Decizia nr. 9627/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 9627/2012
Ședința din data de 21 N. 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T.
JUDECĂTOR D. M. JUDECĂTOR G.-A. N. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea recursului declarat de reclamantul F. E. împotriva sentinței civile nr. 7852 din 9 iulie 2012 pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C. în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S. A J. C., având ca obiect - anulare act administrativ decizie stabilire contribuție la asigurări de sănătate.
Componența prezentului complet de judecată a fost modificată prin H. C. de C. al C. de A. C. nr. 25 din data de 21 iunie 2012.
Pentru acest termen de judecată întregirea completului de judecată 3R se face prin participarea d-lui judecător G.-A. N., aflată pe a doua poziție în programarea de permanență în materia litigiilor între profesioniști și contencios administrativ din data de (...), ca urmare a împrejurării că d-na judecător M. H. se află în concediu.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 2 lei, conform chitanței aflată la fila 12 din dosar și timbru judiciar de 0,15 lei.
Se constată că recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct.2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din
Constituție, art.10 al. 2 din L. nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 7.852 din 9 iulie 2012 pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C. s-a respins acțiunea formulată de reclamantul F. E. împotriva pârâtei C. DE A. DE S. A J. C., având ca obiect anulare act administrativ .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul nu a depus Declarația privind obligațiile de constituire și plată a
FNUASS, astfel că s-au emis deciziile de impunere aferente perioadei 2006-2010.
La data de (...), reclamantului a fost emisa decizia E 256 prin care s-a respins contestația formulată împotriva deciziilor de impunere din oficiu nr. (...) și (...), reprezentând diferență contribuție FUNASS.
A constatat instanța de fond că reclamantul nu face parte din categoria persoanelor exceptate de la obligația de plată a contribuției bănești lunare pentru asigurările de sănatate. C. de persoane asigurate fără plata contribuției sunt limitativ prevăzute de L. nr. 9., iar prin art.216 se prevede că în caz de neachitare a contribuție datorate fondului CNAS colectarea se face de casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate procedează la aplicarea măsurilor de executare silită.
În concluzie, tribunalul a apreciat că pârâta este abilitată de L. nr. 9. să aibă calitate de organ emitent al deciziei de impunere pentru creanțele cu titlu de contribuții la F. național unic de asigurări de sănătate și, totodată, de organ execuțional, respectiv de a proceda la aplicarea masurilor de executare silita pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului si a majorărilor de întârziere în condițiile prevăzute de legea procesual fiscală.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul F. E. a declarat recurs, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii sale așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041
C.pr.civ., reclamantul arată că instanța de fond a reținând greșit că nu s-ar putea prevala de faptul că în calitate de angajat al unei societăți comerciale, a plătit contribuții la C. C., fiind cu plata acestora la zi, astfel că nu i se mai poate solicita încă odată contribuțiile pentru perioada 2006 - 2010, perioadă pentru care le-a achitat deja.
Reclamantul mai arată că plata contribuțiilor pentru perioada amintită a fost solicitată de C. persoanei fizice autorizate F. E. și nu persoanei fizice F. E., însă reclamantul consideră că este suficient ca plata să fie făcută o singură dată, deoarece în caz de producere a evenimentului asigurat, ar beneficia de un singur pachet de servicii, iar C. și-ar îndeplini doar obligațiile dintr-un singur contract de asigurare.
Invocând și dispozițiile art. 208 alin. 3 lit. a și g din L. nr. 9., reclamantul apreciază că atâta timp cât nu a formulat opțiunea de alegere a C. C., nu are încheiat un contract de asigurare cu pârâta și nu a beneficiat de pachetul de bază în ultimii 5 ani, este nelegal să i se pretindă să achite retroactiv și cu majorări de întârziere aceste contribuții.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 c.pr.civ.
Pârâta C. DE A. DE S. A J. C. prin întâmpinare a solicită respingerea acțiunii ca fiind netemeinica, deoarece instanța de fond în mod corect a făcut aplicarea disp. Legii nr. 9..
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente:
Referitor la pct. II și pct. I.1 din motivarea recursului, Curtea reține următoarele:
Obligațiile de plată ale reclamantului au fost stabilite în considerarea dispozițiilor Legii nr. 9. privind reforma în domeniul sănătății.
În concret pârâta a avut în vedere dispozițiile art. 257 al. 2 lit. a) din acest act normativ , care de la data intrării în vigoare a legii a suferit mai multe modificări.
Astfel la data intrării în vigoare a Legii nr. 9., respectiv 1 mai 2006, art. 257 al. 2 lit. b) prevedea: „ al.1.Persoana asigurata are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 213 alin. (1).
(2) Contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de
6,5%, care se aplica asupra: a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit; b) veniturilor impozabile real iz ate de perso ane c are desf ășo ar ă ac tiv ităț i
independen te c are s e supun imp oz itulu i pe ven it; d ac ă ace s t ven it es te s ingur ul asupr a c ăru ia se c alcule az ă con tr ibuț ia, ace as ta nu po ate f i mai mic a dec ât ce a c alcul ată l a un s al ar iu de b az a min im bru t pe ț ar a, lunar;…";
Din 30 iunie 2008 forma textului legal a fost:";al. 1.Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile de sanatate, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 213 alin. (1).
(2) Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de
5,5%, care se aplica asupra: a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit; b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati
independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decat cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar;
Din data de 30 decembrie 2010 și până în prezent textul incident are următoarea redactare: "Al.1.Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile de sanatate, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 213 alin. (1).
(2) Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de
5,5%, care se aplica asupra: a) ven itur ilor d in s al ar ii s au as imil ate s al ar iilor, precu m ș i or ice al te ven itur i
re al iz ate d in desf ășu r are a une i ac tiv ităț i dependen te; ";
Sub aspectul cuantumului Curtea reține că pârâta a vut în vedere toate aceste texte legale, aspect ce rezultă chiar din conținutul deciziei de impunere.(f.5, fond)
Cu privire la existența obligației de plată pe tot intervalul cuprins între anii
2006-2010, Curtea constată că textul legal este clar în privința stabilirii obligației de plată și din veniturile realizate din activități și nu a suferit modificări esențiale care să conducă la o altă concluzie decât cea reținută de către pârâtă.
În ceea ce privește forma actului normativ în vigoare pănă la data de 30 decembrie 2010 Curtea constată că textul nu excludea impunerea atât a salariului cât și a veniturilor realizate din activități independente,fiind prevăzută situația în care venitul din activități independente ar fi fost unicul venit, atunci contribuția ar fi foat într-un anumit cunatum. Chiar modul de redactare ". acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia"; conduce la concluzia obligativității plății contribuției atât din veniturile din salarii cât și din activități independente. Venitul din activități independente nu a fost singurul venit al reclamantului în perioada avută în vedere de către pârâtă. Cu privire la existența obligației de plată Curtea reține incidența dispozițiilor at. 208 al. 3 din L. nr. 9., ce indică obligativitatea asigurării iar art. 211 al. din legea nominalizează persoanele ce au obligația de a se asigura. Asigurarea socială de sănătate fiind obligatorie, reclamantul nu poate invoca propria sa pasivitate. În același context sunt de avut în vedere și dipozițiile art. 208 al. 4-6 din legea nr. 9., unde se arată: „(4) Pot functiona si alte forme de asigurare a sanatatii in diferite situatii speciale. Aceste asigurari nu sunt obligatorii si pot fi oferite voluntar de organismele de asigurare autorizate conform legii. (5) Asigurarea voluntara complementara sau suplimentara de sanatate poate acoperi riscurile individuale in situatii speciale si/sau pe langa serviciile acoperite de asigurarile sociale de sanatate. (6) Asigurarea voluntara de sanatate nu exclude obligatia de a plati contributia pentru asigurarea sociala de sanatate."; Al. 6 al art. 208 este deosebit de clar în privința obligațiilor de plată a contribuției la asigurările de sănătate a unui cetățean român, iar textul arată că nu este exclusă obligația de plată a contribuției, indiferent de existența și a unei asigurări voluntare. Din această perspectivă nu pot fi primite argumentele invocate de către recurent la pct. I.2 și 3 din motivarea recursului. În consecință, față de cele menționate anterior, se va respinge recursul și se va menține în întregime hotărârea recurată. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursul declarat de reclamantul F. E. împotriva sentinței civile nr. 7.852 din 9 iulie 2012 pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 21 noiembrie 2012. Red.M.D./(...). Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: Alex.R.lescu.
