Decizia nr. 6669/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Nr. 6669/2012
Ședința de la 13 S. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. L. R.
Judecător A. A. M.
Judecător M. H.
Grefier M. V.-G.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta P. T. C. împotriva sentinței civile nr. 5810 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. C.-N., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de reclamanta P. T. C. este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 19,5 lei și timbru judiciar in valoare de 0,15 lei.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr.
554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5810 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., a fost respinsă acțiunea in contencios administrativ formulată de reclamantul P. T. C. în contradictoriu cu pârâta D. G. a F. P. C., urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive.
A fost admisă în parte acțiunea in contencios administrativ formulată de reclamantul P. T. C. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a M. C.-N. și in consecință a fost obligată pârâta AFP C.-N. să restituie reclamantului suma de
3719 lei, cu titlu de taxa de poluare nedatorată.
A fost respinsă cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata dobânzii aplicate la suma amintită mai sus conform art. 124 C.pr.fiscală.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 539,3 lei.
A fost admisă cererea de chemare in garanție formulata de pârâta A. F. P. a M. C.-N. împotriva chematei in garanție A. F. pentru M. B. și a fost obligată chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 3719 lei reprezentând taxa de poluare restituită reclamantului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că pârâta
D. G. a F. P. C. nu are calitate procesuală pasivă întrucât nu a perceput efectiv taxa a cărei restituire se solicită.
Asupra cauzei pe fond tribunalul a reținut că în vederea efectuării primei înmatriculări in România a autovehiculului sus individualizat reclamantul a solicitat pârâtei, A. F. P. C.-N. calcularea taxei de poluare. C. sa a fost soluționată prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule
.reclamantul achitând taxa stabilită.
Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 5. T. a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
În privința cererii de chemare în garanție:
Raportat la prevederile H. 6. privind normele metodologice de aplicare a O.
5. taxa de poluare se achită la unitățile T. S., însă ulterior este transferată și administrată de către A. F. de M., astfel că în baza art. 60 Cod procedură civilă, din considerentele menționate pentru admiterea acțiunii principale, instanța a admis cererea de chemare în garanție astfel cum a fost formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta P. T. C., prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea în parte sentinței atacate ca fiind nelegală și în consecință să se admită în totalitate acțiunea introductivă a reclamantei, să se anuleze decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr. 378222/(...) emisă de A. F. P. C.-N. și să fie obligați la plata dobânzii fiscale de la data de (...) și până la data plății efective, precum și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1039,3 lei.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 al.7, 8 și 9 sau 304 al. 1 din
Codul de procedură civilă.
În motivare s-a arătat că taxa a fost încasata în baza unei legislații interne contrară normelor comunitare, astfel încât, în aplicarea principiului priorității dreptului comunitar, există obligația de restituire, iar dobânda nu poate fi decât cea prevăzută de art. 120 și 124 C. pr. fisc. Mai critică recurenta reducerea sumei acordate cu titlu de cheltuieli de judecată, pe care o consideră nejustificată, și învederează că instanța de fond a greșit respingând acțiunea față de pârâta D. G. a F. P. C. pentru lipsă de calitate procesuală pasivă, care i-ar fi conferită printr-o delegație de la M. F. C. recurenta că prima instanță trebuia să se pronunțe asupra petitului de anulare a deciziei de calcul a taxei pe poluare, care și-ar produce în continuare efectele.
În drept, își întemeiază cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 110 din Tratatul U. E., art. 148 Constituția R., art. 117 , 120 si 124 C.proc.fisc.
Analizând recursurile formulate, Curtea reține următoarele:
În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui.
Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Și este așa, deoarece din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 5. aplicabilă în prezentul litigiu.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5., varianta inițială, trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008.
Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d)
C.pr.fisc).
Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din Tratatul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal).
Din această perspectivă, susținerea recurentei cum că prima instanță trebuia să se pronunțe asupra petitului de anulare a deciziei de calcul a taxei pe poluare, nu este fondată, contenciosul nefiind unul fiscal clasic, ci o acțiune pentru repararea prejudiciului generat de încălcarea dreptului comunitar. R. a obținut folosul material practic, concret, urmărit prin acțiune, suma de bani plătită, iar interesul său este circumscris numai la această sumă și dobândă.
Referitor la acordarea dobânzilor, este de principiu că Î. nelegală a unei taxe produce un prejudiciu prin lipsirea de respectiva sumă de bani pentru perioada cuprinsă între data încasării taxei si data restituirii efective. Normele speciale din materia dreptului fiscal nu reglementează acoperirea acestui prejudiciu, situație în care devin incidente normele dreptului comun. Nu se poate accepta aplicarea prin analogie a dispozițiilor art. 124 alin. 2 raportat la art. 120 alin. 6 si art. 117
C.p.c. deoarece este vorba despre norme de excepție, de stricta interpretare si aplicare doar la situația pe care o reglementează.
E. important a se avea în vedere dispozițiile art. 3 alin. 3 din O. nr. 9/2000 dacă ar fi fost formulat un astfel de petit, or un capăt de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale în materie civilă nu a fost formulat.
Cu privire la cheltuielile de judecată reduse la care a fost obligată la fond pârâta, Curtea reține că potrivit art. 274 alin. 3 C. pr. civ., judecătorii au dreptul să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de ori vor constata motivat ca sunt nepotrivite de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat. E. adevărat că nu există în prezent un tablou al onorariilor minimale, însă Curtea nu consideră că această împrejurare atrage caducitatea textului în discuție, ci aplicarea lui în modul în care acesta poate avea un efect, nu într-un mod în care nu poate produce nici un efect, conform acestui principiu general de interpretare a actelor normative. Din această perspectivă, textul poate avea efect prin aprecierea de către judecător a corespondenței dintre mărimea onorariului și cele două repere stabilite legislativ: valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat, iar aprecierea în concret făcută de prima instanță cu privire la cuantumul cheltuielilor acordate nu este abuziv și este însușit de C.
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale, iar recursul declarat se vădește a fi nefondat și conform art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACE. MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de către reclamantul P. T. C. împotriva sentinței civile nr. 5810 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința de la 13 septembrie 2012.
Red.S.L.R./S.M
2 ex./(...) Jud.fond. A. Ț.