Decizia nr. 8/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 8/2012
Ședința de la 11 A. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. M.
Judecător M. B.
Judecător M. H.
G. V. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâta D. G. A F. P. A J. M. prin A. F. P. A M. B. M. împotriva sentinței civile nr. 4.888 (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., în contradictoriu cu reclamanta S. M. S. B. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare în condițiile art. 304 1 c.pr.civ și din perspectiva cesiunilor de creanță.
C U R T E A:
Prin sentința civilă nr. 4.888 (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui
M. s-au respins excepțiile invocate de pârâta D. G. A F. P. A J. M..
S-a admis acțiunea formulată de reclamanta SC M. S. B. M., în contradictoriu cu pârâtele D. G. A F. P. M., A. F. P. B. M. și A. F. PENTRU
M. B. și, în consecință, s-au anulat deciziile nr. 36682/(...), nr. 36673/ (...) și nr. 36708/(...) emise de D. G. a F. P. M., iar pârâtele au fost obligate să restituie reclamantei sumele de 2.105 lei, 1.529 lei și 2.639 lei, cu dobânda legală de la data achitării sumelor și până la restituirea efectivă a sumei, precum și suma de 879 lei cu titlu de cheltuieli de judecată .
Analizând cu prioritate excepțiile invocate, în conformitate cu art. 137
Cod pr. civilă, instanța de fond a constatat următoarele:
Aspectul legat de obligativitatea procedurii prealabile în domeniul contenciosului fiscal trebuie analizat mai ales prin prisma efectelor produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234
CE de Tribunalul Sibiu din România, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților
S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M.
M.lui.
Prin maniera și contextul în care este invocată, procedura prealabilă administrativă reglementată de art. 205 și următoarele din Codul de procedură F. este pe deplin denaturată de la scopul său legal și firesc. Astfel, această procedura nu mai este privită de către organul fiscal ca o modalitate în sprijinul contribuabilului prin care se oferă șansa administrației să-și revoce actul administrativ fiscal nelegal total sau parțial ci este invocată ca o barieră în calea restituirii unei taxe percepută cu încălcarea dreptului comunitar, taxă care ar trebuie restituită din oficiu de către organul administrației care a perceput-o subsecvent deciziei în cauza
T. împotriva României.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamanta a achiziționat dintr-un stat membru al U. E. autovehiculele menționate în cerere pentru înmatricularea cărora pârâta A. F. P. B. M., prin decizia de stabilire a taxei de poluare, a stabilit în sarcina acesteia obligația de plată a sumelor de
2.105 lei, 1.529 lei și 2.639 lei, cu titlu de taxe de poluare pe care aceasta le-a achitat.
Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 5. T. a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
Cât privește daunele interese, instanța apreciază că, în principiu, se acordă dobânda legală prevăzută de O. nr. 9., începând cu data achitării taxei de poluare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. A J. M. prin A. F. P. A M. B. M. solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond a interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr. 5., care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 5., a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.
Mai arată recurenta că instanța de fond nu a apreciat efectele cesiunii de creanță și prin prisma disp. art. 30 alin. 1 C., iar dreptul la restituirea sumei reprezentând taxă de poluare, nu se circumscrie situațiilor prev. de art. 117 C., dreptul la restituirea taxei pe poluare trebuie mai întâi constatat de instanța de judecată și ulterior, poate face obiectul unei cesiuni de creanță.
Din această perspectivă, titularul acțiunii este lipsit de legitimitate procesuală, cesiunea fiind prematură și lipsită de efecte juridice, nu există o identitate între persoana reclamantului (cesionar) și persoana care este titularul obligației în raportul juridic dedus judecății (cedent).
Pentru aceste motive, pârâta solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale active și excepția inadmisibilității acțiunii.
De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. S. recurenta că fiecare stat membru al U. E. își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
A mai apreciat pârâta că OUG nr. 5., în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal..
Referitor la capătul de cerere prin care reclamanta solicită acordarea dobânzii legale fiscale, pârâta solicită respingerea acestuia ca neîntemeiată, având în vedere că repararea prejudiciului se realizează în condițiile dreptului comun - art. 1088 alin. 2 cod civil cu aplicarea O. nr. 9. de la data cererii de chemare în judecată și nu de la data achitării taxei.
Cu privire la cheltuielile de judecată, pârâta solicită respingerea acestora, având în vedere că organul fiscal a încasat o taxă legală în conformitate cu deciziile Curții Constituționale
Analizând recursul în condițiile art. 304 1 c.pr.civ din perspectiva cesiunilor de creanță Curtea reține următoarele:
Reclamanta a încheiat o serie de contracte de cesiune a creanțelor fiscale pe care terți, persoane fizice le-ar avea împotriva S.ui constând in taxa pe poluare perceputa de administrațiile financiare în baza OUG 5., considerată ca fiind contrară dreptului comunitar.
După încheierea contractelor, reclamanta a solicitat restituirea sumelor achitate de către terții cedenți. Aceste cereri au fost respinse prin decizii de soluționare a contestațiilor emise în procedura fiscală.
Potrivit articolului 23 cod procedură fiscală dreptul de creanță fiscală și obligația corelativă se nasc în momentul în care se constituie baza de impunere care le reglementează. Ca atare, de regulă S. și unitățile administrativ teritoriale au calitatea de subiect activ in raporturile de drept procesual fiscal iar pe cale de excepție această calitate aparține persoanelor fizice și juridice care au dreptul la rambursarea sau restituirea de impozite și taxe.
Prin urmare articolul 30 cod procedură fiscală stabilește și posibilitatea de cesiune a creanțelor fiscale constând în dreptul de restituire sau rambursare a unor sume dacă sunt îndeplinite două condiții: creanța să fie stabilită în condițiile legii și cesiunea să fie notificată organului fiscal.
Prima condiție este o condiție de validitate deoarece creanța contribuabilului ce semnifică nașterea raportului de drept material fiscal prin recunoașterea creanței de către organul fiscal trebuie să rezulte din declarația de impunere, decizia de restituire sau hotărâre judecătorească în condițiile articolului 117 cod procedură fiscală .
Această condiție nu este îndeplinită de reclamant pentru că cesiunea nu poate fi anterioară stabilirii sale prin decizie sau hotărâre judecătorească.
Fiind o reglementare derogatorie de la prevederile civile, cesiunea de creanță din fiscal poate avea loc și produce efecte față de organul fiscal cu condiția nașterii (recunoașterii) creanței contribuabilului.
Cesiunea nu poate privi drepturi litigioase ci drepturi deja existente și recunoscute de către părți. R. nefiind parte în raportul de drept material fiscal născut prin emiterea deciziei de poluare și stins prin efectuarea plății în condițiile articolului 114 cod procedură fiscală, nu poate declanșa procedura fiscală prin efectuarea cesiunii și contestarea unei decizii definitivă în căile administrative de atac prin expirarea termenului prescris de articolul 207 cod procedură fiscală.
Mai mult, instanța de judecată nu poate recunoaște un drept propriu la restituire pentru că acesta nu există și nici unui drept de restituire în baza contractului de cesiune încheiat peste dispozițiile legale.
Împrejurarea ca taxa de poluare ce a facut obiectul cesiunii de creanță este contrară dreptului comunitar și că pentru recuperarea ei nu mai este necesară parcurgerea procedurii prevazute de art. 205 si urm din C.pr fiscala așa cum s-a statuat prin decizia 2. de către I. nu contrazic cele mai sus expuse. Altfel spus soluția de față nu încalcă principiul priorității dreptului U. E. sau al efectului direct al acestui drept.
Pe lângă aceste principii o alta trăsatură definitorie a dreptului european este autonomia procedurala naționala în aplicarea acestui drept.
Aplicând și acest principiu este evident că în cazul de față reclamanta nu are calitatea procesual activă așa cum s-a aratăt deja, întrucât nu este titulara unui drept legal dobandit și pe cale de consecință nu a suferit vreun prejudiciu legat de un asemenea drept prin încalcarea de către legislația internă a dreptului U. E..
În ipoteza în care o taxă este percepută contrar dreptului comunitar așa cum se arată în literatura de specialitate în virtutea autonomiei procedurale sus indicate căile procedurale de restituire ale acesteia sunt cele folosite și pentru recuperarea taxelor plătite cu încalcarea dreptului intern cu condiția ca acestei căi să fie efective și să nu facă imposiblă recuperarea taxei .
Este evident că persoanele prejudiciate prin perceperea taxei de poluare în speță cedenții au și în prezent, în limita termenului de prescripție, deschisă calea acțiunii de restituire în temeiul art. 117 lit.d) din C.pr fiscala, care este, așadar, o cale de atac efectivă și care face posibilă recuperarea taxei nelegal achitate.
Totodata în ipoteza acestor acțiuni, la fel ca și pentru acțiunile de restituire a taxelor interne, există un mecanism de verificare a existenței dreptului de restituire, respectiv se verifică dacă taxa a fost achitată pentru un autovehicul ce provine din spatiul U.E, verificare ce se face fie de catre organul care a colectat taxa, în cazul în care se adresează cu o cerere acestuia, fie de către instanța de judecată. Și în acest caz, la fel ca și în cazurile din dreptul intern, rămân în vigoare, în virtutea principiului autonomiei procedurale, celelalte reguli cuprinse în Codul de procedura fiscală, respectiv cele vizînd compensarea și restituirea doar a sumei rămase după compensare și posibilitatea cesionarii doar după stabilirea lor, aceste reguli neîmpiedicând efectivitatea căii procedurale recunoscute celor în drept pentru recuperarea taxei de poluare achitată cu încalcarea dreptului UE și neîncălcând principiul priorității dreptului U. E. si a caracterului direct al acestuia .
Asa cum s-a aratat mai sus art. 30 C. este o prevedere legala cu caracter imperativ, iar vătămarea ce rezultă din nerespectarea sa constă în imposibilitatea aplicării art. 116 alin. 5 si art. 117 alin alin. 6 C.pr. fiscala, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin respingerea acțiunii pe lipsa calitatății procesual active .
Pe cale de consecință, Curtea, în baza art. 304 pct. 9 C.pr.civ., va admite recursul declarat de D. G. a F. P. M. împotriva sentinței civile nr.
4.888 (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. pe care o va modifica în sensul că respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de către pârâtele D. G. A F. P. M. prin A. F. P. A M. B. M. împotriva sentinței civile nr. 4.888 (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea reclamantei.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința din 11 aprilie 2012.
Red. D.M./(...) Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: A. C.Violeta.
