Decizia nr. 84/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR.84/2012
Ședința publică din 10 ianuarie 2012
Instanța compusă din : PREȘEDINTE : M. A. A.
JUDECĂTORI : I. C.
P. CRISTNA
GREFIER : B. M.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către pârâta A. F. P. C. N. și chematul în garanție A. F. PENTRU M. împotriva sentinței civile nr.3297 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C., având ca obiect restituire taxă poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă av.P.a Raul N. în substituirea apărătorului ales al reclamantei S. - av.P.a B. M., ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegațiile la dosar, lipsă fiind pârâta A. F. P. C. N. și chematul în garanție A. F. PENTRU M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul reclamantei S. solicită respingerea ambelor recursuri declarate în cauză și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentelor la plata cheltuielilor S. de judecată.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 3297 din 4 iulie 2011, pronunțată în dosarul nr.(...) a T.ui C., a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. P., excepția de inadmisibilitate și excepția de tardivitate a acțiunii.
A fost admisă acțiunea in contencios administrativ formulată de reclamanta SC S. S. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a M. C.-N. și în consecință :
A fost obligată pârâta AFP să restituie reclamantului suma de 1603 lei cu titlu de taxa de poluare nedatorată cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de (...) și până la data restituirii efective a sumei sus indicate .
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 939,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată .
A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. F. P. împotriva chematei in garanție A. F. pentru M. B..
A fost obligată chemată în garanție să restituie pârâtei suma de 1603 lei reprezentând taxa de poluare restituită reclamantului cu dobânda legală în materie civilă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Asupra cauzei pe fond tribunalul a reținut că în vederea efectuării primei înmatriculări in România a autovehiculului sus individualizat reclamantul a solicitat pârâtei, A. F. P. C.-N. calcularea taxei de poluare. C. sa a fost soluționată prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule .reclamantul achitând taxa stabilită.
Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 5. T. a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
În privința cererii de chemare în garanție:
Raportat la prevederile H. 6. privind normele metodologice de aplicare a
O. 5. taxa de poluare se achită la unitățile T. S., însă ulterior este transferată și administrată de către A. F. de M., astfel că în baza art. 60 Cod procedură civilă, din considerentele menționate pentru admiterea acțiunii principale, instanța a admis cererea de chemare în garanție astfel cum a fost formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. A
J. C. în nume propriu și în numele A. F. P. C.-N., prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată și menținerea ca temeinic și legal a actului administrativ fiscal reprezentând decizia de calcul a taxei pe poluare emisă de organul fiscal.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și în considerarea disp. art. 3041 C.., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. art.1 din O.U.G. nr. 5. a admis în mod nelegal acțiunea reclamantului și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății.
S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr.
5., care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 5., a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.
Recurenta a reiterat excepția inadmisibilității, invocată și în fața instanței de fond, arătând că nu a fost urmată procedura fiscală obligatorie, prev. de dispozițiile codului de procedură fiscală.
Mai arată recurenta că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea sumei reprezentând taxă de poluare, fără să se facă referire la actul din care provine această sumă.
De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. S. recurenta că fiecare stat membru al U. E. își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
A mai apreciat pârâta că OUG nr. 5., în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal..
Referitor la capătul de cerere prin care reclamanta solicită acordarea dobânzii legale aferentă taxei achitate, pârâta solicită respingerea acestuia, având în vedere atât dispozițiile Codului de pr. fiscală cât și pe cele ale Ordinului nr. (...) pentru aprobarea procedurii de restituire, care prevăd că pentru procedura de restituire a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal sunt aplicabile termenele prev. de dispozițiile art. 199 (în prezent art. 70) alin. 1 și 2 sau art. 112 alin. 2 din O. nr. 92/2003, republicată, după caz, iar dobânda se calculează începând cu ziua imediat următoare expirării termenului prev. la pct. 1 sau a celui prev. la C. I pct. 4 alin. 3, după caz, și se acordă la cererea contribuabililor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs și chemata în garanție
A. F. pentru M. solicitând modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
1.Critică hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozițiilor din Tratatul Comunității E. în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare.
În privința analizei taxei prin prisma art. 110, teza 1, TFUE ,atunci când si o astfel de exigență a fost supusă analizei, opinează că, instanța de fond nu s-a referit la practica CEJ relevanta cu privire la înțelesul și întinderea art. 110, teza 1, TFUE în materia taxării interne, în genere, și a auto vehiculelor, în special, fapt ce a condus la concluzii greșite, dar nu cu privire la legea româna, ci la cea comunitară.
S. că taxa pe poluare pentru autovehicule este conformă cu articolul 110
TFUE și nu reprezintă o măsură discriminatorie. Obiectivul articolului 110
TFUE, așa cum a reținut avocatul general, este să interzică impozitarea internă care discriminează, direct sau indirect, produsele importate în favoarea produselor naționale.
2. Critică, de asemenea, soluția primei instanțe cu privire la capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată.
Consideră că instituția chemată în garanție nu poate fi obligată la plata acestora în primul rând pentru că nu a stabilit suma de plată reprezentând taxa pe poluare, respectiv nu a emis actul administrativ Decizia de calcul și, în al doilea rând, pentru că virarea sumelor în bugetul F. pentru mediu se face în temeiul OUG nr. 5., neputând fi reținută vreo culpă.
În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 299 și urm. C. proc. civ., OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări
și completări prin L. nr. 1., precum și pe prevederile L. nr. 5. a contenciosului administrativ.
Analizând recursurile formulate, Curtea reține următoarele:
Referitor la excepția inadmisibilității, derivate din neexercitarea de către reclamant a căii administrative de atac prevăzute de art. 205 și urm. din OG
93/2003, Curtea retine ca admisibilitatea unor actiuni ca si actiunea de fata avind ca obiect restituirea taxei de poluare in lipsa parcurgerii procedurii prevazute de art. 7 din OUG 5. corob cu art. 205-218 din OUG 92/2003 a fost statuata de catre I. in procedura de recurs in interesul legii prin decizia nr.24/(...) .Totodata prima instanta s-a pronuntat pe aceasta exceptie pe care a si motivat-o asa cum rezulta din considerentele de la alineatul 1 pagina 3 a sentintei .
In ce priveste exceptia de inadmisibilitate privind lipsa procedurii prealabile prevazute de art. 7 din L. 5.(inclusiv pentru petitul de dobanzi ) si pentru nerespectarea art. 1,2,8 din L. 5. aceasta este neintemeiata in conditiile in care reclamantul a solicitat restituirea taxei de poluare stabilită de organele fiscale . Conform cererii adresate de reclamant organelor fiscale, acesta a solicitat restituirea taxei de poluare ,cerere ce cuprinde in mod implicit si cererea de recunoastere a dreptului de restituire vatamat prin incasarea acestei taxe conform art. 1 din L. 5. .Aceasta cerere a fost respinsa in mod nejustificat (f.10,11 dosar fond )devenind incidente prevederile art. 7 alin. 5 corob cu art. 2 alin 2 din L. 5. .Procedura prealabila nefiind obligatorie nu se poate vorbi de tardivitatea ei .
In ce priveste motivul de recurs vizind exceptia lipsei calitatii procesual pasive invocata de catre recurenta parata acest motiv de recurs este nefondat.Astfel conform art. 7 din OUG 5. stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Pornind de la acest text de lege este evident ca si in cererea de restituire a taxei de poluare calitatea procesual pasiva apartine autoritatii fiscale care a stabilit si colectat aceasta taxa .
Referitor la fond:
În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie
2011,respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-
402/09 vizind forma initiala a OUG 5. respectiv C-2. vizind forma OUG 5. dupa
(...) având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu respectiv Tribunalul Gorj.
Prin aceaste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din
T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din T.F.U.E. interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5. trebuie să se rețină că reglementarea națională in vigoare la data platii taxei este incompatibilă cu art. 110 T.F.U.E.
Concluzia care se impune asadar este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
In ce priveste motivul de recurs vizind nedepunerea actelor care sa faca dovada ca autovehiculul era inmatriculat in spatiul UE trebuie precizat ca reclamantul a depus aceste acte la f. 13 dosar fond.NU are importanta data la care a fost inmatriculat in spatiul UE autovehiculul ci ceea ce este important este ca el provine din acest spatiu anterior introducerii sale pe teritoriul R. .
In ce priveste cererea de acordare a dobanzilor :
Prin actiunea formulata reclamantul a solicitat obligarea paratului la plata dobanzii fiscale ,fapt ce rezulta din obiectul actiunii .
Prima instanta admitind actiunea a acordat altceva decit ceea ce a cerut reclamantul respectiv dobanda legala altfel spus s-a pronuntat extra petit
.Acordarea de catre instanta a ceea ce nu s-a cerut se incadreaza in motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 6 C. .In mod unanim in literatura de specialitate se arata ca acest motiv de recurs nu este de ordine publica ci este unul de ordine privata .In speta acest motiv a fost invocat de catre parata in recursul formulat si din cele mai sus expuse rezulta ca este intemeiat urmind ca instanta sa admita recursul si sa modifice sentinta sub acest aspect.
In ce priveste motivul de recurs vizind cheltuielile de judecata acesta este partial fondat.Astfel obligarea la plata cheltuielilor de judecata este legala cita vreme recurenta este in culpa procesuala determinata de refuzul nejustificat de recunoastere a dreptului reclamantului la restituirea taxei de poluare si de restituirea efectiva a acesteia .
In ce priveste cuantumul acestor cheltuieli Curtea apreciaza ca recursul este fondat .Astfel onorariul avocatial achitat la fond de catre reclamant este de
900 lei .Curtea apreciaza ca aceste cuantum nu corespunde valorii pricini de
1600 lei si muncii depuse de avocat care a constat in redactarea actiunii,intocmirea unui raspuns la intimpinare si prezenta la doua termenele de judecata .
Raportat la toate aceste aspecte in speta se impunea diminuarea onorariului avocatial la suma de 500 lei suma ce corespunde criteriilor prevazute de art. 274 C. .
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut o corecta aplicarea și interpretare a dispozițiilor legale in ce priveste fondul cauzei si ca solutia este nelegala doar sub aspectul dobanzii si cuantumului cheltuielilor de judecata acordate astfel ca in baza art. 20 alin. 3 din L. nr. 5. corob cu art. 312 C. urmează a admite recursurile si va modifica în parte sentinta de la fond în sensul inlaturarii obligatie de plata a dobazii legale si diminuării cheltuielilor de judecată pe care pârâta a fost obligată să le plătească reclamantului de la suma de 939,3 lei la suma de 539,3 lei.Va menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
În temeiul art. 316,298,274 alin.1 ,276 C.. instanța va obliga recurentele să plătească intimatei reclamante suma de 500 lei cheltuieli de judecată in recurs constind in onorariul avocatial dovedit prin chitanta de la f. 16 din dosar solutie ce se impune avind in vedere mentinerea obligatiei de restituire a taxei de poluare .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Admite recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. C. N. și chematul în garanție A. F. M.LUI împotriva sentinței civile nr. 3297 din 4 iulie 2011, pronunțată în dosarul nr.(...) a T.ui C., pe care o modifică în parte în sensul că înlătură obligarea recurentelor de la plata dobânzii legale și diminuării cuantumului cheltuielilor de judecată de la suma de 939,3 lei la suma de 539,3 lei.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Obligă recurentele să plătească intimatei reclamante suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 ianuarie 2012.
Red.M.A./Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud.fond.A. Rădulescu