Decizia nr. 6807/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 6807/2012
Ședința publică de la 19 S. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. U.
Judecător M. D.
Judecător R.-R. D.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul formulat de pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, împotriva sentinței civile nr. 2., pronunțată de T. B.-N., în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu reclamantul C. I. D. și pârâtul I. DE P. AL J. B.-N., având ca obiect acțiune în constatare obligația de a face.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că prin încheierea de ședință din data de (...) s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 281 din (...) pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. (...) s-a respins excepția inadmisibilității invocate de pârâții M. A. SI I. și I. DE P. AL J. B. N., precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei M. invocată de această pârâtă.
S-a admis acțiunea formulată și precizată de reclamantul C. I. D. în contradictoriu cu pârâții M. A. SI I. și I. DE P. AL J. B. N. și, în consecință:
A fost obligat pârâtul I. B.-N. la întocmirea documentelor de împuternicire a reclamantului în funcția de șef serviciu S.P.I.R. din cadrul I. B.-N. pentru perioada (...) - (...) și efectuarea operațiunilor corespunzătoare în evidența S. de R. U., ca urmare a constatării că în perioada menționată, reclamantul a îndeplinit efectiv atribuțiile funcției de șef serviciu S.P.I.R.
S-a dispus obligarea pârâtelor în solidar, la plata drepturilor bănești cuvenite ca diferență dintre salariul lunar plătit reclamantului în această perioadă și salariul corespunzător funcției de șef serviciu S.P.I.R., calculate în cuantum brut de 15.804 lei.
Au fost obligate pârâtele, în solidar, să plătească reclamantului suma de
500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Conform adeverinței aflate la fila 8 dosar, reclamantul C. I. D. a desfășurat activitate din anul 1992 în cadrul I. de P. J. B.-N., astfel încât, în perioada (...) -
(...) a îndeplinit, în calitate de ofițer de poliție, funcția de comandant șef grupă și șef detașament la grupa și respectiv detașamentul de poliție pentru intervenție rapidă. Din data de (...) și până în prezent, acesta apare încadrat ca ofițer specialist la serviciul logistic, biroul administrarea patrimoniului imobiliar și intendență.
Obiectul prezentului litigiu vizează analiza activității și respectiv a funcției exercitate de reclamant în perioada (...) - 0(...), precum și a drepturilor salariale aferente acesteia.
Examinând prioritar, conform prevederilor art. 137 C.pr.civ., excepția inadmisibilității invocată în cauză de ambii pârâți, tribunalul a constatat că aceasta este nefondată și a fost respinsă, pentru următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art. 1 din L. nr. 360/2002 privind statutul polițistului, acesta este „funcționar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului";.
Totodată, art. 78 din același act normativ prevede că dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, și ale altor acte normative în vigoare aplicabile funcționarului public, în situația în care domeniile respective nu sunt reglementate în legislația specifică polițistului.
Dispozițiile art. 109 din L. nr.188/1999 instituie competența instanțelor de contencios administrativ în soluționarea cauzelor care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, cum este cazul și în speța pendinte.
Or, în condițiile în care actul normativ nu prevede în mod expres că respectivele litigii se judecă în condițiile Legii nr.554/2004 (ca în situația litigiilor prevăzute de art.106 din L. nr.188/1999), instanța a constatat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 554/2004 cu privire la obligativitatea urmării procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din legea contenciosului administrativ, sens în care excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului pentru neparcurgerea procedurii prealabile a fost respinsă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului
Ministerul Administrației și Internelor, instanța a constatat că aceasta nu este dată în cauză în condițiile în care, potrivit prevederilor art. art. 7 alin. 2 din O.U.G. nr.
30/2007 privind organizarea și funcționarea M.ui A. și I., ministrul administrației și internelor are calitatea de ordonator principal de credite, astfel încât, chiar dacă șeful I. de P. al J. B. N., în calitatea sa de ordonator terțiar de credite, are dreptul de a angaja, lichida și ordonanța cheltuieli, în limita alocațiilor bugetare aprobate, apare ca legitimată opțiunea reclamantului de a se stabili, în ipoteza admiterii acțiunii, obligația plată a drepturilor salariale și în contradictoriu cu ordonatorul principal de credite.
Relativ la fondul litigiului, tribunalul a reținut că în urma reorganizării operate la nivelul I. de P. al județului B.-N. în baza O.ui M. nr. I/0575/2009, D. de I. R. din cadrul acestui inspectorat s-a transformat în Serviciu de I. R., sens în care funcția de șef al departamentului, ocupată de reclamant până la data de (...) a fost desființată, iar în mod corelativ, înființată funcția de șef serviciu.
În atare condiții, prin dispoziția nr. 215 din (...) a șefului inspectoratului, reclamantul a fost numit, începând cu data de (...), în funcția de ofițer specialist I în cadrul unui alt serviciu, respectiv „. patrimoniului imobiliar și intendență";, conform mențiunii de la poziția 49 din anexa la dispoziție).
În privința modalității de ocupare a funcției de șef serviciu nou înființată pentru S. de I. rapidă, I. General al P. R. a emis către inspectoratele de poliție județene mai multe adrese, în atenția șefilor de unitate, după cum urmează:
Prin adresa nr. 1., emisă la data de (...) (anterior reorganizării), se atrage atenția asupra transformării de funcții ce urma să aibă loc conform Strategiei de
R. a P. R., sens în care s-a subliniat faptul că, în situațiile în care există polițiști care pot fi numiți în funcție direct, fără examen sau concurs, aceștia trebuie să întrunească în mod obligatoriu condițiile prevăzute în Ghidul carierei polițiștilor
(O.M. 69/2009), art. 19 alin. 2 și art. 22 integral.
Prevederile la care se face astfel trimitere sunt în următorul sens:
Art. 19 alin. 2: „Polițiștii și cadrele militare care din motive neimputabile au fost eliberați din funcția de conducere pot ocupa, cu acordul lor, o funcție de conducere vacantă prevăzută cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celei deținute anterior, numai dacă îndeplinesc condițiile stabilite la art. 20 - 23, după caz, și nu au fost între timp numiți într-o altă funcție";.
Art. 22: „Condițiile minime obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcțiilor de șef serviciu/similare de la toate nivelurile ierarhice, precum și a celor de șef poliție oraș și adjunct șef poliție oraș sunt următoarele: a) să fi absolvit studii de masterat sau studii postuniversitare în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției sau în domeniul management; b) să îndeplinească cerințele specifice din fișa postului; c) să aibă 3 ani vechime în specialitatea structurii pentru care se organizează examen/concurs; d) să aibă 2 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției; e) să nu fie sub efectul unei sancțiuni disciplinare și să nu fie puși la dispoziție în condițiile art. 65 din L. nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, ale art. 89 din L. nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare; f) să nu se afle în curs de urmărire penală; g) să fi obținut în ultimii 2 ani calificativul de cel puțin "Foarte bun" la evaluarea/aprecierea profesională individuală.";
Ulterior, prin adresa nr. 2. din (...) (f. 10 dosar), același inspectorat general aduce în atenția inspectoratelor județene de poliție cele două excepții de la regula prevăzută de art. 18 din L. nr. 360/2002 și respectiv art. 5 alin. 3 și art. 40 alin.
1 din Ord. 665/2008, a ocupării posturilor de conducere vacante prin examen sau concurs, excepții reglementate de art. 5 alin. 4 din O. 665/2008 - „pot ocupa un post de conducere vacant pentru care se acordă indemnizație de conducere/comandă polițiștii/cadrele militare numiți/numite în posturile de conducere/comandă care fac obiectul reorganizării unității din care fac parte, cu respectarea prevederilor prezentului ordin"; și de art. 40 alin. 2 din același ordin
- „polițiștii și cadrele militare care din motive neimputabile au fost eliberați din funcția de conducere pot ocupa fără examen sau concurs, după caz, cu acordul lor, un post de conducere vacant prevăzut cu un coeficient de ierarhizare al funcției egal sau inferior celei deținute";.
În vederea aplicării în mod unitar a prevederilor legale privind modificarea raporturilor de serviciu ale personalului și ocuparea posturilor de conducere, I. a dispus o serie de măsuri prin adresa nr. 228.233 din (...) (f. 11 dosar), printre care, în privința ocupării posturilor de șef serviciu la S. de I. R. transformate din șef detașament, a menționat că această operațiune se va realiza prin concurs sau examen, după deblocarea posturilor respective conform procedurilor instituite de N.-R. comună a D. - D.
Totodată, pentru a evita apariția unor disfuncționalități în activitatea acestor structuri, s-a dispus prin aceeași adresă ca, până la ocuparea posturilor prin concurs, la nivelul fiecărei unități să se analizeze oportunitatea împuternicirii polițiștilor care au ocupat postul de șef detașament până la data (...), dacă aceștia îndeplinesc condițiile prevăzute de O. M. nr. S..
În baza acestei adrese, până la data de (...), șeful unității urma a înainta
Direcției R. U. propuneri motivate în vederea efectuării demersurilor necesare pentru deblocarea și încadrarea prin concurs a posturilor de conducere vacante.
În atare circumstanțe, prin dispoziția nr. 189 din (...) a șefului inspectoratului (f. 24 dosar), reclamantul a fost delegat, începând cu data de (...), să desfășoare activități specifice funcției de șef serviciu la S. de intervenție rapidă, pe o durată de 90 de zile ((...) inclusiv).
După expirarea duratei pentru care s-a dispus delegarea, s-a emis o nouă dispoziție de către șeful inspectoratului - nr. 1 din (...) (f. 25 dosar) - prin care reclamantul a fost desemnat, începând cu data de (...), să desfășoare activități specifice funcției de șef serviciu la S. de intervenție rapidă, pe o perioadă de 60 de zile ((...) inclusiv).
În continuare, începând cu data de(...), reclamantul a fost din nou desemnat să desfășoare aceleași activități specifice funcției de șef al menționatului serviciu, prin dispoziția nr. 40 din (...) (f. 26 dosar), fără însă ca de această dată să se mai menționeze durata desemnării.
Așa cum rezultă și din întâmpinarea formulată în cauză, reclamantul a continuat să îndeplinească efectiv activitățile specifice funcției de șef serviciu în temeiul dispozițiilor mai sus amintite, până la data de 0(...), întrucât prin dispoziția nr. 103 din (...) (f. 29) a fost împuternicit în această funcție o altă persoană, respectiv inspectorul R. Petre N., pentru perioada (...) - (...).
Anterior datei la care reclamantul a încetat să mai îndeplinească activități specifice funcției de șef serviciu, respectiv la data de (...), s-a dispus scoaterea acestei funcții de conducere la concurs în vederea ocupării din sursă internă, conform dispoziției nr. 76/(...) a șefului inspectoratului (f. 27 dosar) la concursul organizat pentru data de (...) având dreptul de a participa ofițerii de poliție care îndeplinesc condițiile legale de participare (art. 2).
Tabelul cuprinzând rezultatele obținute la concurs, aflat la dosar la fila 28, menționează la nr. crt. 2 persoana reclamantului. A., din menționatul tabel rezultă că toți trei participanții la concurs au obținut note sub nota minimă de promovare a probei constând în „interviu"; (conform art. 3 alin. ultim din dispoziția nr. 76/2010 aceasta fiind 7,00), sens în care în privința tuturor participanților s-a notat observația „respins";.
Obiectul analizei în prezenta cauză vizează perioada în care reclamantul a îndeplinit atribuții specifice acestei funcții de conducere și a legitimării sale pentru exercitarea acestora, în condițiile distincțiilor dintre delegare și împuternicire la care pârâtul face trimitere.
Sub acest din urmă aspect se susține de către pârâtul IPJ B-N, pe de o parte, faptul neîndeplinirii de către reclamant a condițiilor legale necesare ocupării postului invocându-se drept argument prevederile art. 28 alin. 1 din L. nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (act normativ în vigoare în perioada de referință, iar în prezent abrogat prin L. -. nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice) și care impuneau ca exercitarea cu caracter temporar a unei funcții de conducere să se realizeze prin numirea temporară a unei persoane angajate care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea funcției de conducere și care nu a fost sancționată disciplinar.
Or, este un fapt necontestat de către reclamant acela că la data de (...) i-a fost aplicată sancțiunea mustrării scrise, însă, așa cum corect subliniază reclamantul, în cauză sunt aplicabile prevederile art. 82 alin. 1 lit. a din L. nr.
188/1999 rep., potrivit cu care, în ceea ce privește sancțiunea disciplinară a mustrării scrise (prevăzută de art. 77 alin. 3 lit. a din aceeași lege) aceasta se radiază de drept în termen de 6 luni de la aplicare, sens în care, se constată că la data de (...), dată de la reclamantul a început să îndeplinească activități specifice funcției de șef serviciu prin delegarea, iar ulterior desemnarea sa repetată, termenul defipt pentru radierea de drept a sancțiunii aplicate acestuia era îndeplinit. În același sens sunt și prevederile art. 70 din O. nr. M. nr. 400/2004. textul legal, contrar tezei avansate de pârât, nu face trimitere și la sancțiuni care au fost radiate de drept ca impediment pentru ocuparea postului, astfel încât, singura interpretare validă nu poate fi decât aceea că se referă la sancțiuni care sunt apte a produce efecte juridice în curs, nu la cele ale căror efecte au încetat ca urmare a radierii lor.
Pe de altă parte, același pârât susține că potrivit art. 9 alin. 1 din Anexa IV a Legii nr. 330/2009 prevede că indemnizația de conducere se acordă pe perioada împuternicirii, susținând că aceste drepturi de natură salariale nu se acordă în cazul în care exercitarea funcției de conducere se realizează prin delegare.
Și sub acest aspect, tribunalul a constatat că pârâtul interpretează prevederile legale pe care înțelege să le invoce în apărare într-o manieră care nu face altceva decât să adauge la lege, aceasta în condițiile în care textul legal face referire în mod generic la „., fără a distinge între modalitățile concrete care pot constitui fundamente ale unei astfel de împuterniciri.
Or, interpretării realizate de pârât se opune principiul de drept potrivit cu care unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate să o facă („Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus";).
Totodată, se mai impune a se sublinia în acest context că într-adevăr, art. 87 alin. 2 din L. nr. 188/1999, reglementând cazurile de modificare a raportului de serviciu ale funcționarului public, prevede distinct cazul delegării (lit.a) și respectiv cel al exercitării cu caracter temporar a unei funcții de conducere (lit. e).
Numai că, așa cum corect subliniază reclamantul, în cauză nu s-ar putea reține că în perioada de referință ar fi avut loc delegări succesive ale acestuia în vederea exercitării funcției de conducere vacante (ceea ce potrivit art. 88 alin. 4 din L. nr. 188/1999 ar fi impus păstrarea salariului specific funcției ocupate anterior delegării), câtă vreme în cursul unui an calendaristic o atare delegare nu poate depăși 60 de zile, ia existența acordului expres al reclamantului (conform art. 88 alin. 3 din aceeași lege) pentru depășirea termenului legal prevăzut de art. 88 alin. 1 nu este confirmată de documentația depusă la dosar.
Mai mult decât atât, în dispoziția nr. 1/2010 și respectiv 4. se utilizează termenul desemnare, deși această modalitate de împuternicire nu își găsește un fundament legal în normele invocate de pârât în apărare.
Prin urmare, instanța a acreditat teza avansată de reclamant în sensul că în cauză au dobândit deplină aplicabilitate prevederile art. 92 din L. nr.
188/1999 relative la exercitarea temporară a unei funcții de conducere, prevederi ce consacră, în alin. 5 al textului de lege, dreptul de a beneficia de salariul corespunzător exercitate cu caracter temporar, precum și cele ale art. 28 alin. 2 din L. nr. 330/2009 („în perioada prevăzută la alin. (1), persoana beneficiază de salariul de bază aferent funcției de conducere respective";), în prezent abrogate, dar în vigoare pe parcursul derulării raporturilor de serviciu în perioada supusă analizei.
Coroborând aspectele de fapt și de drept prezentate, tribunalul a conchis în sensul că cele trei dispoziții ale șefului inspectoratului emise în perioada de referință cu privire la exercitarea de către reclamant a atribuțiilor specifice funcției de șef serviciu, prin efectele pe care le-au produs, sunt apte a da naștere dreptului reclamantului de a beneficia de salariul corespunzător funcției astfel ocupate, conform mai sus citatelor prevederi ale art. 28 alin. 2 din L. nr.
330/2009, existența lor legitimând cererea reclamantului de a fi întocmite, în formă validă, documentele de împuternicire a reclamantului în funcția de șef serviciu S.P.I.R. din cadrul I. B.-N. pentru perioada (...) - (...).
Totodată, obligația pârâtelor de a plăti drepturile bănești cuvenite ca diferență dintre salariul lunar plătit reclamantului în această perioadă și salariul corespunzător funcției de șef serviciu S.P.I.R., calculate în cuantum brut de
15.804 lei (conform notei întocmite de serviciul resurse umane - f. 28 dosar) reprezintă o componentă a reparării prejudiciului suferit de reclamant ca urmare a neîntocmirii, de către pârâtul IPJ B.-N., a documentelor necesare împuternicirii sale în condițiile prescrise de lege, neputându-se valida în acest context aserțiunea pârâtului în sensul că reprezintă o facultate și nu o obligație pentru conducătorul unității aceea de a împuternici o persoană să exercite o funcție de conducere vacantă, aceasta în condițiile în care, cum este cazul în speță, anterior inițierii demersurilor pentru ocuparea prin concurs a respectivei funcții, s-a optat efectiv pentru desemnarea reclamantului pentru desfășurarea activităților specifice acestei funcții, astfel încât argumentul utilizat de pârât apare ca nepertinent.
Față de cele ce preced și în temeiul prevederilor legale enunțate, tribunalul a admis acțiunea formulată de reclamant.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul MINISTERUL
ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR solicitând admiterea acestuia așa cum a fost formulat.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat recurentul, în esență, că instanța de fond în mod greșit a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M.ui A. și I., motiv pentru care înțelege să o reitereze în fața instanței de recurs, pentru următoarele considerente
Pentru a fi parte în proces trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: calitate procesuală, capacitate procesuală și existența unui interes.
Calitatea procesuală este titlul legal care îndreptățește o persoană să fie parte în proces.
A., calitatea procesuală pasivă presupune existența identității între persoana pârâtului (Ministerul Administrației și Internelor) și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
Soluționarea cererii intimatului - reclamant presupune atât emiterea de către angajator - I. B. N., a unui act administrativ cu caracter individual prin care acesta să fie împuternicit șef serviciu cât și angajarea unor cheltuieli reprezentând drepturile salariale ce i s-ar cuveni pentru îndeplinirea atribuțiilor de șef serviciu prin împuternicire, astfel că excepția invocată se impune a fi analizată din ambele puncte de vedere.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din L. contenciosului administrativ nr.
554/2004. cu modificările și completările ulterioare. "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins ... ".
Interpretarea logică a prevederilor legale enunțate determină concluzia ca in materia contenciosului administrativ procedura de judecată se desfășoară între reclamant și emitentul actului administrativ, in speță I. de P. al J. B. N., unitate în care își desfășoară activitatea intimatul - reclamant și care, în conformitate cu prevederile art.12 din L. nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea P. R., cu modificările și completările ulterioare, este o unitate aflată în subordinea I. General al P. R., cu personalitate juridică.
R.at la acest aspect subliniază faptul că, în materia contenciosului administrativ, capacitatea de a sta în nume propriu în instanță în calitate de pârât a unei instituții publice nu este condiționată de faptul că aceasta se află sau nu într-un raport de subordonare sau coordonare cu alte autorități, calitatea respectivă putând fi apreciată doar în raport cu capacitatea administrativă a instituției, respectiv cu atributul acesteia de a emite acte administrative în regim de putere publică.
În ce privește drepturile salariale care în opinia instanței de fond se cuvin intimatului-reclamant, pentru o funcție de execuție sau de conducere, în calitate de șef serviciu împuternicit, se impune a fi precizat faptul că acordarea diferitelor drepturi bănești, aferente unui raport de serviciu, constituie un atribut exclusiv ce aparține angajatorului, subiect pasiv al raportului obligațional dedus judecății. care are obligația verificării condițiilor de acordare și de stabilire a drepturilor bănești solicitate.
Având în vedere că raporturile de serviciu ale intimatului-reclamant se desfășoară cu I. B. N., contrar susținerilor instanței de fond, calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății nu poate avea decât această unitate, al cărei șef are calitatea de ordonator tertiar de credite.
Potrivit art. 7 alin. 2 din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea M.ui A. și I., „ministrul administrației și internelor are calitatea de ordonator principal de credite";.
Art. 12 alin. 5 din același act normativ prevede că ministrul administrației și internelor stabilește prin ordin, conducătorii unităților și subunităților care au calitatea de ordonator de credite.
A., potrivit Tabelului cuprinzând unitățile din subordinea I. General al P. R. ai căror șefi au calitatea de ordonatori terțiari de credite din Anexa nr. 7 la O. m.a.i. nr. 1. privind împuternicirea ordonatorilor de credite din unitățile M., șeful
I. de P. al J. B. N. are calitatea de ordonator tertiar de credite.
Anexa nr. 15 la același ordin stabilește drepturile și îndatoririle ordonatorilor secundari și terțiari de credite din Ministerul Administrației și Internelor. Conform pct. 2 lit. a, ordonatorii terțiari de credite au dreptul de a angaja, lichida și ordonanța cheltuieli în limita alocațiilor bugetare aprobate, cu condiția ca respectiva cheltuială să fie prevăzută în mod expres într-un act normativ și să fie vizată pentru controlul financiar preventiv propriu de contabilul-șef.
Aceleași prevederi legale se regăseau și în O. m.a.i. nr. S/26312007, în vigoare în perioada de referință.
Așadar, stabilirea și plata drepturilor bănești de care beneficiază fiecare polițist în parte, din cadrul inspectoratelor județene de poliție sunt în competența exclusivă a șefului inspectoratului, care este ordonator terțiar de credite, calitatea de ordonator principal de credite a ministrului administrației și internelor neconstituind un temei suficient pentru atragerea în litigiu a M.ui A. și I.
De altfel, contrar opiniei instanței de fond, tocmai dreptul șefului I. B. N., născut în virtutea calității sale de ordonator terțiar de credite, de a angaja, lichida și ordonanța cheltuieli, în limita alocațiilor bugetare acordate, înlătură calitatea procesual pasivă a M.ui A. și I.
A., în cauza dedusă judecății, I. B. N. este singurul În măsură să achite drepturile bănești solicitate de intimatul - reclamant, ordonatorul principal de credite având doar obligația legală de a repartiza creditele bugetare alocate cu o astfel de destinație către ordonatorul secundar de credite (I. general al P. R.) care aprobă bugetele de venituri și cheltuieli ale ordonatorilor de credite subordonați
(în speță I. B. N.).
Pe fondul cauzei, recurentul arată că, în urma reorganizării inspectoratelor județene de poliție, D. de I. R. din cadrul IPJ B. N. s-a transformat în Serviciu de
I. R., ocazie cu care funcția de șef al detașamentului, ocupată de intimatul- reclamant până la data de (...), a fost radiată, fiind inființată funcția de șef serviciu.
Având în vedere că dispozițiile legale în vigoare prevăd că funcțiile de conducere vacante se ocupă prin examen sau concurs, dar și faptul că în cadrul structurii nou înființare singura funcție de r< ofițer era cea de șef serviciu, pe care intimatul-reclamant nu o putea ocupa decât în condițiile legii, acesta a fost numit, prin dispoziția șefului IPJ B. N. pe o funcție corespunzătoare. în cadrul altui serviciu.
Prin acte administrative succesive, emise la nivelul IPJ B. N., în perioada de referință, intimatul-reclamant a fost delegat/desemnat să desfășoare activități specifice funcției de șef al S. de I. R., fără însă a fi împuternicit în această funcție.
Potrivit art. 51 din O. m.a.i. nr. 60012005 pentru aprobarea competențelor de gestiune a resurselor umane ale ministrului administrației și internelor. secretarilor de stat, secretarului general și șefilor/comandanților unităților M.ui A. și I., împuternicirea în funcții de conducere a personalului care nu se regăsește în competența superioară de numire este atributul șefilor unitătilor de poliție însă exercitarea acestuia rămâne evident la latitudinea acestora, nefiind identificate " prevederi legale care să stabilească în sarcina șefilor de unități obligația de a împuternici un subaltern într-o funcție de conducere.
Nefiind împuternicit șef al S. de I. R., intimatul-reclamant nu poate beneficia de indemnizația de conducere în perioada de referință,
Mai mult, de reținut este faptul că art. 28 alin. 1 din L. nr. 330/2009, invocat chiar de către intimatul-reclamant, condiționează posibilitatea numirii temporare într-o funcție de conducere de inexistența unei sancțiuni disciplinare, ceea ce evident nu este și cazul acestuia care a fost sancționat cu "mustrare scrisă" pentru neglijență sau lipsă de preocupare în îndeplinirea îndatoriri lor de serviciu.
În apărare, reclamantul intimat C. I. D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat - filele 8-9.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, din următoarele considerente:
Un prim motiv de recurs invocat constă în greșita soluționare, de către instanța fondului, a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului
Ministerul Administrației și Internelor.
Contrar susținerilor recurentului, Curtea constată că excepția invocată a fost în mod legal respinsă de prima instanță.
A., este real că, în materia contenciosului administrativ, calitate procesuală pasivă are emitentul actului administrativ a cărui anulare se cere, aspect ce rezultă din dispozițiile art. 1 din L. nr. 554/2004.
Cu toate acestea, Curtea observă că reclamantul C. I. D. a investit instanța cu mai multe petite, respectiv atât cu un petit de obligare a autorității publice să emită un act administrativ, cât și cu un petit de obligare a pârâților la plata drepturilor bănești ce i se cuvin pentru o anumită perioadă de timp.
Or, în ceea ce privește acest din urmă petit, recurentul Ministerul Administrației și Internelor are calitate procesuală pasivă, alături de I. de P. al jud. B.-N., în condițiile în care recurentul este ordonatorul principal de credite.
Prin urmare, excepția invocată fiind în mod corect respinsă de instanța de fond, Curtea constată că acest motiv de recurs nu este întemeiat.
Pe fondul cauzei, recurentul invocă dispozițiile O.ui MAI nr. 600/2005, apreciind că, în condițiile în care intimatul reclamant nu a fost împuternicit să exercite funcția de șef al S. de I. R., cererea acestuia de acordare a drepturilor salariale aferente acestei funcții trebuia respinsă. Mai arată recurentul că intimatul nici nu putea ocupa această funcție de conducere, în condițiile în care a fost sancționat disciplinar, nefiind întrunite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 28 alin. 1 din L. nr. 330/2009.
În acest context, Curtea constată că starea de fapt reținută de instanța fondului nu a fost contestată de recurent.
A., s-a reținut de instanța fondului și nu s-a contestat prin recursul formulat în cauză că, prin dispoziția nr. 189/(...) a șefului I. J. de P., intimatul- reclamant C. I. D. a fost delegat, începând cu data de (...), să desfășoare activități specifice funcției de șef serviciu la S. de intervenție rapidă, pe o durată de 90 de zile, până la data de (...), inclusiv. După expirarea duratei pentru care s-a dispus delegarea, s-a emis o nouă dispoziție de către șeful inspectoratului, respectiv nr.
1/(...), prin care intimatul-reclamant a fost desemnat să desfășoare activități specifice funcției de șef serviciu la S. de I. R. pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de (...) și până la data de (...), inclusiv. Ulterior, începând cu data de (...), intimatul-reclamant a fost din nou desemnat să exercite această funcție, prin dispoziția nr. 40/(...), fără să se mai specifice durata desemnării. Prin urmare, intimatul-reclamant a exercitat această funcție până la data de 0(...), inclusiv, aspect de asemenea necontestat în cauză.
În consecință, Curtea constată că intimatul-reclamant a exercitat atribuțiile specifice funcției de conducere amintite anterior în perioada (...)-0(...), inclusiv, fiind împuternicit în acest sens prin dispozițiile de delegare emise de șeful I. de P. al jud. B.-N.. De altfel, exercitarea, de către intimat, a atribuțiilor specifice funcției de conducere nici nu a fost contestată prin recursul formulat.
Potrivit dispozițiilor art. 28 din L. nr. 330/2009 invocate de recurent, exercitarea cu caracter temporar a unei funcții de conducere se realizează prin numirea temporară a unei persoane angajate care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea funcției de conducere și care nu a fost sancționată disciplinar; În perioada prevăzută la alin. (1), persoana beneficiază de salariul de bază aferent funcției de conducere respective.
Rezultă din dispozițiile legale citate anterior, că, pe perioada exercitării cu caracter temporar a unei funcții de conducere, persoana respectivă beneficiază de salariul de bază aferent funcției de conducere exercitată.
Intimatul-reclamant, exercitând în fapt funcția de șef serviciu la S. de I. R., este evident că acesta beneficiază și de drepturile salariale aferente acestei funcții.
În ceea ce privește sancțiunea disciplinară aplicată reclamantului, Curtea constată, la fel ca și prima instanță, că această sancțiune a fost aplicată la data de (...), fiind radiată de drept la data delegării sale în funcția de conducere, potrivit dispozițiilor art. 77 alin. 3 lit. a din L. nr. 188/1999.
Prin urmare, Curtea constată, la fel ca și prima instanță, că erau îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 28 din L. nr. 330/2009, acest motiv de recurs fiind neîntemeiat.
În consecință, pentru considerentele expuse anterior, Curtea constată că sentința recurată este legală și temeinică, recursul formulat fiind nefundat, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, împotriva sentinței civile nr. 281 din 9 martie 2012, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
{ F. |
PREȘEDINTE, L. U. | JUDECĂTOR, M. D. | JUDECĂTOR, R.-R. D. |
GREFIER, M. T. |
}
Red.M.D./dact.L.C.C.
2 ex./(...) Jud.fond: A. P. M.