Decizia nr. 913/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 913/2012
Ședința publică de la 22 N. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-R. D.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta M. E. E., în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 1..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamantă, avocat R. D.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. erează} faptul că acțiunea este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă. La dosar se află dovada de executare a mandatului de aducere pentru martorul V. I.
Întrebat fiind, reprezentantul reclamantei arată că nu a reușit să prezinte pe martorul V. I., precizând că nu mai are alte cereri.
Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea acțiunii.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.{ F. | }
CURTEA
Reclamanta M. E. a solicitat instanței anularea hotărârii nr. 32736 din
(...) emisă de pârâta C. J. DE P. C., cu consecința recunoașterii în favoarea sa a drepturilor prev. de L. nr. 1. prin emiterea unei noi decizii.
În motivare cererii, reclamanta a arătat că este cetățean român de etnie maghiară și sub presiunea autorităților române asupra persoanelor de etnie maghiară ca urmare a evenimentelor care au dus la cedarea T. de N. V. U. a fost nevoită să se refugieze cu familia din T. in C. .
La rândul său, pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii deoarece, în dovedirea susținerilor sale, reclamantul nu a prezentat nici o dovadă cu acte și, mai mult, declarațiile martorilor date în fața notarului public sunt sumare neconducând la concluzia existenței persecuției reclamantului și a familiei acestuia.
Din probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de (...), reclamanta a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de L. nr. 1., depunând în probațiune actele de stare civilă, precum și declarații de martori, autentificate de notarul public.
Prin hotărârea nr. 32736 din (...) pârâta respinge cererea reclamantei, apreciind că acesta nu se încadrează în dispozițiile Legii nr. 1..
Potrivit prevederilor art. 1 din L. nr. 1. beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate; a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare; a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu; a făcut parte din detașamentele de muncă forțată; a fost supraviețuitoare a trenului morții; este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din O.G. nr. 105/1999 se poate realiza în condițiile definite de art. 4 al aceluiași act normativ.
Probele existente la dosarul cauzei nu au aptitudinea de a dovedi că reclamantul se încadrează în situațiile prevăzute la art. 1 din O.G. nr.
105/1999.Astfel martorii au arătat refugiul familiei reclamantei și a altor familii de etnie maghiară din T. C. localitate ce se afla în Romania în orașul C. care făcea parte din teritoriul cedat U. însă nu au putut specifica faptul că acest refugiu a avut loc ca urmare a persecuțiilor etnice la care să fie supuși din partea autorităților sau populației române. Ca atare motivul refugiului a fost unul conjunctural legat de apropierea de localitatea T. C. a statului vecin și economic legat de posibilitatea de a obține venituri prin prezența într-un oraș a cărui număr de locuitori scăzuse ca urmare a mișcărilor de populație ce au avut loc. Trebuie subliniat și faptul că localitatea de proveniență era locuită exclusiv de cetățeni de etnie maghiară astfel că riscul persecuției din partea unor persoane de etnie române era redus. Pe de altă parte persoanele considerate refugiați în Ungaria făceau serviciul militar doar pe bază de voluntariat, în timp ce în România serviciul militar era obligatoriu existând riscul de a fi mobilizat si trimis pe front. Așa fiind, refugiul reclamantei deși atestat prin declarațiile martorilor, nu a fost cauzat de persecuții etnice, fapt care nu îl încadrează în art. 1 din OG nr. 105/1999.
Așa fiind, față de toate considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, văzând și disp. art. 18 din L. nr. 554/2004, prezenta acțiune urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
{ F. |HOTĂRĂȘTE}
Respinge cererea formulată de reclamanta M. E. cu domiciliul în T. C. numărul 73, jud.C., în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C. cu sediul în C.- N., str.G. C., nr.2, jud.C..
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile, de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
{ F. |
PREȘEDINTE,
R.-R. D.
GREFIER, M. T.
}
Red./Dact.. RRD/MT (...)/4 ex.
