisiei de disciplină menționate.
Hotărârea Comisiei de D. nr. 3. din (...) a fost pronunțată în conformitate cu prevederile R.ui privind activitatea profesională a studenților, după ascultarea reclamantului și studierea situației școlare a acestuia. Fapta a fost încadrată la dispozițiile art. 42 alin. (1) și (3) și art. 571it. b) din Regulament, Comisia constatând că, în ce privește cauzele și condițiile care au generat și favorizat comiterea abuzurilor, "cauza determinantă a fost lipsa de interes în pregătire pe timpul anului universitar și a sesiunilor de examene" și propunând exmatricularea reclamantului.
Ca urmare, a fost emisă dispoziția ce face obiectul prezentei cereri de anulare, de către R. A. de P. ,, A. I. C., dispunându-se exmatricularea studentului P. L. V. A. din anul 2, F. de P. - specialitatea Jandarmi - specializarea ,, Ordine și siguranță publică"; pentru nepromovarea anului II din motive imputabile și trecerea în rezervă în gradul de caporal - fiind obligat totodată la restituirea cheltuielilor de întreținere pe timpul școlarizării.
Acțiunea reclamantului este întemeiată în drept pe prev. art. 8 din LCA, tribunalul admițând-o, constatând că prezumția de legalitate a actului administrativ emis trebuie înlăturată.
Totodată, prima instanță a respins excepția necompetenței sale materiale, invocată de către pârâtă la fond, apreciind că această unitate de învățământ nu se încadrează în categoria autorităților centrale.
Prin recursul declarat, se reiterează, în primul rând, excepția necompetenței materiale a tribunalului, apreciindu-se că statuările primei instanțe, legate de încadrarea pârâtei este eronată, din perspectiva actelor normative care îi reglementează statutul și organizarea, al căror conținut este expus pe larg în motivarea căii de atac.
Curtea apreciază că modul în care prima instanță a soluționat această excepție este corect, iar pentru a hotărî astfel, s-a luat în considerare împrejurarea că niciunul din actele normative invocate de pârâtă o califică pe aceasta ca fiind o instituție de nivel central.
Din contră, conform art. 1 alin. 1 din HG nr. 294/2007 privind organizarea
și funcționarea A. de P. ,,A. I. C.":
,, A. de P. "A. I. C.", înființată în baza Hotărârii G. nr. 137/1991 privind înființarea A. de P. a M. de I., cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare A., cu sediul în municipiul B., A. P. nr. 1 A, sectorul 1, este instituție publică de învățământ superior acreditată, din rețeaua de învățământ de stat, cu personalitate juridică, parte integrantă a sistemului național al studiilor universitare.";
Fără doar și poate că pârâta este o autoritate publică în înțelesul definit de art.2 din L. contenciosului administrativ însă, nu este o autoritate publică centrală. Ca și instituție publică, își are sediul în B., dar teritorialitatea sediului nu poate să îi confere calitatea de autoritate publică centrală.
După aceleași principii funcționează și restul furnizorilor de învățământ superior care își au sediul în alte localități decât B. și a căror infrastructură se regăsește în mai multe localități din țară.
În privința acestora există o jurisprudență constantă care le recunoaște statutul de autoritate publică, fără validarea statutului acestora de autorități publice centrale.
A. de P. nu are o competență teritorială bine delimitată. Ca organ administrativ nu își exercită atribuțiile într-un cadru teritorial bine determinat, ea nu are arondat un anumit teritoriu. Dimpotrivă diplomele eliberate își produc efectele oriunde. Exercitarea atribuțiilor sale nu este limitată la o parte a teritoriului statului.
A susține că o universitate sau o altă instituție publică care face parte din rețeaua de învățământ de stat este un organ central este însă exagerat. Organele cu competență centrală(națională, statală) sunt acele autorități administrative care fără excepție își exercită competența la nivelul întregului teritoriu al statului.
Nu toate autoritățile care își desfășoară activitatea în Municipiul B. sunt organe centrale
Prin urmare, instanța competentă material să soluționeze, în fond, acțiunea promovată de către reclamant este tribunalul, desemnat în baza prev. art. 10 alin. 1 și 3 din L.554/2004, și nu Curtea de A.
Pe fondul cauzei, se constată că motivele de nelegalitate invocate de către recurentă se axează pe procedura desfășurării examenelor, pe previzibilitatea ei pentru a combate argumentele reclamantului potrivit cărora: la nivelul A. de P. nu s-au implementat prevederile art. 15 din L. nr. 2., programarea examenelor a contravenit prevederilor R.ui de ordine interioară a studenților și din această cauză rezultatele sale au fost viciate, exmatricularea reclamantului nu a respectat prevederile R.ui de ordine interioară a studenților, apreciindu-se, în esență, că împrejurarea refuzării posibilității sale de a fi reexaminat este de natură să răstoarne prezumția de legalitate a actului atacat.
Curtea reține că, potrivit art. 35 din Regulament, "în perioada sesiunilor de examene, programarea examenelor se face în așa fel încât să se asigure un interval de cel puțin două zile între examene", iar potrivit art. 36 din același act
"în sesiune a destinată restanțelor și reexaminărilor, studentul nu poate susține, în aceeași zi, două examene la discipline diferite".
Reclamantul a invocat încălcarea dispozițiilor regulamentare numai în ce privește programarea sesiunii de restanțe, în privința examenelor organizate în zilele de 6, 8 și 9 septembrie 2011, interdicția ca studentul să susțină în aceeași zi două examene trebuind să fie interpretată în sensul că ar trebui asigurat un interval de cel puțin 24 de ore între fiecare examen.
Dincolo de aceste argumente de altfel reținute de către instanța de fond,
Curtea apreciază că, în cauză, este evident faptul că instituția de învățământ superior a încălcat prevederile art. 42 alin. (1) și (3) din R. de ordine interioară al studenților din cadrul A. de P. care prevăd sancțiunea exmatriculării pentru două sau mai multe examene nepromovate după sesiunea de restanțe, reexaminarea fiind posibilă numai pentru cei care nu au promovat examenul la o singură disciplină.
Astfel, deși reclamantul avea un singur examen nepromovat la disciplina T. C., actul administrativ contestat reține, ca temei de drept, incidența art. 42 din
Regulament.
Față de aceste împrejurări, în baza art. 312 Cod proced. civilă, art. 20 din
L.554/2004, Curtea va respinge recursul declarat de A. DE P. „. I. C. împotriva sentinței civile nr. 1317 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. pe care o menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de A. DE P. „. I. C. împotriva sentinței civile nr.
1317 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 iunie 2012.
Red.M.H./dact.L.C.C.
2 ex./(...) Jud.fond: N. C. C.
