Decizia nr. 7924/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 7924/2012
Ședința din data de 08 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. P.
JUDECĂTOR: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. S. A., împotriva sentinței civile nr. 6842 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al
T. C., cauza privind și pe intimata D. DE S. P. A J. C., PRIN D. E., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,5 lei.
S-a făcut cauzei, după care se constată că, în data de (...) s-au înregistrat la dosar precizări din partea recurentului la care s-au anexat o serie de înscrisuri în susținerea poziției procesuale ( f. 12-22).
În exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591 alin. 4
C.pr.civ., Curtea constată că întemeiat pe dispozițiile art. 4 și 10 din L. nr.
5. este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs. De asemenea, constată că s-a declarat recurs atât cu privire la soluția pronunțată pe o excepție de nelegalitate, cât și cu privire la soluția pronunțată pe o acțiune întemeiată pe O. nr. 2.. Prin urmare, curtea invocă, în temeiul art.11 alin. 3 din O. nr. 2., excepția inadmisibilității recursului declarat în ceea ce privește acțiunea întemeiată pe dispozițiile O. nr. 2. și reține cauza în pronunțare atât pe această excepție, cât și pe recursul declarat în ceea ce privește excepția de nelegalitate.
C U R T E A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6842 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al
T. C. a fost respinsă ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a adresei nr.
6500/(...) emisă de D. de S. P. a județului C..
A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M. S. A., în contradictoriu cu pârâta D. de S. P. a județului C., având ca obiect procedura aprobării tacite.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că în temeiul
Sentinței civile nr. 2. pronunțată de Curtea de A. B. în dosarul nr. (...), în favoarea reclamantului M. S. A. s-a emis autorizația de libera practica a acupuncturii, apiterapiei-fitoterapiei-aromaterapiei si homeopatiei nr. VIII.d/CS.A/7899/(...).
În temeiul acesteia, reclamantul a solicitat pârâtei D. de S. P. a județului C. să dispună înregistrarea sa ca persoană fizică autorizată pentru activități independente de medicină complementară/alternativă și să îi aprobe înregistrarea cabinetului de terapie complementară/alternativă, cu acest obiect de activitate, conform art.11 alin. (1) din L. nr. 1., precum și să îi elibereze documentul care certifică înregistrarea sa ca persoană fizică autorizată pentru activități independente de medicină complementară/alternativă și documentul care certifică înregistrarea cabinetului de medicină complementară/alternativă (fila 5). Cererea reclamantului a fost transmisa prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire și înregistrată sub nr. 6500/(...).
Prin adresa nr. 6500/(...), pârâta a comunicat reclamantului că în lipsa normelor metodologice de aplicare a L. nr. 1., s-a adresat M. S. pentru precizări privind procedura de autorizare sanitară de funcționare și înregistrare a cabinetului de terapie complementară/alternativă.
Prin prezenta cerere, reclamantul M. S. A. a solicitat instanței să constate că a operat aprobarea tacită a cererii sale, conform procedurii reglementate de O. nr.2..
În ceea ce privește excepț ia de neleg al itate a adresei nr. 6500/(...) invocată de reclamant, tribunalul a reținut că, potrivit art. 4 din L. nr. 5. a contenciosului administrativ, pot face obiectul excepțiilor de nelegalitate doar actele administrative unilaterale cu caracter individual.
Conform art. 2 alin. 1 lit. c din lege, prin act administrativ înțelegem
„actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice";.
Prin adresa contestată, pârâta D. de S. P. a județului C. a adus doar la cunoștința reclamantului faptul că nu poate să dea curs solicitării sale până la clarificarea cadrului legislativ de către Ministerul Sănătății; acest act nu a fost emis în vederea executării vreunei dispoziții legale și nu produce efecte prin el însuși, neputând să dea naștere, să modifice sau să stingă drepturi și obligații în favoarea, respectiv în sarcina reclamantului.
Pentru acestea, instanța a respins ca inadmisibilă excepția de nelegalitate.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a apreciat că se află în prezența unei cereri de înregistrare, nesoluționată în termenul legal de 30 de zile prevăzut de art. 6 din O. nr. 2..
Cu toate acestea, din interpretarea sistematică a art. 6 și art. 9 din ordonanță reiese că procedura aprobării tacite se poate aplica doar dacă cererea a fost în mod legal depusă la autoritatea administrației publice competentă să emită autorizația solicitată, care nu a înțeles să răspundă solicitantului în termenul legal.
După cum a subliniat și în cursul judecății, prin cererea nr. 6500/(...) reclamantul a solicitat înregistrarea sa ca persoană fizică autorizată pentru
activități independente de medicină complementară/alternativă , în temeiul art. 11 alin. 1 din L. nr.1., iar nu sub forma cabinetului medical prevăzută de art. 11 alin. 2.
Or, potrivit art. 7 și urm. din O. nr. 44/2008, persoanele fizice care intenționează să desfășoare activitate ca persoane fizice autorizate „au obligația să solicite înregistrarea în registrul comerțului și autorizarea funcționării, înainte de începerea activității economice";, cererea fiind de competența registrului comerțului de pe lângă tribunalul din județul în care solicitantul își stabilește sediul profesional.
Direcțiile de sănătate publică, pe de altă parte, au conform Ordinului M. S. nr.153/2003 competența de a înregistra cabinetele medicale înființate conform O. nr. 124/1998 și unitățile medico-sanitare înființate conform L. nr. 31/1990 care funcționează în raza lor teritorială, însă reclamantul a precizat în mod expres că nu urmărea să obțină înregistrarea sa sub forma cabinetului medical, sens în care nici nu a înțeles să respecte condițiile legale instituite în acest scop.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul a respins ca nefondată cererea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs M. S. A., solicitând casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare T. C., modificarea în tot a sentinței atacate și admiterea pe fond a acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului arată că Direcțis de S. P. C. și-a asumat competența asupra rezolvării cererii nr. 6500/(...), întrucât nu a fost transmisă spre rezolvare unei alte autorități sau instituții publice, conform art. 61 din OG nr. 27/2002 privind activitatea de soluționare a petițiilor; în acest fel, intimata a acceptat raportul juridic pe care l-a propus initial prin cererea de inregistrare a activitatii; prin raspunsul nr. 6500/(...), D. de S. P. a judetului C. a incercat sa modifice raportul juridic acceptat initial, prin introducerea in raporturile de drept a M. S., privind cererea pe care a adresat-o; - pe cale de consecinta, solicită să se constate ca adresa nr.
6500/(...) intruneste toate conditiile care definesc un act administrativ cu caracter individual, prevazute de art. 2 alin. (1) lit. (c) raportat la art. 4 alin. (1) din L. nr. 5. a contenciosului administrativ; fata de aceasta situatie, documentul respectiv poate constitui subiect exceptiei de nelegalitate prevazuta de art. 4 din L. nr. 5. si ca sunt intrunite toate motivele de nelegalitate a adresei nr. 6500/(...), pe care le-a invocat in fata instantei de fond.
În mod netemeinic si nelegal instanta de fond a invocat si a stabilit lipsa calitatii procesuale pasive a D. de S. P. a judetului C. printr-o procedura indeplinita cu neobservarea formelor legale, fapt ce constituie motiv de casare a hotararii, in temeiul art. 304 alin. 5 raportat la art. 105 alin. (2) prima teza C.proc.civila.
In privinta continutului exceptiei lipsei calitatii procesuale a D.S.P.C. ridicata din oficiu de instanta de fond si judecata cu incalcarea principiului contradictorialitatii -, arată că a fost admisa cu incalcarea prevederilor legale si cu neobservarea apararilor de fapt si de drept pe care le-a invocat si dezvoltat in detaliu la pct. 1 al N. scrise si la pct. 3 din Precizarile depuse pentru infatisarea din 07 mai 2012, precum si la pct. 9 din Raspunsul la intampinare depus pentru infatisarea din 11 iunie 2012, prin care a dovedit ca inregistrarea activitatilor de medicina complementara/alternativa sub toate formele de activitate, intra in competenta Directiilor de S. P.
Astfel, nici unul dintre argumentele invocate nu apare, sub nici o forma, nici in practicaua si nici in consideratiile sentintei atacate.
Recurentul solicită să se constate ca orice alte cerinte legale ale practicii - cu exceptia celor premergatoare obtinerii autorizatiei de libera practica - pot fi indeplinite ulterior inregistrarii, asa cum a aratat la pct. 1 al N. scrise, la pct. 4 al P. si pct. 11 al Raspunsului la intampinare.
Mai mult, nici macar intimata nu si-a declinat competenta privind inregistrarea activitatii de medicina complementara/alternativa, in fapt acuzand lipsa normelor de aplicare ale L. nr. 11812007.
Prin urmare, hotararea privind lipsei calitatii procesuale a intimatei (care rezulta din asa-zisa lipsa a competentei privind cererea nr. 6500/(...)), este lipsita de temei legal, fiind data prin incalcarea si aplicarea gresita a legii, in sensul art. 304 pct. 9 C.proc.civila.
În mod nejustificat hotararea a fost pronuntata ca irevocabila pe fondul cauzei, avand in vedere urmatoarele: pe de o parte hotararea pe fond depinde de cele doua exceptii ce pot fi modificate prin recurs; pe de alta parte, avand in vedere atitudinea de refuz a intimatei privind dreptul de inregistrare a practicii (exprimata atât prin corespondenta administrativa, cat si prin intampinare), petitele 2-5 nu sunt numai pretentii subsecvente constatarii aprobarii tacite, ci reprezinta capete de cerere autonome in raport cu L. nr. 5., constituind o consecinta a unui posibil refuz nejustificat de solutionare a cererii de inregistrare, ce ar fi trebuit cercetat de instanta de fond, cu drept de recurs.
Sub acest aspect, arată că, în apararea sa, intimata nu s-a referit la conditiile aprobarii tacite, exprimand in mod netemeinic si nelegal un refuz de inregistrare raportat la documentatia depusa.
In aceasta privinta, a formulat aparari complete, pe care le-a dovedit in fapt cu documente si le-a justificat temeinic in drept, prin N. scrise, Precizarile si Raspunsul la intampinare depuse la dosar.
Fata de acest aspect al actiunii, care implica existenta unui refuz de inregistrare pe care il consideră nejustificat, arată că motivarea în fapt, precum si argumentele si probele depuse la dosar, atrag motivarea in drept (L. nr. 5. a contenciosului administrativ), iar dreptul la recurs privind petitele 2-5 este stabilit de lege (art. 20 din L. nr. 5.) si nu de instanta de fond.
Pe fondul cauzei si raportat la refuzul nejustificat de inregistrare, arată că instanta de fond a analizat doar partial atat cererea de inregistrare, cât si continutul celui de-al doilea petit al actiunii, retinand partial cererile formulate si anume doar cererea de inregistrare ca persoana fizica autorizata.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, precum și a dispozițiilor legale relevante, curtea reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Cluj la data de (...), reclamantul a solicitat ca instanța să dispună următoarele: să constate existența aprobării tacite față de cererea nr.6500/(...) adresată D. de S. P. a județului C., să oblige intimatul să-i elibereze, necondiționat, un anumit document, să stabilească data la care a intervenit aprobarea tacită față de cererea menționată mai sus și să dispună obligarea intimatului să menționeze această dată pe documentele ce instanța va dispune a se elibera, să stabilească un termen pentru eliberarea documentelor menționate, să pronunțe o hotărâre care să țină locul documentelor respective până la eliberarea acestora.
Acțiunea a fost întemeiată, în esență, pe dispozițiile OUG 2..
Pentru primul termen de judecată, reclamantul a depus o precizare (fila 46 dosar fond), prin care a arătat că introduce, suplimentar, următoarele temeiuri de drept pentru capetele de cerere nr.2, 4 și 5, în plus față de cele invocate deja: art.1 - 5 și 20 din L. 5.. De asemenea, a solicitat expres ca instanța de fond să judece și să admită cu prioritate primul capăt de cerere, ce privește constatarea aprobării tacite față de cererea nr.6500/2010, în temeiul OUG 2..
Curtea constată și faptul că, în toate înscrisurile depuse ulterior, respectiv note scrise, precizări și răspuns la întâmpinare, reclamantul a făcut vorbire despre aplicabilitatea în cauză a OUG 2., obiectul cererii nr.6500/2010 încadrându-se, în opinia sa, în sfera de acțiune a acestui act normativ, și doar în recursul declarat a invocat existența unui refuz nejustificat de soluționare a cererii sale, motivând că, în apărarea sa, intimata nu a analizat condițiile aprobării tacite, ci a exprimat un refuz de soluționare raportat la documentația depusă.
Prin urmare, instanța de fond a făcut o interpretare corectă a voinței reclamantului, apreciind că toate capetele de cerere formulate de acesta se subsumează unei acțiuni întemeiate pe OUG 2., respectiv constatarea aprobării tacite cu toate consecințele ce se impun, inclusiv obligarea la eliberarea documentelor menționate. În argumentarea acestei concluzii, curtea reține dispozițiile art.7 alin.2, 9, 10 și 11 din OUG 2., care au caracter special față de reglementarea generală a contenciosului administrativ prin L. 5. și, deci, se aplică prioritar. De asemenea, prima instanță a dat o calificare corectă acțiunii și prin prisma faptului că judecătorul nu este ținut de textul de lege indicat de parte, ci, după stabilirea situației de fapt, va aplica textul de lege corespunzător acestei situații, indiferent de eventualele dispoziții legale indicate de părți.
În consecință, contrar susținerilor recurentului conform cărora sentința recurată are drept de recurs privind fondul cauzei, cu excepția capătului de cerere privind constatarea aprobării tacite, curtea apreciază că instanța de fond a procedat corect stabilind că reclamantul a solicitat constatarea aprobării tacite a cererii sale, conform procedurii reglementate de OUG 2., astfel că, potrivit art.11 alin.3 din acest act normativ, recursul reclamantului pe această cerere este inadmisibil.
Criticile referitoare la excepția de nelegalitate a adresei 6500/(...)
Instanța de fond a respins ca inadmisibilă această excepție, motivat de faptul că adresa în litigiu nu este un act administrativ, iar recurentul a arătat că, dimpotrivă, actul atacat este unul administrativ, întrucât prin acesta s-a modificat raportul juridic dintre reclamant și pârâtă prin introducerea în discuție a M. S..
Curtea observă că viziunea reclamantului asupra noțiunii de modificare a raportului juridic este eronată. Prin adresa contestată reclamantului nu i s-a soluționat, propriu - zis, cererea (după cum rezultă chiar din alineatul final al adresei - de îndată ce vom primi aceste precizări vom da curs cererii dvs.), ci doar i s-a comunicat, spre informare, că, în vederea soluționării cererii, pârâta s-a adresat M. S. pentru a obține precizări privind procedura de urmat în cazul său. De aceea, această adresă nu constituie un act administrativ în sensul art.2 alin.1 lit.c din L. 5., întrucât nu modifică raportul juridic stabilit între reclamant și pârâtă prin introducerea cererii nr.6500/(...), astfel că soluția instanței de fond de respingere a excepției de nelegalitate ca inadmisibilă este legală și temeinică.
Având în vedere considerentele expuse, curtea constată că prima instanță a făcut o corectă apreciere a stării de fapt și de drept, astfel că, în temeiul art.312 C.proc.civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în ceea ce privește acțiunea întemeiată pe dispozițiile O. nr. 2., cu consecința menținerii sentinței atacate și ca neîntemeiat recursul în ceea ce privește excepția de nelegalitate, menținând în întregime sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în ceea ce privește acțiunea întemeiată pe dispozițiile O. nr. 2..
Respinge recursul declarat de M. S. A. împotriva sentinței civile nr.
6842 din (...) pronunțate în dosarul nr.(...) al T. C., în ceea ce privește excepția de nelegalitate, sentință pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. P. A. M. C. M. S.
V. D.
GREFIER
Red. C.P. dact. GC
2 ex/(...)
Jud. primă instanță: A.G. C.
