Decizia nr. 9820/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 9820/2012
Ședința 26 Noiembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A. M.
JUDECĂTOR S. L. R. JUDECĂTOR A. C. GREFIER A. B.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta S. T. I. S., împotriva sentinței civile nr. 1856/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu A. F. P. pentru C. M., D. G. a F. P. C.-N. și A. F. pentru M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite, restituire taxă poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de reclamanta este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 19,50 lei și timbru judiciar in valoare de 0,15 lei.
Curtea, procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr.
554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C.pr.civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1856/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a respins excepția prescripției, inadmisibilității și a lipsei calității procesuale pasive.
S-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de S. „. I. I. E.
S., în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. a municipiului T. și D. G. a F. P. a județului C., ca nefondată.
S-a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâta D. G. a F.
P. a județului C., împotriva Administrației F. pentru M., ca lipsită de obiect.
În ceea ce privește excepțiile invocate, tribunalul a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei deoarece suma a fost achitată la această instituție și în acest context are calitate procesuală pasivă, fiind instituția care a emis decizia privind calculul taxei de poluare și a încasat suma de bani solicitată spre restituire prin prezenta cerere.
De asemenea, a respins excepția inadmisibilității pe considerentul că în speță nu se atacă un act administrativ fiscal, emis cu respectarea dispozițiilor legale interne în vigoare la acea dată, ci se reclamă refuzul de restituire a sumei achitate cu titlu de taxă de poluare. T. a ținut cont și de D. în interesul legii nr.
24/2011 a ÎCCJ.
Este evident raportat la cele ce preced că nici excepția prescripției nu poate fi primită.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut următoarele:
Pentru a beneficia de restituirea taxei de poluare achitată conform susținerilor sale, reclamanta avea obligația justificării pretențiilor sale în baza art.129 alin.1 Cod procedură civilă, prin depunerea dovezii achitării acestei taxe și a certificatului de proveniență UE al autoturismului deoarece doar pentru aceste mașini s-a constatat caracterul discriminatoriu al taxei și restrângerea libertății care a stat la baza constituirii comunității europene.
Deși cauza a fost repusă pe rol și reclamanta a fost citată cu mențiunea de a depune ultimul act menționat, aceasta nu s-a conformat dispozițiilor instanței depunând doar factura de achiziție, sens în care tribunalul a respins cererea principală, cu consecința respingerii cererii de chemare în garanție, ca lipsită de obiect.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S. T. I. S., solicitând admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței civile recurate, în sensul admiterii acțiunii promovate ca legală și temeinică, invocând în drept dispozițiile art. 304 alin. 8 și 9, art. 3041 C.pr.civ.
În motivare s-a arătat că la momentul calculării taxei de primă înmatriculare și la data înmatriculării, organul fiscal a solicitat copia certificatului de înmatriculare al mașinii din țara de proveniență, care a rămas la S. de Î.
Așadar, susținerea instanței că reclamanta nu a dovedit faptul că mașina a fost achiziționată dintr-o țară a U.E., nu este justificată, atâta timp cât nu există norme speciale care să prevadă care sunt actele care trebuie anexate cererii de chemare în judecată, în vederea restituirii taxei de poluare.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie
2011,respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-
402/09 vizind forma initiala a OUG 5. respectiv C-2. vizind forma OUG 5. dupa
(...) având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu respectiv Tribunalul Gorj.
Prin aceaste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că:
A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din
T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de
Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din T.F.U.E. interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5. trebuie să se rețină că reglementarea națională in vigoare la data platii taxei este incompatibilă cu art. 110 T.F.U.E.
Concluzia care se impune asadar este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
Recurentul reclamant a facut dovada ca autovehiculul pentru care a achitata in speta taxa de poluare provine din spatiul UE in recrus prin actele aflate la f. 4-11 .
Cu referire la incidența la speță a prevederilor Legii 9/2012 antamate de recurentă prin motivele de recurs Curtea reține următoarele:
Conform dispozițiilor art. 12 din acest act normativ in cazul în care taxa pe poluare pentru autovehicule achitată de către contribuabili începând cu 1 iulie
2008 până la data intrării în vigoare a prezentei legi, potrivit prevederilor
Ordonanței de urgență a G. nr. 5., aprobată prin nr. 1., cu modificările și completările ulterioare, este mai mare decât taxa rezultată din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, calculată în lei la cursul de schimb valutar aplicabil la momentul înmatriculării în România, se pot restitui sumele reprezentând diferența de taxă plătită, numai către titularul obligației de plată, pe baza procedurii stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Calculul diferenței de restituit se face pe baza formulei de calcul din prezenta lege, în care se utilizează elementele avute în vedere la momentul înmatriculării autovehiculului în România.
Curtea reține că taxa de poluare ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației interne în vigoare anterior datei de (...) respectiv in perioada 1 iulie 2008-(...) și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Î.-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
Din această perspectivă reclamanta intimată are dreptul la restituirea integrală a taxei încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor U.
E..
În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din
Tratat(actualmente art. 110 TFUE), cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite ( A se vedea: CJCE, cazul nr. 68/79 Hans Just I/S contre Ministère danois des impôts et accises precum și cauza conexată nr. C- 290/05 și C-333/05 Ákos Nádasdi și Ilona Németh parag. 61-70).
Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de (...) pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa de poluare .
Nu în ultimul rând, Curtea reține că restituirea doar a diferenței între taxa încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la (...) și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa de poluare încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituție.
Din această perspectivă, aplicarea Legii 9/2012 nu poate paraliza demersul reclamantei și nici nu poate pune sub semnul îndoielii legalitatea și temeinicia sentinței recurate conform argumentelor deja expuse în precedentul prezentelor considerente.
Referitor la cererea de acordare a dobânzilor:
Încasarea nelegală a unei taxe produce un prejudiciu prin lipsirea de respectiva sumă de bani pentru perioada cuprinsă între data încasării taxei si data restituirii efective. Normele speciale din materia dreptului fiscal nu reglementează acoperirea acestui prejudiciu, situație în care devin incidente normele dreptului comun. Nu se poate accepta aplicarea prin analogie a dispozitiilor art. 124 alin. 2 raportat la art. 120 alin. 6 si art. 117 C.p.c. deoarece este vorba despre norme de excepție, de stricta interpretare si aplicare doar la situația pe care o reglementează.Ca atare in speta nu este legala acordarea dobanzii fiscale solicitate de catre reclamanta .
Raportat la prevederile OUG 5. conform carora taxa de poluare reprezinta venit la bugetul fondului de mediu si se gestioneaza de chemata in garantie si in temeiul art. 1 din acest act normativ si a art. 60 C.pr.ciov se va admite si cererea de chemare in garantie .
În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 304 pct. 9
C.pr.civ., raportat și la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, se va admite recursul formulat și se va modifica în parte hotărârea recurată în sensul că se va admite în parte cererea de chemare în judecată.Va fi obligată pârâta A. F. P. pentru C. M. să restituie reclamantei suma de 4774 lei, reprezentând taxa de poluare achitată de către reclamantă cu O. de plată nr. 613/(...).Va fi admisă cererea de chemare în garanție.Va fi obligată chemata în garanție A. F. PENTRU M. să restituie pârâtei suma de 4774 lei reprezentând taxa de poluare achitată de către reclamanta. Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
In temeiul art. 316,298,274 C.pr.civ va fi obligată pârâta A. F. P. pentru C.
M. să plătească recurentei reclamante suma de 58,95 lei, cheltuieli de judecată la fond și în recurs constind in taxa de timbru si timbru judiciar in fond si recurs .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta S. T. I. S. împotriva sentinței civile numărul 1856 din (...), pronunțată în dosarul numărul (...) al T. C., pe care o modifică în parte în sensul că :
Admite în parte cererea de chemare în judecată.
Obligă pârâta A. F. P. PENTRU C. M. să restituie reclamantei suma de 4774 lei, reprezentând taxa de poluare achitată de către reclamantă cu O. nr. 613 din data de (...).
Admite cererea de chemare în garanție formulata de parata impotriva chematei in garantie A. F. PENTRU M. .
Obligă chemata în garanție A. F. PENTRU M. să restituie pârâtei suma de
4774 lei reprezentând taxa de poluare achitată de către reclamantă.
Obligă pârâta A. F. P. PENTRU C. M. să plătească recurentei reclamante suma de 58,95 ei, cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
D. este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. A. M. S. L. R. A. C.
GREFIER
A. B.
Red.AAM/dact. MS
3 ex./(...) Jud.fond: O.C.T.
