Decizia nr. 832/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 832/2012
Ședința din data de 06 februarie 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : M. S.
JUDECĂTOR : C. P. JUDECĂTOR : A. M. C.
GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta A. J. DE O. A F. DE M. C. împotriva sentinței civile nr. 3559 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu intimata SC S. S., având ca obiect anulare act administrativ decizia emisă de A.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut cauzei, după care Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și 10 din L. nr.554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
La finalul dezbaterilor s-a prezentat avocat S. F. C. V. pentru intimata SC S. S. și solicită a fi luat prezent.
După închiderea dezbaterilor s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei SC S. S.
C U R T E A
Deliberând reține că,
Prin sentința civilă nr.3559 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C. s-a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamanta S. S. S., în contradictoriu cu pârâta A. J. PENTRU O. F. DE M. C., în consecință, s-a anulat decizia nr. 221/(...) emisă de pârâtă, a fost obligată pârâta să plătească reclamantei subvențiile restante neachitate aferente perioadei (...)-(...), conform art. 80 din L. nr. 7..
S-a respins petitul privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin D. nr. 221/(...) pârâta a respins solicitarea reclamantei privind subvenția prevăzută la art. 80 din L. nr. 7. modificată și completată, invocând prevederile art. 4 alin. 2, alin. 3 coroborat cu art. 14,22 din L. nr. 5..
În conținutul deciziei s-a menționat că s-a avut în vedere atingerea limitei maxime a cheltuielilor bugetare destinate măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă prin epuizarea sumelor alocate acestor credite bugetare în concordanță cu prevederile legale menționate.
Probațiunea administrată în cauză (f.12-24) atestă că reclamanta prin cererea înregistrată sub nr. 31/0(...) a solicitat pârâtei dreptul de a beneficia de subvenția prevăzută de art. 80 din L. nr. 7. modificată și completată.
În contextul acestor prevederi legale reclamanta în luna aprilie 2009 a angajat un absolvent de facultate - M. O. A. încheind cu acesta Contractul individual de muncă înregistrat sub nr. 170638/0(...) pe durată nedeterminată
(f.23-24).
Potrivit prevederilor art. 80 pct. 1 lit.c „angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenți ai unor instituții de învățământ, sunt scutiți, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuției datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj, aferentă absolvenților încadrați, și primesc lunar, pe această perioadă, pentru fiecare absolvent o sumă egală cu de 5 ori valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții de învățământ superior";.
Actele de la filele 23-24 atestă că reclamanta a depus lunar toate actele prevăzute de art. 52 alin. 1 din L. nr. 7., respectiv tabelul cu persoana angajată, declarația, statul de plată și convenția nr. 77/0(...) însă pârâta nu și-a onorat obligația asumată.
Pârâta așa cum rezultă din întâmpinarea depusă la dosar s-a prevalat de prevederile L. nr. 5. respectiv art. 4 alin. 3 și 22 care nu îi permit să efectueze plăți după atingerea sumei maxime aprobate prin bugetul asigurărilor sociale iar pe de altă parte faptul că se supune ordonatorului principal de credite având responsabilitățile prevăzute de art. 22 alin. 1 din acest act normativ.
Față de apărarea invocată instanța a apreciat că aceasta nu poate fi imputată reclamantei iar pe de altă parte aceste împrejurări nu pot afecta drepturile stabilite în mod imperativ prin L. nr. 7.- art. 80, prevederi care nu condiționează în nici un fel acordarea subvenției.
De asemenea apărarea invocată de pârâtă în sensul că nu și-a dat consimțământul la încheierea convenției cu reclamanta instanța nu o poate reține ca fiind întemeiată deoarece acordarea drepturilor menționate nu este condiționată de semnarea acesteia cu atât mai mult cu cât restul cerințelor pentru a fi beneficiarul prevederilor art. 80 pct. 1 lit. c din L. nr. 7. sunt îndeplinite.
Față de cele expuse instanța a apreciat că acțiunea reclamantei astfel cum a fost precizată este fondată, urmând a dispune admiterea acesteia, anularea Deciziei nr.221/(...) ca nelegală și a obliga pârâta să plătească reclamantei subvenția prevăzută de art. 80 din L. nr. 7. modificată și completată, aferentă perioadei 0(...)-(...).
Petitul având ca obiect obligarea la plata cheltuielilor de judecată a fost respins ca nefondat deoarece reclamanta nu le-a probat prin actele depuse la dosarul cauzei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs AJOFM C. solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate și respingerea contestației înaintată de reclamantă.
În motivarea recursului se arată că prevederile L. 5. stabilesc faptul că angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate rezultând astfel că acest tip de cheltuieli nu poate fi depășit fiind definit și materializat ca un cuantum fix alocat și cu o destinație precisă și limitată. Prin urmare, AJOFM C. nu poate acorda subvențiile cerute de reclamantă și nu și-a dat consimțământul pentru că se află în imposibilitatea legală a onorării obligației față de angajator datorită lipsei fondurilor cu această destinație.
Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 6 februarie 2012, intimata SC
S. S. solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Învederează faptul că recurenta s-a prevalat de prevederile L. nr.5., respectiv art.4, alin.3 și 22, articole care, conform afirmațiilor acesteia nu-i permit să efectueze plăți după atingerea sumei maxime aprobate prin bugetul asigurărilor sociale, iar pe de altă parte, aceasta statuează că se supune ordonatorului principal de credite având responsabilitățile prevăzute la art.22 alin.1 al acestui act normativ.
Analizând recursul declarat de către recurenta AJOFM C. prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041C.pr.civ., Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Între reclamantă, în calitate de angajator și pârâtă, în calitate de autoritate cu atribuții privind punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la acordarea stimulentelor financiare prevăzute de L. nr. 7., s-a încheiat convenția nr. 77/0(...) prin care reclamanta a fost autorizată să încadreze în muncă o persoană având statutul de student, recunoscându-i-se dreptul de a beneficia de stimulentul prevăzut de art. 1 din L. nr. 7. - f.16-17.
Probele administrate în cauză evidențiază împrejurarea că reclamanta a pus în executare convenția nr. 77/0(...) și l-a încadrat în muncă pe studentul M. O. A., astfel că pârâta era obligată să îi acorde subvenția prevăzută de art. 1 din L. nr.
7..
Potrivit art. 1 din L. nr. 7., „Angajatorul care încadrează în muncă elevi și studenți pe perioada vacanțelor beneficiază de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru fiecare elev și student"; iar pentru executarea acestor dispoziții au fost adoptate Normele metodologice din 4 iulie 2007.
Curtea observă că prima instanță a înlăturat în mod corect susținerile conform cărora pârâta nu și-a dat consimțământul la încheierea convenției cu reclamanta apreciind că, dacă sunt îndeplinite restul cerințelor legale pentru acordarea subvenției, aceasta nu poate fi condiționată de semnarea propriu - zisă a convenției , care poate fi refuzată pe motive neîntemeiate de agenția județeană, cum, de altfel, se și invocă în speță.
Aserțiunile recurentei că toate instituțiile publice, implicate în procesul bugetar sunt obligate să respecte prevederile legii supunându-se în cazul de față la o limitare a cheltuielilor ca urmare a atingerii unui prag maxim al fondurilor cu destinație precisă sunt corecte însă nu sunt de natură să poată aduce atingere drepturilor stabilite în favoarea particularilor prin alte legi având în vedere lipsa instituirii unor astfel de condiționări sau a altor criterii .
Recurentele mai susțin că, în conformitate cu art.14, alin.1-3, cheltuielile bugetare au o destinație precisa și limitata si sunt determinate de autorizările continue în legi specifice și în legile bugetare anuale, însă omite să analizeze posibilitatea întocmirii documentelor prealabile emiterii textelor invocate de o manieră aptă să satisfacă respectarea drepturilor entităților cărora de altfel le-a recunoscut legitimitatea drepturilor.
Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisa în bugetele prevăzute la art.l alin.2 si nici angajata si efectuata din aceste bugete, dacă nu există baza legala pentru respectiva cheltuiala , iar Curtea apreciază că textul L. nr. 7. constituie în mod cert temei legal pentru acordarea drepturilor pretinse de reclamantă și negate de recurentă.
Pentru ca o cheltuială din fonduri publice să poată fi angajata, ordonanțata și plătita trebuie aprobată potrivit legii și în acest sens autoritatea obligată a face astfel de plăți este cea obligată a îndeplini toate demersurile necesare anterior pentru ca această plată să poată fi efectuată în condițiile legii .
Recurenta a mai susținut că a solicitat sumele însă nu au fost aprobate și ca atare în lipsa disponibilităților refuzul nu este nejustificat. Lipsa disponibilităților nu poate fi reținută ca motiv în măsura să justifice refuzul acordării subvenției .
O astfel de abordare ar echivala cu golirea de conținut a unei legi care instituie beneficiul subvenției , acesta urmând a avea un caracter pur formal.
Entitatea care îndeplinește cerințele prin angajarea realizată se va găsi în imposibilitatea de a beneficia de dispoziții ce au fost edictate în favoarea sa, norma prin care s-a instituit fiind lipsită de efecte, ceea ce echivalează cu nerespectarea legii de către autoritățile obligate a o respecta.
Lipsa unui previziuni din partea autorității ce are obligația de a aplica legea nu poate fi opusă particularului , care are dreptul la o bună administrație, nu poate fi reținută ca motiv de înlăturare a dreptului recunoscut prin lege.
În exercitarea funcțiilor sale, M. Muncii, Familiei și Protecției Sociale îndeplinește elaborează, actualizează și monitorizează S. națională pentru ocuparea forței de muncă și S. pentru formare profesională continuă și analizează, propune modificări și aprobă anual Programul național de ocupare a forței de muncă și P. național de formare profesională, inițiate de A. N. pentru O. F. de M.. Potrivit art 3 din HG 11/2009 ,astfel că obligația îndeplinirii tuturor demersurilor pentru respectarea legii care guvernează drepturile invocate de reclamanta este în sarcina recurentei .
Argumentele evidențiate au relevat că recursul formulat este nefondat, prima instanță realizând o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale incidente astfel că nu este prezent motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct 9
C.pr.civ. sau un alt motiv de recurs și în consecință Curtea va respinge recursul declarat de pârâta A. J. PENTRU O. F. DE M. C. împotriva sentinței civile nr.3559 din 26 august 2011, pronunțată de T. C. pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta A. J. PENTRU O. F. DE M. C. împotriva sentinței civile nr.3559 din (...), pronunțată în dosarul (...) al T.ui C., pe care o menține în întregime.
Respinge cererea privind plata cheltuielilor de judecată formulată de intimata SC S. S.
D. este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 februarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER M. S. C. P. A. M. C. L. F. red.M.S./A.C.
2 ex. - (...) jud.fond.G. G.
