Decizia nr. 6345/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)/a1
DECIZIA CIVILĂ Nr. 6345/2012
Ședința de la 04 S. 2012
Completul compus din: PREȘEDINTE C. I. Judecător D. P. Judecător A.-I. A. Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții N. R. D. și N. D. împotriva încheierii civile nr.7797 din 6 iulie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) în contradictoriu cu intimații C. LOCAL C. N., M. C. N. R. PRIN P., SC P. T. S. și intervenientul T. A. având ca obiect suspendare executare act administrativ Hot. Cons. Local C. N. nr. 28/(...) - art. 15 din L. nr. 554/2004.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă av. Costaș Cosmin în reprezentarea intereselor recurenților , cu împuternicire avocațială aflată la fila 10 din dosar și av. Podaru O. în reprezentarea intereselor intimatei, SC P. T. S.
P. de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu suma de 5 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de0,15 lei .
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la al doilea termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentantul recurenților solicită admiterea recursului în considerarea dispozițiilor art. 312 alin.3 și art.304 C.pr. civilă pct.7 și 9, modificarea încheierii și în rejudecarea admiterea cererii de suspendare a H. În susținere se arată că sunt întrunite condițiile, atât a pagubei iminente cât și a cazului bine justificat care să conducă la admiterea unei astfel de cereri de suspendare.
În ceea ce privește solicitarea privind anularea încheierii atacate întrucât aceasta nu este motivată de către judecătorul instanței de fond aceasta este justificată, pentru judecarea cauzei s-au perindat 3 judecători, pentru fiecare termen, acest aspect însă nu scuză lipsa de argumente în motivarea încheierii sau prezența unor argumente care nu se referă la fondul cauzei. A. cu atât mai mult cu cât atât jurisprudența CEDO cât și cea europeană impun să fie ascultate argumentele invocate, chiar dacă tipicul impune doar o analiză sumară a fondului. În ceea ce privește cazul bine justificat acesta are la bază lipsa unor avize și documentații chiar dacă la filele 56-58 din dosarul de fond se prevede în mod expres ce trebuie să conțină documentația pentru aprobarea HCL acestea lipsesc, P. adoptând o Hotărâre de C. Local în lipsa acestor avize care sunt obligatorii cum ar fi avizul Autorității de S. P., A. de protecția M., S. de S. C., avizul Arhitectului Șef și cel al C.ui Județean. Se mai arată că în Borderou acestea sunt menționate însă ele nu există în mod real ceea ce conduce la ideea că documentația a fost adoptată în mod accelerat. Se mai arată că lipsește și studiul geotehnic fiind construite 80 de apartamente fără a exista un studiu geotehnic. Totodată, se relevă că nu există o procedură reală de consultare a populației care să însoțească un aviz de oportunitate, în timp ce avizul arhitectului șef a fost evitat în locul acestuia semnând diverși funcționari. Mai mult de atât documentația trebuia suspusă avizului C.ui Județean însă s-a încercat eludarea legii și sub acest aspect.
În ceea ce privește condiția pagubei iminente și aceasta este îndeplinită și actuală deoarece acolo era prevăzut un spațiu verde și copacii, și astfel prin acest ansamblu de locuințe s-a adus un prejudiciu tuturor locuitorilor, prin blocarea circulației, la locurile de parcare este imposibil a avea acces în mod real . Mai relevă instanței că există o practică la nivelul C. de A. C. în ceea ce privește pronunțarea unor hotărâri judecătorești pentru sancționarea unor lucrări nelegale și adoptarea unor HCL fără respectarea prevederilor legale. Se solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
În privința cererii de intervenție accesorie solicită respingerea acesteia deoarece susținerile intervenientului nu sunt probate, nu există un singur extras în care să fie menționat dl T. este proprietar, apărările formulate, în acest stadiu nu pot fi invocate fără a se verifica dacă intervenientul accesoriu are vreun drept.
Reprezentantul intimatei-interveniente, SC P. T. S. solicită admiterea cererii de intervenție accesorie formulată de dl. T., respingerea recursului și menținerea încheierii recurate ca fiind temeinică și legală. În susținere se arată că ne aflăm în prezența unei proceduri sumare care solicită analiza pe baza unei aparențe de nelegalitate și nu pe fond. Se mai arată că recurenții invocă argumente noi pe care instanța de recurs trebuie să le ignore deoarece acestea nu au fost cuprinse în acțiune, reclamanții invocându-le în cuprinsul concluziilor scrise la care celelalte părți nu au avut acces, reclamanții încercând de la început să eludeze prezența intervenientei SC P. T. S. În situația în care reclamanții au descoperit noi motive care să conducă la suspendarea HCL, aceștia trebuiau să formuleze o nouă cerere de suspendare. Se mai arată că pentru a fi admisibilă o astfel de cerere de suspendare trebuie ca între cele două condiții să existe un raport de cauzalitate, viciile cu privire la cazul bine justificat trebuie să aibă ca și consecință producerea prejudiciului, raport care însă nu există. În ceea ce privește viciile de nelegalitate lipsa unor avize, însă discuția care trebuie să existe este aceea dacă aceste avize trebuie sau nu, în condițiile în care sunt prevăzute de un aviz al C. T., însă avizele obligatorii nu trebuie să fie prevăzute de alte avize ci de dispozițiile art.56 alin.6 din L. nr.350, care arată în mod clar ce alte avize trebuie să conțină Certificatul de urbanism. A. că, raportat la acest text legal se poate analiza aparența de legalitate. Se mai arată că în ceea ce privește dispozițiile Ordinului privind necesitatea unui studiu geotehnic este de reținut că acesta a fost aprobat anterior intrării în vigoare a Legii nr.350, deci există o prezumție de abrogare tacită.
În ceea ce privește lipsa avizului arhitectului șef în ceea ce privește PUD se impune formularea unei noi cereri de suspendare deoarece sunt argumente noi invocate și reiterate. În cazul PUD/PUZ nu există practică constantă în privința avizului arhitectului șef, însă dacă reclamanții au constatat că lipsesc avize ce i-a împiedicat să nu atace în contencios actul administrativ. Orice document administrativ emis cu lipsa unor avize poate fi atacat în contencios administrativ de către P. P. de consultare a populației nu este ceea pe care și-o dorește reclamantul ci legea prevede că este recomandată consultarea populației. În privința pagubei iminente, cartierul unde s-a construit este plin de blocuri. În ceea ce privește cazul bine justificat, un dubiu dubios nu este un dubiu serios. În cazul cererii de suspendare nu este suficient să fie orice dubiu, există deja un PUD și un PUZ aprobate prin acte normative care-și produc efectele pentru viitor și a căror efecte s-au produs. Nu solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
Reprezentantul intimatei depune concluzii scrise.
C U R T E A :
Prin încheierea civilă nr. 7797 din 6 iulie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării HCL 2. a C.ui Local al Mun.C.-N., formulată de reclamanții N. R. D. și N. D., în contradictoriu cu pârâții C. LOCAL C.-N. și M. C.-N., reprezentat prin P. și cu intervenienta accesorie SC P. T. S. C.-N..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin HCL 2. s-a aprobat PUZ și PUD având ca obiect aprobarea de construire două imobile de locuințe colective și servicii S+D+P+9E+R, str. A., beneficiar fiind intervenienta S. P. T. S. În esență, aprobarea acestui PUZ permite edificarea a unei construcții de aproximativ 10 etaje.
Potrivit art. 14 alin. 1 din L. nr. 554/2004 la care face trimitere art. 15, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond. R. așadar că, pentru suspendarea executării unui act administrativ pe lângă cerința inițierii procedurii de anulare a actului administrativ, este necesar a fi întrunite, cumulativ, alte două condiții: existența unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube care, astfel, poate fi prevenită. Cele două condiții, prin modul restrictiv-imperativ de reglementare, denotă caracterul de excepție al măsurii suspendării executării actului administrativ, presupunând, așadar, dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, care să fie de natură a argumenta existența „unui caz bine justificat"; și a
„iminenței producerii pagubei";.
În speță, a apreciat instanța de fond, reclamanții nu au adus elemente prin care să probeze niciuna din condițiile ce se cer a fi îndeplinite cumulativ, respectiv nici paguba iminentă, care constă în pretinsul prejudiciu material care ar fi greu sau imposibil de înlăturat ulterior dacă s-ar dovedi că actul este nelegal și nici condiția cazului bine justificat.
Nu este îndeplinită condiția cazului bine justificat, reclamanții nedovedind nicio împrejurare care să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ contestat. A., din perspectiva faptului că a fost încălcată interdicția investitorilor privați de a avea inițiativa elaborării unui PUZ în alte situații decât cele prevăzute la art. 32 alin.1 lit.c din L. 3. în condițiile în care, susțin reclamanții, parcela supusă PUZ-ului este de mici dimensiuni și nu s-ar încadra în noțiunea de ansambluri rezidențiale, fiind doar de 3360 mp., reținem că legislația nu determină un prag minim al suprafeței de teren care să intre în noțiunea de ansamblu rezidențial și prin urmare, apreciem că un asemenea motiv nu subzistă.
În privința lipsei avizului arhitectului șef și a lipsei avizului C.ui Județean, instanța de fond a arătat că în raport de prevederile art. 36 alin. 12 lit.c din L. 3. nu arhitectul șef este cel care întocmește avizul ci este persoana care propune emiterea unui atare aviz, acesta fiind aprobat de către P. și prin urmare, este evident că avizul de oportunitate emis nu încalcă prevederile legale, în condițiile în care documentațiile PUZ și PUD din speță au fost adoptate având la bază și avizul de oportunitate aprobat de P. mun.C.-N.. În privința lipsei avizului C.ui Județean, în condițiile pct.10 din anexa 1 a Legii 3., s-a apreciat că acest aviz nu era necesar în cauză nefiind vorba de o documentație care să vizeze zona centrală a municipiului sau care să fie de interes județean. A. deoarece vorbim de o lucrare cu caracter privat care urmează să se construiască pe un teren proprietate privată. În privința lipsei avizelor Autorității de S. P., A. pentru Protecția M. C. și S. pentru S. P.ulației, din documentația depusă la dosarul cauzei rezultă că aceste avize există. De asemenea, există și studiul geotehnic, iar faptul că actele mai sus menționate s-au efectuat în faza de autorizație de construire nu reprezintă o problemă în sine în condițiile în care un PUZ sau PUD impune reguli de construire pe o zonă, dar nu permite construirea în sine. În privința nerespectării procedurilor de consultare a populației, din aceleași acte depuse de pârâtul P. mun.C.-N., rezultă faptul că, consultarea populației a fost făcută prin anularea în presă a intervenției și posibilității de a consulta documentația la sediul instituției publicată în Monitorul de C. din 26 ianuarie 2012, iar ședința C. și ședința C.ui local al mun. C.-N. au fost ședințe publice cu participarea mass media, ordinea de zi fiind publicată pe pagina de internet a instituției.
În privința faptului că beneficiarul documentației, respectiv intervenienta accesorie nu este și proprietara de carte funciară, apreciem că această problemă este una falsă deoarece între aceste două părți s-a încheiat o promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare, care conține și obligația proprietarului de carte funciară de a acorda promitentului cumpărător sprijinul necesar în vederea obținerii PID și a autorizației de construire, promitentul cumpărător fiind și investitorul construcției. Toate aceste obligații s-au asumat până la semnarea actului autentic de vânzare - cumpărare, și prin urmare, intervenieta accesorie apare în documentație în calitate de investitor. În privința faptului că documentația de urbanism aprobată prin HCL 2. nu respectă caracterul zonei, instanța de fond a apreciat că abordarea acestei probleme trebuie să pornească de la construcțiile edificate deja în zonă ori în imediata vecinătate a acestora există trei construcții de locuințe colective, fiecare având 10 etaje, și în condițiile în care în zonă este configurat un regim de construire din anul 2005 când s-a emis un PUD pentru blocurile de 10 etaje anterior menționate, apreciem că solicitarea reclamanților de a impune un alt regim de construire pe celălalt aliniament nu are nicio justificare legală.
Nu este întrunită nici condiția pagubei iminente, textul art. 2 lit.";ș"; din L.
554/2004 vorbind de un prejudiciu material, viitor și previzibil. În aceste condiții, vătămarea, chiar dacă este viitoare, trebuie să fie concretă. Or, reclamanții vorbesc doar de faptul că în viitor le va scădea valoarea proprietății deținute de către ei, dar această afirmație nu se bazează decât pe ideea că lucrările efectuate în baza HCL contestat nu ar respecta caracteristicile zonei, ori această afirmație nu subzistă pentru argumentele expuse în paragrafele anterioare. Pe de altă parte, a mai opinat tribunalul, prejudiciul nu este iminent deoarece nu se va obține niciun efect ca urmare a suspendării executării HCL contestat, pentru simplul fapt că efectele acestor acte s-au epuizat deja, construirea făcându-se în baza autorizației, iar nu în baza PUZ.
Împotriva acestei hotărârii, reclamanții N. R. D. și N. D. au declarat recurs, solicitând instanței admiterea acestuia, modificare în întregime încheierii recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de suspendare a executării H. nr.28/28.(...), cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 312 alin. 3 rap. la art. 304 pct. 7 și 9 C.pr.civ., reclamații au invocat și au dezvoltat pe larg mai multe aspecte privind faptul că există o îndoială serioasă asupra legalității actului atacat, că sunt întrunite condițiile legale pentru a se dispune suspendarea, respectiv în privința existenței unui caz bine justificat și a unei pagube iminente.
Cu privire la existența unui "caz bine justificat" au susținut și în fața primei instanțe că în cauză există, dincolo de orice dubiu, un "caz bine justificat" ce poate fundamenta o soluție preventivă, dar absolut necesară, de suspendare a executării Hotărârii C.ui Local C.-N. nr. 28 din (...) de aprobare a planului urbanistic zonal (P.U.Z.) și a planului urbanistic de detaliu (P.U.D.). Spre această concluzie conduc cel puțin următoarele elemente:
- Documentația care stă la baza H. C.-N. nr. 28/(...) a fost elaborată cu încălcarea interdicției investitorilor privați de a avea inițiativa elaborării unui plan urbanistic zonal (P.U.Z.) în alte situații decât cele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit c) din L. nr. 3.;
- Nu există un studiu geotehnic elaborat anterior aprobării P.U.Z./P.U.D.;
- Nu există avizul de oportunitate al arhitectului-șef;
- Nu există în documentație o serie de avize obligatorii conform legislației de specialitate (avizul Autorității de S. P., avizul A. pentru Protecția M. C., avizul S. pentru S. C., avizul arhitectului șef, avizul C.ui Județean);
- Deși HCL C.-N. nr. 2.a fost aprobat la data de (...), procedura consultării populației în cadrul procedurii obținerii avizului A. Pentru Protecția M. C. se făcea prin publicarea unui anunț în Monitorul de C. din data de (...);
- Din actele existente în documentație nu rezultă în ce calitate documentația și H. C.-N. nr. 28 din (...) au ca beneficiar societatea P. T. S. Conform extrasului CF prezentat, proprietarul terenului apare ca fiind o persoană fizică (T. A.), iar un acord al acestuia lipsește;
- Nu a fost respectată procedura consultării populației. P.rea unui anunț în ziarul din data de (...), nu poate asigura o consultare efectivă. În condițiile în care Ordinea de zi a ședinței C.ui Local din data de (...), care cuprindea inclusiv acest proiect a fost publicată la data de (...), adică în ziua următoare „informării populației";
R. învederează faptul că au avut în vedere în special dispozițiile art. 5 din L. nr.
3. privind amenajarea teritoriului și urbanismul. Referitor la lipsa studiului geotehnic, reclamanții arată că au indicat în scris faptul că documentația care a stat la baza H. C.- N. nr. 28/(...) nu conține studiul geotehnic. Or, conform punctului 3.1.1. din cadrul Ghidului privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al P. U. Z. - indicativ G.M.
- 010-2000, anexate, studiul geotehnic reprezintă un studiu de fundamentare obligatoriu pentru toate categoriile de documentații.
Lipsa studiului geotehnic nu a fost contestată nici de către C. Local C.-N. și nici de către S. P. T. S. Pe cale de consecință, acest argument trebuie valorizat cu prioritate. În privința acestei chestiuni, reclamanții au apreciat că are o importanță deosebită efectuarea unui studiu geotehnic în cazul unei construcții cu un regim de înălțime ridicat, într-o zonă de locuințe dens populată. În condițiile în care acest studiu geotehnic nu se află la dosarul cauzei, iar în cuprinsul documentației de urbanism studiate de noi la P. M. C.-N. acest studiu nu a putut fi identificat, reclamanții au apreciat că instanța a fost în eroare când a afirmat că „. și studiu geotehnic";, argumentul reclamaților nefiind în mod legal înlăturat din cauză, ceea ce conduce la nelegalitatea hotărârii primei instanțe.
Apoi, reclamanții au invocat faptul că documentația de urbanism nu conține o serie de avize obligatorii, avize ce au fost solicitate pentru aprobarea PUZ - PUD, așa cum rezultă fără putință de tăgadă din cuprinsul avizului C. T. de A. T. și U., nr.
368015119/(...), iar avizul Autorității de S. P. a județului C. nu a fost prezentat niciodată. Pe cale de consecință, se ridică o îndoială extrem de serioasă asupra legalității unui act administrativ emis fără avizele cerute de lege, fapt ce susține cererea de suspendare. R. manifestă aceleași rezerve asupra soluției primei instanțe, în condițiile în care instanța clamează că avizul Autorității de S. P. a județului C. există, dar acest aviz nu a fost comunicat reclamanților și nu a fost nici depus la dosarul cauzei. Mai mult, în documentația studiată la P. M. C.-N., documentație ce a stat la baza emiterii hotărârii de consiliu local, acest aviz nu există.
În privința lipsei avizului C.ui Județean pentru P.U.D., reclamanții învederează faptul că pârâtul C. Local C.-N. s-a pronunțat în sensul că avizul n-ar fi necesar, solicitând instanței înlăturarea argumentului expus de reclamanți, deși acest aviz este obligatoriu având în vedere că în conținutul Anexei nr. 1 la L. nr. 3. se prevede expres faptul că este necesar avizul C.ui Județean. De asemenea, conform art. 56 alin. (1) din L. nr. 3., "Avizarea și aprobarea documentații/or de amenajare a teritoriului și de urbanism se fac de către autoritățile și organismele centrale și teritoriale interesate, potrivit prevederilor anexei nr. 1 la prezenta lege". Pe cale de consecință, în prezența unui text legal expres și în lipsa avizului obligatoriu al C.ui Județean, reclamanții apreciază că nu există niciun fel de dubiu în ceea ce privește nelegalitatea H. C.-N. nr.
28/(...).
În aceste condiții, aprecierea judecătorului fondului că acest aviz nu era necesar în cauză, nefiind vorba de o documentație care să vizeze zona centrală a municipiului sau să fie de interes județean, este nelegală. Mai mult, judecătorul fondului nici măcar n-a identificat textul juridic corect - pct. 14 din Anexa nr. 1 la L. nr. 3. - făcând în schimb referire la un pct. 10 din anexă, care nu are legătură cu prezenta cauză. Apoi, lipsa avizului de oportunitate al arhitectului-șef este o altă chestiune viu dezbătută de părți și privește necesitatea emiterii unui aviz de oportunitate de către arhitectul-șef, în condițiile în care nimeni nu contestă faptul că un asemenea aviz nu există în cuprinsul documentației de urbanism. În ceea ce îi privește, reclamanții au considerat că, inclusiv cu ocazia unei analize sumare proprii cererii de suspendare, instanța trebuie să aibă în vedere rolul arhitectului-șef în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului. Acest rol este legal configurat de dispozițiile art. 36 alin. (3) și art. 37 alin. (12) și (13) din L. nr.
3..
În aceste condiții, reclamanții au apreciat că nu se poate susține, cu argumente, faptul că în speță avizul de oportunitate al arhitectului-șef ar fi unul pur facultativ. C. dacă primarul este finalmente cel ce decide asupra oportunității unui proiect, avizul de oportunitate al arhitectului-șef este cel mai important element care stă la baza deciziei primarului. Pe cale de consecință, atunci când avizul de oportunitate al arhitectului-șef nu există, planează dubii extrem de serioase asupra conduitei administrației publice locale de a da girul pentru un anumit proiect urbanistic.
Un alt motiv de recurs este dat de frauda la lege în ceea ce privește beneficiarul P.. A., în speță existența unui "caz bine justificat" este probată și prin aceea că autoritatea locală a fost indusă în eroare, premeditat, cu privire la beneficiarul P., deoarece în memoriul tehnic din cuprinsul documentației de urbanism, S. P. T. S. menționează faptul că ar fi proprietara terenului pe care urmează să se edifice construcția, teren achiziționat de la domnul T. A. Or, din documentele depuse chiar de intervenientă rezultă faptul că se P. T. S. era doar beneficiara unui promisiuni incerte de vânzare-cumpărare, practic fără nicio valoare juridică. Considerațiile judecătorului fondului asupra acestei chestiuni nu pot fi reținute, în condițiile în care în dosarul care a stat la baza emiterii hotărârii de consiliu local nu exista nici măcar promisiunea- sinalagmatică despre care se face vorbire. Oricum însă, promisiunea nu putea strămuta proprietatea și nici nu justifica interesul pentru ca SC P. T. S. să obțină în nume propriu hotărâre a de consiliu local.
O altă critică se referă la neconcordanțele referitoare la suprafețe și amenajări, iar documentația care a stat la baza H. C.-N. nr. 28/(...) conține o serie de neconcordanțe cu privire la suprafață ocupata de spațiul verde și suprafața ocupată cu construcții:
• A., în primul rând, din documentația întocmită rezultă faptul că din suprafața totală a parcelei de 3.360 mp, o suprafață de 1.142 mp ar urma să fie alocată amenajării unor spații verzi.
În realitate însă, la un studiu atent al planșelor existente și al informațiilor conținute de acestea se poate observa că spațiile verzi ar urma să fie amenajate pe domeniul public și în afara limitelor parcelei de 3.360 mp. În plus, în referatul care a stat la baza H. C.-N. nr. 28/(...) se menționează o suprafață de spațiu verde de 211 mp.
• În al doilea rând, apar neconcordanțe în privința suprafeței ocupate de construcții. A., din bilanțul teritorial menționat pe planșa cu reglementări urbanistice, reiese o suprafața ocupată de construcții de 850 mp. În realitate însă, din însumarea suprafețelor evidențiate pe aceeași planșă rezultă o suprafață construită semnificativ mai mare, respectiv 1.120 mp. Mai mult, prin aplicarea procentului de ocupare a terenului reglementat prin PUD, de 40%, rezultă o suprafață construită de 1344 mp. A. neconcordanțe au fost amplificate chiar de către intervenienta SC P. T. S. A., aceasta a depus la dosar planuri din care rezultă faptul că doar suprafața demisolului unuia dintre imobile depășește suprafața de 600 mp. Pe cale de consecință, suprafața construită este mai mare decât cea în mod real declarată.
În final, reclamanții au opinat, raportat la argumentele expuse, că este îndeplinită condiția unui "caz bine justificat" ce poate fundamenta o soluție de suspendare a executării Hotărârii C.ui Local C.-N. nr. 28 din (...).
Or, art. 2 alin. 1 lit. t din L. nr. 554/2004 definește cazurile bine justificate ca fiind "împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ". Deci, art. 14 alin. 1 din legea nr. 554/2004, raportat la art. 2 alin. 1 lit. (t) din L. contenciosului administrativ, stipulează foarte clar faptul că una din condițiile sine qua non pentru suspendarea actului administrativ este existența unei îndoieli asupra legalității actului administrativ. Noțiunea de îndoială presupune un dubiu, un posibil viciu de nelegalitate, care va fi clarificat odată cu fondul cauzei. În opinia reclamanților sentința T.ui C. își demonstrează nelegalitate și prin raportare la penultimul paragraf al paginii 3, unde se indică: " ... consultarea populației a fost făcută prin anularea în presă a intervenției și posibilității de a consulta documentația la sediul instituției publicată în Monitorul de C. din 26 ianuarie 2012, iar ședința C. și ședința C.ui Local al Mun. C.-N. au fost ședințe publice cu participarea mass media, ordinea de zi fiind publicată pe pagina de internet a instituției".
Cu privire la existența unei "pagube iminente", reclamanții au apreciat că în speță este îndeplinită și această condiție având în vedere că cele două condiții necesare pentru suspendarea unui act administrativ în temeiul art. 15 coroborat cu art. 14 din L. nr. 55412004 - existența unui caz bine justificat și a unei pagube iminente - sunt intrinsec legate. A., existența unor dubii serioase asupra legalități actului administrativ atrage, inevitabil, și prezumția relativă a unei pagube iminente pe care acel act o poate produce. În speță, pentru legalitatea H. nr. 28/3l.0l.2012 erau necesare o serie de avize și studii de fundamentare anterioare prin care se urmărea tocmai securitatea și neprejudicierea celor aflați în proximitatea terenului reglementat. Cu alte cuvinte, viciile de nelegalitate creează implicit o prezumție de existență a unei pagube ce se va cauza reclamanților prin edificarea construcției.
În spetă, este evident faptul că finalitatea urmărită prin aprobarea P. U. Z. și a P. U. de D., aprobate prin H. nr. 2., a A. de construire nr. 468/(...) și nr. 469/(...) este tocmai aceea de a se construi efectiv blocurile de locuințe cu 80 de apartamente, pe terenul din fața locuinței reclamanților, fapt ce poate fi apreciat ca o atingerea gravă și imediată adusă situației reclamanților ce justifică urgența luării măsurii suspendării HCL nr. 28/(...).
În privința interesului legitim pe care îl au în cererea cu privire la suspendarea actului administrativ, reclamanții apreciază că în mod nelegal intervenientul accesoriu a invocat, în faza dezbaterilor orale, faptul că nu aceștia aveau un asemenea interes, în lipsa înscrierii în CF a locuinței reclamanților, deoarece calitatea de proprietar al terenului, așa cum rezultă din CF este suficientă pentru a ne justifica un interes. În plus, în ciuda aserțiunilor intervenientului accesoriu, realizarea locuinței reclamanților s- a făcut cu respectarea dispozițiilor legale și ale autorizației de construire, fiind obținută "Dovada de luare în folosință" nr. 143/(...), existentă la dosar. E. nerelevant faptul că clădirea nu este înscrisă în Cartea Funciară, operațiunea având doar rol de opozabilitate, dreptul reclamanților de proprietate neputând fiind contestat.
Pârâții intimați C. LOCAL AL M. C.-N., reprezentat prin P. și M. C.-N., reprezentat prin P. au depus întâmpinare în cauză prin care au solicitat respingerea recursului promovat, cu consecinta menținerii încheierii civile atacate ca fiind legală și temeinică.
În argumentarea poziției lor, intimații au susținut că în mod corect și legal instanța de fond a respins cererea de suspendare a actului administrativ, motivat pe faptul că nu sunt îndeplinite cele două condiții esențiale prevăzute de legislația în vigoare. Instanța de fond nu putea dezbate fondul cauzei în modul amplu în care și-au motivat aceștia cererea de suspendare și în care si-o doreau probabil recurenții- reclamanți, având în vedere faptul că analizarea minuțioasă a fondului cauzei în aprecierea asupra solicitării de suspendare a actului administrativ ar fi însemnat o prejudecare a fondului, fapt prohibit de legiuitor.
În opinia intimaților, justificarea îndeplinirii primei condiții prevăzute de dispozițiile art. 14 din L. nr. 554/2004, recurenții-reclamanți nu au adus argumente concrete legate de starea de drept și de fapt care să ducă la concluzia că asupra actului administrativ atacat planează o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. De altfel, așa cum rezultă din motivarea solicitării de suspendare, recurenții-reclamanți au tratat cu superficialitate această problemă, rezumându-se la a afirma că puternica îndoială asupra legalității actului rezidă din ampla dezvoltare ce au dat-o motivelor de anulare a actului administrativ.
Apoi, și în cazul cererii de suspendare întemeiate pe art. 15 din L. nr. 554/2004, recurenții-reclamanți trebuiau să aducă argumente care să inducă concluzia de profundă nelegalitate a actului administrativ, fără a intra în dezbaterea fondului. A. cu atât mai mult cu cât cererea de suspendare a actului administrativ se judecă de urgență, înaintea soluționării pe fond a cererii de anulare.
Simplele afirmații referitoare la iminența realizării efectelor actului administrativ (emiterea ulterioară a unei autorizații de construire) ca argument suficient pentru a induce ideea de îndoială serioasă ce ar plana asupra actului atacat nu pot fi primite la modul general în care au fost expuse prin cererea de suspendare. A. administrativ se bucură de prezumția de legalitate, care la rândul său se bazează pe prezumțiile autenticității și veridicității fiind el însuși titlu executoriu.
Recurenții-reclamanți enumeră în cuprinsul motivării recursului o serie drepturi considerate de aceștia a fi prejudiciate prin nesuspendarea actului administrativ, însă nu fac dovada concretă a prejudiciului, ci doar prezintă supoziții nesusținute în concret de niciun argument.
Având în vedere aspectele menționate anterior și raportat la obligativitatea îndeplinirii cumulative a celor două condiții impuse de art. 14 din L. nr. 554/2004, intimații consideră că recurenții-reclamanți nu au adus niciun argument pertinent care să probeze cu certitudine existenta cazului bine justificat și a pagubei iminente.
Având în vedere toate aspectele enumerate mai sus, intimații solicită respingerea recursului promovat, cu consecința menținerii încheierii civile atacate ca fiind legală și temeinică.
Intervenientul T. A., a formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea pârâților C. Local C.-N. și M. C.-N. prin P., solicitând respingerea recursului formulat de recurenții-reclamanți.
În susținerea acestei cereri, intervenientul a arătat că este proprietarul imobilului-teren situat în mun. C.-N., str. A., nr. 71-73, jud. C. înscris în CF 2. C.-N., nr. topo/cad. 2., în suprafață totală de 3360 mp. Cu privire la o treime din acest imobil- teren a încheiat în 27 aprilie 2011 cu SC P. T. S. o promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare. D. depunerea documentației necesare, s-au emis în favoarea intervenientului Autorizațiile de construire nr. 468/(...) și nr. 469/(...) prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de construire pentru imobil de locuințe colective cu 42 apartamente, respectiv 38 apartamente, cu parcaj la subsol și demisol, regim de înălțime S+D+P+9E+E retras, Amenajări exterioare. Lucrările autorizate urmează să fie executate de investitorul S. P. T. S. (conform Promisiunii sinalagmatice de vânzare- cumpărare din (...)) pe imobilul-teren situat în C.-N., str. A., nr. 71-73, jud. C., Carte Funciară nr. 2., nr. topo/cad. 2..
Interveneintul susține că interesul său în formularea prezentei cereri este evident, pe de o parte, pentru că este proprietarul terenului cu privire la care s-a întocmit P. U. Z. și P. U. de D. aprobate prin HCL nr. 28/(...), iar pe de altă parte, este beneficiarul A. de construire nr. 468/(...) și nr. 469/(...) acte administrative eliberate în baza HCL nr. 28/(...).
În ipoteza în care s-ar pronunța o soluție favorabilă recurenților (în sensul suspendării executării HCL nr. 28/(...)) interveneitul arată că ar fi pus în situația de a nu avea posibilitatea de a pune în executare Autorizațiile de construire nr. 468/(...) și nr.
469/(...). Apreciază că inevitabil o soluție de admitere ar duce la această consecință deoarece nu a început executarea lucrărilor și nu vrea să fiu pus în situația de a le demara, iar ulterior să fie nevoit să le demoleze, deoarece o soluție favorabilă reclamanților, ar putea avea ca și consecință emiterea de către P. mun. C.-N. a unei dispoziții de revocare a autorizațiilor de construire.
Pentru aceste motive, intervenientul susține că este îndreptățit să intervină în favoarea intimatitlor C. Local C.-N. și M. C.-N., considerând că poziția acestora reprezintă un interes real și actual și al său, astfel că solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție accesorie formulată.
A apreciat intervenientul că unul dintre motivele de recurs se referă la faptul că există o fraudă la lege, deoarece SC P. T. S. este beneficiara PUZ/PUL-ului aprobat prin HCL nr. 28/(...), iar intervenietul este proprietarului terenului pe care urmează se să edifice construcția. Apreciază că acest aspect nu poate constitui un motiv Întemeiat În vederea suspendării executării actului administrativ ce face obiectul prezentei spețe, deoarece a încheiat cu SC P. T. S. o promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare prin care s-a obligat să transfere în proprietatea exclusivă a acesteia din urmă a unei parcele construibile rezultată din dezmembrarea terenului în suprafață totală de 3360 mp, nr. cadastral 2., teren intravilan, situat în mun. C.-N., str. A. De asemenea, potrivit contractului amintit mai sus, s-a obligat să acorde promitentei cumpărătoare acordul și sprijinul necesar pentru a obține P. U. de D. și a A. de C., sub sancțiunea rezilierii contractului, restituirea sumei primite cât și plata tuturor cheltuielilor avansate de aceasta.
Intervinentul susține că a respectat aceste dispoziții contractuale, fiind de altfel și în interesul său de a obține documentațiile de urbanism necesare (PUD și PUZ) pentru imobil și ulterior a autorizațiilor de construire. C. dacă la momentul întocmirii documentației necesare pentru aprobarea P., SC P. T. S. nu era proprietara parcelei de teren, avea acordul intervenientului în vederea efectuării demersurilor necesare pentru obținerea documentațiilor urbanistice. În plus, contractul referitor la transferul dreptului de proprietate urmează să se încheie în formă autentică, intervenientul fiind întru-totul de acord cu acest transfer.
Apoi, în temeiul H. nr. 28/(...) i s-au eliberat Autorizațiile de construire nr. 468/(...) și nr. 469/(...), astfel că nu dorește anularea sau suspendarea acestui act administrativ, motiv pentru care susținerea recurenților referitoare la existența unei fraude în privința beneficiarului P. este eronată. În concluzie, apreciază că susținerile recurenților referitoare la existența unui "caz bine justificat" deoarece autoritatea publică a fost indusă în eroare cu privire la proprietarul imobilului-teren ce a făcut obiectul HCL nr.
28/(...) nu pot fi retinute ca fiind pertinente și întemeiate pentru a dispune suspendarea actului administrativ.
În drept, a invocat dispozițiile art. 49 alin. 1 și 3 și art. 51 și urm. C.pr.civ.
Intimata S. P. T. S. C.-N. a depus întâmpinare în cauză prin care solicită respingerea recursului formulat împotriva încheierii civile nr. 7797/(...) a T.ui C. ca neîntemeiat, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a hotărârii atacate, cu cheltuieli de judecată.
În argumentarea poziției sale, intimata susține că în mod eronat reclamanții invocă faptul că nu a fost motivată corespunzător hotărârea pronunțată de tribunal, menționând faptul că instanța de fond s-a limitat la cererea de intervenție a intimatei fără să aibă în vedere concluziile orale expuse în ședință publică respectiv concluziile scrise depuse la dosarul cauzei. În măsura în care recurenții au apreciat că există unul sau mai multe considerente pertinente și relevante pentru soluția din prezenta cauză trebuiau să le indice și de asemenea să evidențieze cu ce anume îi prejudiciază.
Pe de altă parte, contrar opiniei recurenților, hotărârea pronunțată de tribunal a fost motivată corespunzător, iar instanța de fond a analizat cele două condiții ce se impun pentru suspendarea executării actului administrativ atacat (existența unui caz justificat și a pagubei iminente) și a răspuns la considerentele principale invocate de reclamanți cu privire la viciile de nelegalitate ale H. nr. 2..
A., cu privire la existenta unui "caz bine justificat" - posibilitatea investitorilor privați de a avea inițiativa elaborării unui PUZ - intimata arată că potrivit art. 50 din L. nr. 3. inițiativa elaborării documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aparține exclusiv autorităților administrației publice, cu excepția planurilor urbanistice zonale prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c). În speță fiind în ipoteza de excepție reglementată de art. 32 alin 1 lit. c) din L. nr. 3. și anume situația "zonelor de dezvoltare a unor ansambluri rezidențiale noi". A., nu se poate susține că P.U.Z. adoptat la inițiativa societății comerciale P. T. nu are ca obiectiv dezvoltarea unor ansambluri rezidențiale noi doar pentru că parcela vizată este de mici dimensiuni și de aceea nu i- ar fi aplicabilă prevederea legală, pentru că însăși legea nu realizează o asemenea distincție. Din moment ce nu este determinat un prag minim a suprafeței de teren, iar lucrarea a fost avizată de un organ colectiv care asigură fundamentarea tehnică de specialitate, intimata crede că reclamanții sunt în măsură să califice apartenența lucrării la categoria mai sus menționată, aceasta urmând să se facă atunci când se vor administra probe pe fond.
P. consultării populației - o altă critică a recurenților referitor la soluția din fond se referă la nerespectarea procedurii consultării populației, în acest sens fiind evidențiat faptul că publicarea anunțului în ziar s-a făcut în data de (...), iar ședința de C. Local s- a desfășurat în (...). Referitor la acest aspect, intimata evidențiază faptul că s-a acordat posibilitatea publicului de a-și formula eventualele reclamații cu privire la elaborarea P. deoarece documentația a fost discutată în ședințele C. din data de (...),(...) și (...), iar ordinea de zi a acelor ședințe a fost publicată pe pagina de internet a instituției. În plus, s-au acordat 5 zile înainte de desfășurarea ședinței de C. Local pentru ca populația să consulte documentația la sediul autorității pârâte.
Apoi, este relevant și faptul că în Secțiunea a III-a a Metodologiei de informare și consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, cea care se referă la P. U. Z. și R. Local aferent acestuia, respectiv art. 36 și 37, consultarea publicului pentru faza propunerilor este prevăzută cu caracter de recomandare, cu câteva modalități care pot fi urmate de autoritățile locale în cazul în care există o manifestare de voință în acest sens. Așadar, în această fază a propunerilor, informarea și consultarea publicului nu este impusă cu caracter obligatoriu, fiind doar recomandată administrației. De aceea, neîndeplinirea tuturor activităților de la art. 37 nu constituie un motiv de nulitate, acestea neavând un caracter obligatoriu.
În privința susținerilor recurenților referitoare la lipsa studiului geotehnic, intimata susține că pentru aprobarea PUZ respectiv PUD nu este necesară efectuarea unui studiu geotehnic. E. necesar un asemenea studiu doar pentru eliberarea autorizației de construire. De altfel, recurenții nu au indicat niciun text legal din cuprinsul Legii nr. 3. care să impună efectuarea unui studiu geotehnic pentru documentația necesară la aprobarea unui P.. Efectuarea unui studiu geotehnic este necesar pentru documentația necesară la eliberarea autorizației de construire. A. s-a efectuat un Studiu Geotehnic pentru "C.a a 2 imobile de locuințe colective și servicii S+D+P+9E+R proiectate pe str. A. C.-N.", în dosarul aferent autorizațiilor de construire. Î.-adevăr acest studiu s-a efectuat după adoptarea HCL nr. 28/(...) și a stat la baza autorizării construcțiilor ce urmează a fi edificate pe teren, așa cum impun normele legale aplicabile în materie (L. nr. 5011991). Însă, raportat la criticile evidențiate de recurenți, și anume impactul asupra zonei intens populate edificarea unei clădiri cu un regim de înălțime ridicat, intimata consideră că efectuarea studiului geotehnic pentru faza de autorizare ia în considerare toate caracteristicile specifice construcțiilor ce urmează a fi edificate. C. dacă s-ar admite faptul că era necesar efectuarea unui studiu geotehnic, această nelegalitate nu poate fi invocată în prezent, deoarece acest viciu de nelegalitate a fost acoperit. În plus, la elaborarea studiului s-a avut în vedere aspectul criticat de recurenți, și anume posibilitatea de a se edifica pe terenul de pe str. A. construcțiile proiectate.
De asemenea, și în privința susținerilor recurenților referitoare la lipsa avizului Autorității de S. P., intimata arată că acest aviz constituie o părere de specialitate care stă la baza emiterii unui act administrativ, în acest caz, a unei hotărâri a C.ui Local prin care se aprobă un Plan U. Z. și un Plan U. de D. A. înseamnă că mențiunea generală conținută de avizul C. T. de A. T. și U. nr. 368015/19/(...) care se referă la "avizele și acordurile prevăzute de legislație" trebuie să fie corelat cu prevederile speciale din legislație care impun în faza de adoptare a PUZ și PUD solicitarea acestor avize. Asemenea texte nu au fost indicate de către recurenți, aceștia făcând doar referire la avizul C. nr. 368015/19/(...).
Mai mult, art. 64 alin. (2) din L. nr. 3. stipulează că "Documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate fără avizele prevăzute de reglementările în vigoare sunt nule ", însă această prevedere necesită la rândul ei corelarea cu texte care impun concret existența unor avize. ar, recurenții nu au indicat un text legal expres care să impună necesitatea avizului Autorității de S. P., iar avizul
C. nu este un act normativ, ba mai mult, nu este nici măcar un act administrativ oarecare. A., recurenții nu au arătat care sunt textele legale care impun în această fază avize în vederea emiterii actului administrativ atacat.
În plus, în faza de autorizare s-a emis de către D. de S. P. a jud. C., Notificarea privind conformarea cu normele de igienă și sănătate publică nr. 1660/29201 din (...), astfel că nu se poate susține lipsa avizului Autorității de S. P.. F. că avizul obținut în faza autorizării este favorabil, nu numai că poate acoperi un eventual viciu rezultat din lipsa acestuia într-o fază anterioară, ci are și o altă semnificație importantă: existența avizului favorabil înainte de a se fi construit înlătură orice prejudiciu injust ce ar putea fi invocat de către recurenți, actul vătămător neputând fi H. C.ui Local prin care se aprobă PUZ și PUD, ci, eventual, autorizația de construire.
Referitor la susținerea recurenților că era necesară obținerea și a avizului C.ui Județean pentru aprobarea P.ui U. de D., intimata apreciază că trebuie luate în considerare dispozițiile art. 562 din L. nr. 3., raportat la care reclamanții nu au calitatea necesară pentru a invoca acest viciu de nelegalitate, al lipsei avizului C.ui Județean. Apoi, pentru a putea invoca acest viciu de nelegalitate al HCL nr. 2., respectiv lipsa avizului C.ui Județean pentru PUD, recurenții trebuie să precizeze o vătămare, respectiv să indice care este prejudiciul creat acestora prin faptul că intimatei i s-a eliberat HCL nr. 2., fără să existe în prealabil avizul C.ui Județean.
De asemenea trebuie luate în considerare și prevederile din art. 21: "C. județean coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism la nivel județean, conform legii "", în plus, se specifică și în art. 22 alin. (2): "C. județean asigură preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului național, regional și zonal în cadrul documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru teritoriile administrative ale localităților din județ, asigură elaborarea P. de amenajare a teritoriului județean, a planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes județean și le aprobă conform prevederilor legii." Formularea "pentru toate Planurile U.e Z.e" este indicatorul competenței generale la nivel județean de a aviza documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism care sunt de interes județean. În opinia intimatei este corectă soluția instanței de fond, în sensul că nu se impune existența avizului C.ui Județean, deoarece este vorba despre o lucrare cu caracter privat care urmează să se construiască pe un teren proprietate privată, ceea ce înseamnă că interesul pentru realizarea acestui proiect nu este dublat de interesul public la nivel județean.
Lipsa avizului de oportunitate al arhitectului-șef - altă critică formulată de recurenți - intimata arată că deși în susținerea acesteia au fost invocate dispozițiile din art. 37 al Legii nr. 3. care cuprind noțiunea de "avizul arhitectului-șef"; trebuie coroborate dispoziții cu cele cuprinse de art. 36 care nu stabilește că emitentul actului este arhitectul-șef, ci prevede expres că arhitectul-șef este cel care întocmește avizul. Acest lucru se confirmă și dacă ne raportăm la art. 36 alin. (12) lit. c)
"întocmește,verifică din punct de vedere tehnic și propune emiterea avizelor de oportunitate, certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire ". E. cât se poate de evident că cel care are în atribuție propunerea unui aviz nu este și cel căruia îi aparține prerogativa emiterii acestuia. Prin urmare, este evident că avizul de oportunitate emis nu încalcă prevederile art. 32 alin. (2) din L. nr. 3..
În legătură cu emiterea avizului de oportunitate de către C. T. de A. a T. și U., intimata consideră că aceasta tocmai prin natura sa - organ consultativ - este competentă să emită un aviz care reprezintă o opinie fundamentată științific și care trebuie cerută înainte de emiterea actului administrativ - în speță H. C.-N. nr. 28/(...). Apoi, prin faptul că arhitectul șef a semnat autorizațiile de construire eliberate pentru imobilele ce urmează a se edifica pe terenul ce intră sub incidența HCL nr. 2., intimata consideră că rolul arhitectului șef a fost atins și nu se poate susține că există "dubii extrem de serioase asupra conduitei administrației publice locale de a da girul pentru un anumit proiect urbanistic". De asemenea, lipsa avizului nu reprezintă un element suficient în această situație pentru anularea actului, deoarece, o formalitate substanțială presupune ca aceasta să fi influențat decizia emiterii actului sau reclamanții ar fi trebuit să arate o vătămare concretă cauzată de lipsa acestui aviz. Ceea ce întărește argumentul că nulitatea documentației poate fi acoperită este prevederea din Ghidul privind metodologia de elaborare și conținutul-cadru al planului urbanistic zonal de la punctul 2.1.."În situația neprimirii de către beneficiar, in termen de
30 zi/e de la data depunerii documentațiilor, a avizelor/acordurilor solicitate, PUZ se consideră avizat pentru domeniul ce a făcut obiectul cererii de aviz/acord. "
Cu privire la susținerile recurenților că ar exista o fraudă la lege în ceea ce privește beneficiarul P., intimata arată că între SC P. T. S. și proprietarul imobilului- teren s-a încheiat promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare din data de (...), prin care T. A. (proprietarul terenului) se obligă să-mi vândă, iar societatea să cumpere o parcelă de 1/3 din suprafața totală a terenului de 3360 mp. Prin același contract T. A. se obligă ca până la semnarea actului autentic, în calitate de proprietar al terenului, să acorde promitentului cumpărător sprijinul necesar în vederea obținerii PUD și a A. de construire. F. că în documentație apare și intimata SC P. T. S. se datorează calității de investitor pe care o deține. Dacă însuși domnul T. A. a solicitat și a obținut autorizația de construire, este evident că nu mai este nevoie de acordul său în acest sens. C. dacă ar exista, ipotetic vorbind, viciul lipsei acordului, invocarea acestuia ar fi posibilă exclusiv de către titularul dreptului la acord, adică de proprietarul terenului și nu de către reclamanți. N. referitoare la suprafețe și amenajări pe care la susțin reclamanții și care, în opinia lor constituie un alt considerent în vederea susținerii existenței unui "caz bine justificat", intimata apreciază că toate aceste critici trebuie analizate în dosarul privind anularea autorizațiilor de construire. V. de nelegalitate referitoare la respectarea indicilor urbanistici, prin raportare la diferite suprafețe din planșele existente la dosar sunt particularități ce țin în principiu de modalitatea de proiectare a construcțiilor ce vor fi edificate pe teren.
Prin adoptarea unui Plan U. Z. respectiva unui Plan U. de D. se reglementează indicii urbanistici ce trebuie respectați într-o anumită zonă. În măsura în care se dorește suspendarea/anularea unui asemenea act administrativ, trebuie evidențiate vicii de nelegalitate, prin raportare la P. U. G. Cu alte cuvinte, trebuie să fie nerespectate anumite restricții din PUG, referitoare la POT, CUT etc. Or, în prezenta speță, recurenții nu au criticat HCL nr. 2. prin raportare la PUG sau alte acte normative cu forță juridică superioară, ci au evidențiat neconcordanțe referitoare la suprafața construcției ce urmează să fie edificată pe teren și spațiile verzi.
Mai mult, intimata susține că a demontat toate argumentele invocate de recurenți cu privire la viciile de nelegalitate ale HCL nr. 2.. Cu privire la o parte din acestea a prezentat că sunt contrare dispozițiilor legale aplicabile în materie, iar cu privire la celelalte este necesar să se administreze probe (expertiză în construcții) pentru a se verifica corectitudinea acelor informații. În consecință, "dubiul" prezentat de recurenți nu subzistă, nu este serios, astfel încât să fie îndeplinită condiția existenței unui "caz bine justificat".
Tot în acest context, intimata menționează că doctrina citată de către recurenți, nu poate fi aplicată în prezenta speță, fiind scoasă din context. A. opinie se referă la suspendarea executării actului administrativ, ca și noțiune generală. Suspendarea judiciară a actului administrativ trebuie analizată cu atenție de către instanța de judecată și dispusă doar în situații de excepție, în care sunt îndeplinite condițiile din art. 14 din L. nr. 554/2004, ceea ce nu este cazul în prezenta speță.
Cu privire la existenta unei "pagube iminente" pe care recurenții încearcă să o justifice prin faptul că proprietatea lor de pe str. A. nr. 72 ar fi scăzut ca urmare a schimbării regulilor de construire din zonă, intimata susține că aceasta este un presupus prejudiciu nedovedit și care nu poate fi legat de actele administrative în cauză. De asemenea, drepturile reclamanților nu sunt în pericol a fi lezate de începerea excavărilor și a lucrărilor de execuție, atât timp cât acestea sunt autorizate să se efectueze pe terenul proprietate privată a altei persoane.
Apoi, aspectele negative enumerate de către recurenți - "disconfort fizic și psihic zilnic, poluare propriu-zisă, poluare fonică, lipsa unui mediu sănătos" - consecințe ale punerii în executare a HCL nr. 2. nu subzistă. Pe de o parte, documentația a fost completată cu toate avizele necesare, iar pe de altă parte, chiar dacă în respectiva zonă se construia imobile cu P+2 niveluri aceste inconveniente subzistau pentru reclamanți. A., H. nr. 2. emisă de C. Local prin care se aprobă P. U. Z. și P. U. de D., constituie un act administrativ normativ ce reglementează regulile de urbanism aplicabile în zona străzii A. Fiind un act administrativ normativ apreciem că suspendarea executării acestuia se poate obține mult mai greu.
Explicația constă în faptul că prin emiterea unui P. acesta conferă particularilor doar o vocație de a obține în viitor emiterea unei autorizații de construire a unor imobile. A., în măsura în care s-ar putea admite că HCL nr. 2. le-ar crea un prejudiciu iminent reclamanților, acesta s-ar putea produce doar până la emiterea autorizației de construire. U. acestui moment, recurenții nu mai pot justifica existența unei pagube iminente deoarece în continuare presupusa pagubă iminentă este creată de autorizațiile de construire. Or, în speță au fost deja emise Autorizațiile de construire nr.
468/(...) și nr. 469/(...) în favoarea lui T. A. prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de construire a două imobile de locuințe colective având regim de înălțime S+D+P+9E+E retras. În consecință, actul administrativ care teoretic le-ar putea produce o pagubă iminentă recurenților sunt aceste autorizații de construire.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele:
Dispozițiile art. 15 din L. 554/2004 pe care reclamanții recurenți își întemeiază cererea de suspendare a actului administrativ introdusă pe rolul instanței competente odată cu cererea de anulare a aceluiași act administrativ face trimitere la dispozițiile art. 14 din același act normativ, text legal care constituie din această perspectivă ,,dreptul comun,, în materia suspendării actului administrativ.
Conform art. 14 alin. 1 din L. 554/2004 ,, În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente,.……persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.….,,. Din textul enuntat, asa cum a fost interpretat de doctrina si practica judiciara constanta rezulta doua conditii esentiale cumulative pentru dispunerea suspendarii unui act administrativ,: existenta unui caz bine justificat si necesitatea prevenirii unei pagube iminente. Dispozițiile art. 15 din L. 554/2004 mai impun condiția inițierii procedurii de anulare a actului administrativ, condiție îndeplinită în mod lipsit de echivoc prin introducerea cererii de chemare în judecată care face obiectul dosarului (...) al T.ui C., necontestată de către părți și asupra căreia din aceste motive nu vom insista.
Notiunea de caz bine justificat are o definiție legală reglementata prin dispozitiile art. 2 alin. 1 lit. t din L. 554/2004 care prevede ca, prin caz bine justificat se inteleg
,,împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ,,.
În cazul concret dedus judecății, contrar celor reținute de către prima instanță, există imprejurari legate de starea de fapt si de drept care ridică semne de îndoiala față de legalitatea actului administrativ a carui suspendare se cere.
A., reclamanții recurenți au invocat numeroase aspecte de nelegalitate, invocate și în sprijinul cererii de anulare a actului administrativ a căror temeinicie urmează a fi desigur tranșată pe fondul cauzei cu prilejul soluționării respectivei cereri de anulare a H. 28/(...), dar care prin consistența lor și amploarea argumentelor care le susțin formează instanței convingerea că ne aflăm în prezența unui ,,caz bine justificat,, în accepțiunea textului enunțat. Numeroasele aspecte de nelegalitate care nu se întemeiază pe o motivare pur formală pot întemeia în opinia instanței de recurs o soluție preventivă, dar absolut necesară, de suspendare a executării Hotărârii C.ui Local C.-N. nr. 28 din (...) de aprobare a planului urbanistic zonal (P.U.Z.) și a planului urbanistic de detaliu (P.U.D.).
Se invocă în susținerea cererii de suspendare în primul rând faptul că documentația care stă la baza H. C.-N. nr. 28/(...) a fost elaborată cu încălcarea interdicției investitorilor privați de a avea inițiativa elaborării unui plan urbanistic zonal (P.U.Z.) în alte situații decât cele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit c) din L. nr. 3.. Cu privire la acest aspect, prima instanță a reținut că legislația nu determină un prag minim al suprafeței de teren care să intre în noțiunea de ansamblu rezidențial și prin urmare a apreciat că un asemenea motiv nu subzistă.
E. real faptul că textul nu determină o suprafață minimă pentru definirea noțiunii de ansamblu rezidențial nou, însă desigur că o astfel de calificare a investiției trebuie realizată de instanță cu prilejul soluționării cererii de anulare a actului administrativ. Altfel spus, problema calificării investiției ca fiind sau nu un ansamblu rezidențial nou nu poate fi tranșată în acest context procedural care permite doar o analiză de suprafață, tangențială a motivelor de legalitate. În concluzie, motivul subzistă, doar că dezlegarea nu poate fi oferită acum ci depinde de un probatoriu mai complex și de o viziune detaliată a tuturor datelor tehnice, analiză imposibil de realizat în contextul unei cereri de suspendare. Pe de altă parte, motivul de nelegalitate, dacă va fi găsit întemeiat este unul esențial, de el depinzând soarta actului administrativ, așa încât, până la momentul la care analiza enunțată va fi posibilă și realizată, suspendarea respectivului act administrativ este oportună.
Recurenții invocă de asemenea o multitudine de alte posibile cauze de nelegalitate: nu există un studiu geotehnic elaborat anterior aprobării P.U.Z./P.U.D., nu există avizul de oportunitate al arhitectului șef, nu există în documentație o serie de avize obligatorii conform legislației de specialitate (avizul Autorității de S. P., avizul A. pentru Protecția M. C., avizul S. pentru S. C., avizul arhitectului șef, avizul C.ui Județean), consultarea populației în vederea obținerii avizului A. Pentru Protecția M. C. a fost realizată ulterior emiterii actului administrativ. În aceste condiții se ridică o îndoială serioasă asupra legalității unui act administrativ emis fără avizele cerute de lege și în condițiile unei consultări pur formale, aspecte care întemeiază cererea de suspendare.
Fiecare dintre aceste aspecte invocate, susținute de argumente cu o certă consistență și nu de o simplă retorică formală se poate concretiza la analiza pe fond a legalității într-un motiv serios de anulare a actului administrativ. Până la respectivul moment prezenta analiză permite doar calificarea lor din această perspectivă ca fiind
,,cazuri bine justificare,, care permit o derogare procedurală de la caracterul executoriu al actelor administrative. În același context se integrează și criticile care vizează procedura consultării populației, constând într-un interval mult prea scurt oferit publicului pentru o consultare efectivă.
O altă critică se referă la neconcordanțele referitoare la suprafețe și amenajări, iar în opinia recurenților documentația care a stat la baza H. C.-N. nr. 28/(...) conține o serie de neconcordanțe cu privire la suprafață ocupata de spațiul verde și suprafața ocupată cu construcții, aspecte care vor fi tranșate printr-un probatoriu complex în cadrul dosarului de anulare a actului administrativ. Art. 14 alin. 1 din L. nr. 554/2004, raportat la art. 2 alin. 1 lit. (t) din L. contenciosului administrativ, stipulează foarte clar faptul că una din condițiile ,,sine qua non,, pentru suspendarea actului administrativ este existența unei îndoieli asupra legalității actului administrativ. Noțiunea de îndoială presupune un dubiu, un posibil viciu de nelegalitate, care va fi clarificat odată cu fondul cauzei.
Paguba iminenta este o notiune care deasemenea beneficiaza de o reglementare legala prin dispozitiile art. 2 lit. s din L. 554/2007 conform cărora, prin paguba iminenta se intelege ,,prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public,,.
În cazul concret analizat, existența unor dubii serioase asupra legalități actului administrativ atrage și prezumția unei pagube iminente pe care acel act o poate produce. În condițiile în care pentru legalitatea H. nr. 28/3l.0l.2012 erau necesare o serie de avize și studii de fundamentare anterioare prin care se urmărea tocmai securitatea și neprejudicierea celor aflați în proximitatea terenului reglementat, lipsa sau nelegalitatea acestor acorduri, avize și studii de fundamentare invocată de către reclamanții recurenți creează implicit o prezumție de existență a unei pagube ce se va cauza reclamanților prin edificarea construcțiilor, constand în deprecierea standardului de viață al zonei cauzat prin aglomerare, precum și prin inerentele lucrări de amploare care vor afecta zona pe un termen îndelungat.
E. evident faptul că finalitatea urmărită prin aprobarea P. U. Z. și a P. U. de D., aprobate prin H. nr. 2. este tocmai aceea de a se construi efectiv blocurile de locuințe cu zeci de apartamente, pe terenul din proximitatea locuinței reclamanților, fapt care poate fi apreciat ca o atingerea gravă și imediată adusă situației reclamanților ce justifică urgența luării măsurii suspendării HCL nr. 28/(...). Aprobarea P. U. Z. și a P. U. de D. reprezintă o etapă în demersul de edificare a noilor imobile, iar stoparea temporară a edificării se poate realiza și prin suspendarea acestui act administrativ esențial. Trebuie precizat în acest context faptul că în baza actului administrativ analizat au fost deja emise autorizațiile de construire inerente edificării (468/(...) și nr.
469/(...)).
În privința interesului legitim pe care îl reclamanții în cererea cu privire la suspendarea actului administrativ, instanța apreciază ca fiind nerelevantă lipsa înscrierii în CF a locuinței reclamanților, deoarece calitatea de proprietar al terenului, așa cum rezultă din CF este suficientă pentru a justifica un interes. În plus, realizarea locuinței reclamanților s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale și ale autorizației de construire, fiind obținută "Dovada de luare în folosință" nr. 143/(...), existentă la dosar.
Pentru aceste argumente, în baza art. 304 alin. 1 punctul 9 C.p.c., instanța va admite recursul declarat de reclamanții N. R. D. și N. D. împotriva încheierii civile nr.
7.797 din 6 iulie 2012 pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui C. pe care o va modifica în sensul că va admite cererea de suspendare a executării H. nr. 28/(...) până la soluționarea pe fond a acțiunii în contencios administrativ având ca obiect anulare H. nr. 28/(...). Pe cale de consecință, în mod subsecvent va fi respinsă cererea de intervenție accesorie în favoarea pârâților intimați a intervenientului T. A. Un argument invocat de către acest intervenient în susținerea poziției sale procesuale este considerat edificator de către instanța de recurs : ,,nu vrea să fiu pus în situația de a demara lucrările, iar ulterior să fiu nevoit să le demolez,, (f. 20 dosar recurs). Soluția instanței de recurs are tocmai scopul de a preveni o astfel de situație cu adevărat prejudiciabilă.
În baza art. 274 alin. 1 C.p.c., instanța va obliga intimații în solidar la plata sumei de 3.725 lei cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat (f. 68 dosar recurs).
PENTRU A. MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamanții N. R. D. și N. D. împotriva încheierii civile nr. 7.797 din 6 iulie 2012 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. pe care o modifică în sensul că admite cererea de suspendare a executării H. nr. 28/(...) până la soluționarea pe fond a acțiunii în contencios administrativ având ca obiect anulare H. nr. 28/(...), cerere de chemare în judecată care face obiectul dosarului (...) al T.ui C..
Respinge cererea de intervenție accesorie formulată în interesul pârâților-intimați de către T. A. .
Obligă intimații în solidar la plata sumei de 3.725 lei.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 septembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C. I. D. P. A. A. I.
Red.A.A.I./(...). Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: A.M.B..
GREFIER,
M. N. ȚAR
