Sentința nr. 101/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. A. ȘI F.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 101/2012
Ședința publică de la 09 F. 2012
PREȘEDINTE L. U.
Grefier M. T.
{ F. | }
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ, formulată de reclamanta F. N. A P. DIN R., în contradictoriu cu pârâții M. M., F. ȘI P. S. - D. G. A. DE M. P. P. O. S. "D. R. U." și O. I. P. P. O. S. D. R. U. R. N.-V., C. DE E. I. SL, SC RU E. SRL, SC S. TO M. SRL și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect cerere de suspendare.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. care învederează faptul că la data de (...), reclamanta a depus la dosar concluzii scrise, iar la data de (...), pârâții M. M., F. Și P. S. - D. G. A. de M. pentru P. O. S. "D. R. U." și O. I. pentru P. O. S. D. R. U. R. N.-V. depun la dosar concluzii scrise.
{ F. | }
C U R T E A
Prin acțiunea înregistrată la data de 25 februarie 2011, reclamanta F. N. A P. DIN R. a chemat în judecată pe pârâții M. M., F. ȘI P. S. - D. G. A. DE M. P. P. O. S. "D. R. U." și O. I. P. P. O. S. D. R. U. R. N.-V. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea în întregime a deciziei de reziliere cu nr.4557/(...) a contractului de finanțare P..2/S/40652 emisă de către O. R. N.-V. să se dispună anularea în întregime a notei de debit cu nr.
5/(...) și nr. de ieșire 893/(...) emisă de către O. R. N.-V. să se dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral cu nr. 5/(...) și nr. de ieșire 893/(...) până la pronunțarea instanței de fond, iar pe cale de consecință, să se dispună validarea contractului de finanțare și repunerea părților în situația anterioară, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că între și pârâtă s-a încheiat în data de (...) contractul de finanțare cu numărul P..2/S/40652, având ca obiect acordarea finanțării nerambursării de către A. pentru - implementarea P. intitulat „PLAN STRATEGIC NAȚIONAL DESTINAT FOMĂRII PROFESIONALE
SPECIFICE ȘI STIMULĂRTII ADAPTABILITĂȚII P. - FORMARE ȘI INFORMARE";. s-a procedat la derularea contractului în cadrul legal care îl definea, iar în cursul lunii octombrie 2010, în urma efectuării unui control, efectuat la sesizarea unei persoane, s-a solicitat de către A. prin minutele încheiate, anumite clarificări pe așa-zisele „nereguli"; în derulare, la care a răspuns cu promptitudine.
Următorul pas a fost derularea procedurii invitației la conciliere, acesta definindu-se cu propunerea de reziliere a contractului P..2/S/40652 concretizată în emiterea deciziei de reziliere cu nr.4557/(...), în speță contestată de către aceasta.
Conform prevederilor legale, a fost efectuată procedura prealabilă, prin depunerea documentului cu nr.4737/(...), prin care se contestă decizia de reziliere, iar la data de (...), a primit de la A. răspuns negativ la contestație având nr. E 65/AZ/(...), motiv pentru care se vede obligată să urmeze procedura în instanță.
La data de (...) s-a primit nota de debit cu nr. 5/(...), ca o măsură accesorie și complementară la decizia de reziliere cu nr. 4557/(...), pe care pe cale de consecință, solicită a fi anulată.
Prin cererea reconvențională înregistrată la data de 2 septembrie 2011, pârâtul O. I. R. P. P. O. S. D. R. U., R. NOR-V. C.-N., a solicitat următoarele:
1.P. opozabilitate, solicită împrocesuarea partenerilor reclamantului, cu atribuții în implementarea proiectului, după cum urmează:
- C. DE E. I. S.L.; SC RU E. S.R.L. și SC S. TO M. SRL P..
2.P. opozabilitate, împrocesuarea M.ui F. P., prin D. G. a F. P. C., în calitate de organ cu atribuții privind executarea silită;
3.Să se constate neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor contractuale în sarcina reclamantului F. N. a P. din R. ca beneficiar al finanțării nerambursabile;
4.Să se constate operarea rezilierii C. de finanțare P./63/(...)2 în temeiul pactului comisoriu de grad II.
În motivare cererii reconvenționale s-a arătat că reclamantul introduce în nume propriu acțiunea în instanță, precizată, în calitate de beneficiar al C. de finanțare P./63/(...)2, fără a face referire la parteneriatul compus din societățile cu atribuții în implementarea proiectului. P.ul format prin semnarea
A. de parteneriat (depus la dosarul cauzei) este anexă la C. de finanțare. Prin semnarea acestuia fiecare partener dobândește calitate de beneficiar al proiectului. Prin C. de finanțare fiecărui partener îi sunt stabilite atribuții bine determinate în implementarea proiectului. Prin urmare, beneficiarul contractului de finanțare asupra căruia au impact direct toate deciziile ce privesc proiectul este compus din toate persoanele juridice semnatare a A. de parteneriat.
Cf. OMMFPS nr. 1117/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate în cadrul operațiunilor finanțate prin P. O. S. "D. R. U. 2007-2013", art. 1 lit. b) "B. - are înțelesul prevăzut în Regulamentul (CE) 1083/2006 (...). În cadrul prezentului ordin, pentru proiectele implementate în parteneriat, termenul de beneficiar semnifică parteneriatul, compus din două sau mai multe entități cu personalitate juridică, înregistrate în R. și/sau în statele membre ale Uniunii E.ne. " În acest context este absolut necesară împrocesuarea și a partenerilor pentru a se asigura opozabilitatea hotărârii judecătorești.
În ce privește Ministrul F. P., arătăm că acesta în calitate de A. de C. și P., prin unitățile teritoriale are atribuții privind executarea silită a debitorilor neplătitori. In acest sens, în vederea demarării procedurii de executare silită, la data de (...) a fost înaintată adresa cu nr. 2134/(...) prin care informam D. C. despre neexecutarea voluntară de către rec1amant a Notei de debit nr. 5/(...) privind suma de 1.669.399,10 RON primită cu titlu de prefinanțare.
În considerarea Art. 14 (3) „În cazul nerespectării prevederilor prezentului contract de către B., A. poate dispune rezilierea contractului după notificarea prealabilă a B.ului" ca și pact comisoriu de grad II, expres stipulat în contractul de finanțare nerambursabilă, se impune cu precădere constatarea de către instanța de judecată a neîndeplinirii culpabile a obligațiilor contractuale de către beneficiarul finanțării nerambursabile, pe baza expunerii din documentele depuse de către subscrisa la dosarul cauzei.
P. aceasta, având în vedere că până la data emiterii deciziei de reziliere, reclamantul nu și-a îndeplinit în mod culpabil obligațiile contractuale privitoare la:
- derularea activităților de formare profesională - în sensul că trebuiau definitivate un nr. de 83 de module de formare, plus alte 25 de cursuri începute, după cum urmează:
1. M. performant pentru prevenirea accidentelor de muncă - 7 definitivate + 2 începute;
2. Inteligența emoțională. Controlul stresului - 8 definitivate + 2 începute;
3. Eco-concepții și mediul înconjurător. Poluare și protecție - 7 definitivate + 2 începute;
4. Recunoașterea și analiza scenei incendiului. Recomandări generale
- 4 definitivate + 1 început;
5. Salvări și intervenții - 3 definitivate + 2 începute;
6. Investigarea incendiilor - 6 definitivate + 3 începute;
7. Urgențe chimice - 4 definitivate + 2 începute;
8. Materiale periculoase (HAZMAT) - 4 definitivate + 1 început;
9. Echipamente respiratorii și orientare în incendii - 4 definitivate + 1 început;
10. Inovații tehnologice și bune practici - 4 definitivate + 1 început;
11. Materiale ignifuge - 6 definitivate + 1 început;
12. Asistență medicală specializată - 9 definitivate + 2 începute;
13. Primul ajutor. Situații cu risc crescut - 7 definitivate + 1 început;
14. Riscurile radio activității - 4 definitivate + 1 început;
15. Securitate și igienă industrială - 6 definitivate + 3 începute,
Conform Cererii de finanțare (pg. 8/42), fiecare curs are durata de 2,5 ore și se desfășoară cu grupe de 15 persoane participante (cursanți), de unde rezultă că până la data controlului trebuiau să fi încheiat cursurile un nr. de
1245 persoane, iar în desfășurarea cursurilor să existe încă 375 de persoane. Ori, până la data controlului nu a fost efectuată nici o oră de curs și nici o persoană nu a participat la cursuri de formare profesională.
- respectarea principiilor care stau la baza achizițiilor publice, prin atribuirea contractelor de servicii unor persoane din anturajul apropiat al d-lui Conț I.
- respectarea prevederilor privitoare la evitarea neregulilor și a conflictului de interese . închirierea spațiului de desfășurare a proiectului cu desconsiderarea prevederilor legale, către SC P. S. SRL, administrată de către d-na Conț E. soția d-lui I. Conț reprezentantul legal al beneficiarului.
- introducerea de posturi noi în cadrul echipei de implementare a proiectului fără solicitarea unui punct de vedere oficial din partea OIR P. NV
- modificarea echipei de implementare a proiectului prin introducerea de noi membri precum și prin înlocuirea unor persoane fără notificarea prealabilă a OIRP.NV.
Arătă că asupra acestor aspecte s-a referit pe larg în înscrisurile depuse în instanță la termenele anterioare, fapt pentru care solicită să se ia în considerare motivațiile expuse în acestea.
Având în vedere caracterul sinalgamatic, cu executare succesivă a contractului de finanțare nerambursabilă, prin neexecutarea culpabilă a obligațiilor contractuale de către reclamant finalitățile urmărite de părți prin perfectarea lui sunt definitiv compromise. Drept urmare, în contextul dat singura alternativă este rezilierea contractului. Partea care si-a executat deja obligațiile stabilite prin contract este singura care are posibilitatea să aprecieze dacă este sau nu oportună desființarea contractului pentru neexecutarea culpabilă a obligației de către cealaltă parte. În baza acestei clauze, rezilierea va opera în temeiul declarației de reziliere unilaterală făcută de partea interesată, părții aflate în culpă, în speță fiind materializată prin N. de reziliere a contractului și emiterea deciziei de reziliere.
Prin memoriul înregistrat la data de 13 septembrie 2011, O. I. R. pentru
P. O. S. D. R. U., R. N. - V. (în continuare OIRP. NV), în calitate de reclamant - reconvențional în dosarul cu nr. de mai sus, aduce următoarele precizări:
1. În ce privesc petitele 1 și 2 din înscrisul intitulat Cerere reconvențională depus la termenul mai sus amintit, arătă instanței că acestea valorează Cerere de chemare în cauză a altor persoane, întemeiată pe prevederile art. 161 din L 554/2004, cu modificările ulterioare, conform căruia "Instanța de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum și a altor subiecte de drept", inițiată pentru a se evita ca procedura purtată numai în contradictoriu cu unii participanți la procedura administrativă să afecteze situația unor persoane care nu s-au asociat în procedura jurisdicțională. Mai arătă că, chiar dacă aceasta s-a făcut într-o formă atipică, trebuie luată în considerare și apreciată după importanța pe care o are prin prisma câștigului ce îl aduce cauzei și nu după forma în care a fost expusă.
Raportat la necesitatea extinderii cadrului procesual prin introducerea în cauză a persoanelor, învederăm onoratei instanțe că am considerat-o oportună în spiritul principiului dreptului la un proces echitabil, pentru realizarea unei depline contradictorialități și respectarea dreptului la apărare, fapt ce asigură totodată și celeritatea judecării cauzei, aspect esențial pentru atingerea obiectivelor prevăzute în directivele europene și transpuse în normele interne. Chiar dacă se prelungește termenul de soluționare a acestei cauze, acesta va fi mai scurt și cu consum mai redus de resurse, decât termenul de soluționare a două cauze separate. Totodată arătă că necesitatea stabilirii cadrului procesual corect rezidă și din prevederile art. 124 alin. 2) din Constituție, care stipulează că "Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți." A., pentru ca justiția să poată fi unică, egală și imparțială, este necesar ca în exercitarea actului de judecată să se aprecieze asupra unor aspecte diverse, inclusiv în ceea ce privește depunerea tuturor diligențelor în vederea stabilirii corecte și cuprinzătoare a cadrului procesual.
Cu privire la invocarea în documentul de mai sus a OMMFPS 1117/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate în cadrul operațiunilor finanțate prin P. O. S. "D. R. U. 2007-2013", acesta este pe deplin aplicabil C. de finanțare ce face obiectul prezentei acțiuni, chiar dacă este ulterior semnării contractului de finanțare, întru-cât toate contractele de finanțare, în derulare, semnate anterior apariției ordinului de mai sus, au fost modificate prin act adițional. În acest sens sunt prevederile art. 12 alin. 1) din C. de finanțare "O. modificare a contractului de finanțare se face cu acordul ambelor părți (...) cu excepția modificărilor determinate de schimbări în legislația națională și europeană care vor fi efectuate de A. fără a fi necesar acordul beneficiarului".
În ce privește solicitarea la acest termen arătă instanței că aceasta se poate face de către orice parte până la împlinirea termenului numit "prima zi de înfățișare", termen care, în accepțiunea acesteia nu a fost împlinit pentru motivele ce le vom dezvolta mai jos.
2. privitor la petitele 3 și 4 din C. reconvențională, arată instanței că acestea este necesar a fi primite pentru a da eficiență pactului comisoriu de grad II prevăzut în art. 14 alin. 3) teza 1 din contractul de finanțare care are calitate de contract administrativ.
Deoarece până la acest termen de judecată nu a fost clarificată natura juridică a contractului de finanțare, învederează instanței că acesta se circumscrie art. 2 alin. (1) lit. c) din L 554/2004 modificată și completată, care stipulează că se asimilează actelor administrative acele "contractele încheiate de autorități publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice achizițiile publice". În lumina acestor prevederi, contractul de finanțare este un contract administrativ încheiat de către o autoritate publică, în speță Ministrul M., F. și P. S. și beneficiarul acestuia - F. N. a P. din R., pentru a prestarea unui serviciu public, acela de formare profesională specifică și stimularea adaptabilității pompierilor, din cele opt regiuni de dezvoltare. În acest sens invocă ca practică judiciară S nr. 2..(...) a Curții de A. C. reiterată în S. nr. 212/(...) a Curții de A. C. - Secția C. A. și F., pronunțată în Dosar nr. (...), atașată. Odată lămurită natura juridică a contractului de finanțare, arătă că asupra acestuia devin incidente prev. Art. 8 alin. 3) din Legea nr. 554/2004 completată și modificată, care instituie principiul de drept substanțial, necesar a fi avut în vedere de instanță la soluționarea litigiului, și anume "principiul libertății contractuale este subordonat principiului interesului public". În virtute a acestui principiu voința părților este supusă interesului public, principiul fundamental ce diferențiază contractul administrativ de celelalte contracte, "întrucât contractul administrativ nu este un scop în sine ci reprezintă mijlocul juridic prin care se realizează administrația publică" (I. Rîciu, Procedura contenciosului administrativ, E. Hamangiu, 2009, pg. 243). Spre deosebire de contractele civile unde părțile pornesc de pe picior de egalitate juridică, în contractele administrative, părțile, prin asumarea contractului, renunțând liber la atributul de "egal" în favoarea aceluia subordonat interesului public. Păstrând ordinea de idei arătăm că, prin introducerea cererii reconvenționale (petitele 3 și 4) instanța a fost investită cu soluționarea pricinii în temeiul L 544/2004, art. 18 alin. 4). Cu toate că, constatarea încetării de drept a contractului nu este prevăzută expres în cuprinsul art. de mai sus, această soluție poate fi pronunțată de către instanță, fiind menționată de literatura de specialitate (S.L.Rus, Suspendarea executării actului administrativ, în R.D.C. nr. 2/2007, pg.9-20).
În altă ordine de idei, precizează că instanța investită cu soluționarea unui litigiu decurgând dintr-un act administrativ (contract), înainte de punerea în discuție a cererii de chemare în judecată trebuie să dispună asupra taxelor de timbru, deoarece, taxele de timbru se plătesc anticipat, adică "înainte de primirea, efectuarea sau eliberarea actului taxabil sau înainte de prestarea serviciului" (T.S .. sec. civ., dec. nr.214 din 9 februarie 1971). În această situație, instanța nu mai poate să pună în discuția părților alte probleme legate de judecarea litigiului dedus ei spre soluționare, înainte de satisfacerea taxelor de timbru. P. aceste considerente solicită instanței să pună în atenția reclamantului din cererea principală achitarea taxei de timbru la valoarea contractului, cf. prevederilor Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare. În ce privește taxa de timbru aplicabilă cererii reconvenționale invocăm prevederile Legea nr. 146/1997, art. 17 "Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile și acțiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, (...) precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice".
3. În ce privește admisibilitatea înscrisului Cerere reconvențională, dacă a fost ori nu depus în termenul legal trebuie să se raporteze la definiția dată instituției primei zile de înfățișare.
Potrivit art. 134 c.pr.c., este socotită ca prima zi de înfățișare aceea în care părțile, legal citate, pot pune concluzii.
Privind retrospectiv asupra ședințelor de judecată, arată că nu a fost în situația de a putea pune concluzii, în acest sens arătăm că: la termenul din data de 07.04. a depus întâmpinare, în urma faptului că la acest termen și la cel din data de (...) instanța a pus în vedere reclamantului să își precizeze acțiunea, procesul s-a amânat; la 07.04 și 05.05 a depus completare la întâmpinare, procesul s-a amânat. La termenul din data de (...) reclamantul a depus în probațiune înscrisuri (3117 pagini) și răspuns la întâmpinare a din data de (...), procesul s-a amânat pentru studierea înscrisurilor. Având în vedere că asupra admisibilității lor instanța nu s-a pronunțat, a fost în imposibilitate obiectivă de a pune concluzii bazate pe toate actele depuse în probațiune, deoarece până la termenul din data de 16.06. nu fuseseră depuse toate înscrisurile pe care reclamantul își fundamentează acțiunea.
Ori, în situația în care la termenul fixat pentru judecată deși procedura de citare este îndeplinită cu toate părțile, ele nu au putut pune concluzii deoarece procesul s-a amânat pentru că înscrisurile depuse în probațiune nu au fost comunicate pârâtului, nu se găsește prima zi de înfățișare în accepțiunea art. 134 C. Mai mult decât atât, situația nu îi este imputabilă sub nici un aspect pe motiv că raportat la documentele depuse în instanță, la fiecare termen de judecată a îndeplinit toate actele procedurale necesare.
Privind prin prisma importanței efectelor pe care le are această primă zi de înfățișare, într-o interpretare per a contraria noțiunii de "a putea pune concluzii", aceea ca părțile să aibă cunoștință de posibilitățile procedurale pe care legea le pune la dispoziție pentru a-si apăra drepturile și fiind privat obiectiv de posibilitatea punerii de concluzii în cauză este de natură a adăuga la ceea ce nu este admisibil. Prin urmare, până la acest moment nu s-au întrunit condițiile legale pentru a fi socotită prima zi de înfățișare.
În altă ordine de idei, arătă că în situația în care ar fi invocată excepția decăderii din drept, aceasta nu poate fi primită pe motiv că nu s-au împlinit condițiile prevăzute la art. 134 C., iar în situația în care, abstract vorbind, ar fi considerat de către instanță ca acest termen împlinit, arătăm că sunt aplicabile prev. art.103 alin.l C.pr.civ "neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricând act de procedură în termenul legal, atrage decăderea afară de cazul când legea dispune altfel, salt când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei";. Ori, comunicarea de către reclamant la patru termene a actelor de procedură și a înscrisurilor probante este o situație mai presus de voința acesteia este imputabilă.
P. aceste considerente solicită să se admită cererea reconvențională așa cum a fost formulată, precizată și motivată; să se pună în vedere reclamantului achitarea taxei de timbru la valoare cf. prevederilor legale
Prin întâmpinările depuse atât de reclamanta F. N. A P. DIN R. cât
și intervenientele S.C. STYLL TO M. S.R.L. P., S.C.RU E. S.R.L. cu B. și
CENTRO DE E. I. S.L Spania au depus la dosar întâmpinare față de C. R. au solicitat următoarele:
Intervenientele solicită să se constate decăderea din termen si disjungerea cererii și în consecința separata a cererii paratei de rândul 2, astfel pe cale de excepție:
Invocă excepția decăderii din termen, potrivit art.57 pct.2 c.proc.civ. cererea de chemare in judecata a altor persoane se poate formula de către parat o data cu întâmpinarea, când întâmpinarea este obligatorie, sau până la prima zi de înfățișare când întimpinarea nu este obligatorie, iar potrivit art. 115 pct.3 C.proc.civ., cererea reconvenționala se depune odata cu întâmpinarea sau daca întâmpinarea nu este obligatorie, se depune până la prima zi de înfățișare.
C. paratului OIRP. N. V., intitulata "cerere reconvențională" a fost depusa la termenul din (...), precizata ulterior prin înscrisul" M. ", calificând cererea ca fiind o cerere de chemare in judecata a altor persoane, întemeiata pe dispozițiile art. 16 indice 1 din Legea 554/2004, in ce privește capetele de cerere 1 si 2.
Raportat la prevederile art. 57 pct.2 c.proc.civ si 119 c.proc.civ., aceasta cerere a fost depusa peste termen, tardiv, situație in care solicită a constatata decăderea din termen si respectiv aplicarea dispozițiilor art.135 c.proc.civ., in sensul disjungerii acestei cereri si judecarea separata.
Invocarea de către parata a instituției repunerii in termen, fără a face o cerere in acest sens, motivata de imposibilitatea depunerii acestei cereri in termenul legal, imposibilitate determinata de o împrejurare mai presus de voința ei, este neîntemeiata, mai mult nu vine sa facă dovada acestei împrejurări.
Încercarea de a-si justifica momentul depunerii cererii ca fiind in termen, făcând analiza primei zi de infatisare, este neintemeiata. Potrivit art. 134 c.proc.civ. prima zi de infatisare este aceea in care partile, legal citate, pot pune concluzii.
In motivarea cererii pârâta recunoaște faptul ca cererea este depusa peste termen, dar in încercarea de a promova acesta cerere, invoca prevederile art.103 c.proc.civ., privind repunerea in termen, dar nefăcând dovada împrejurării care a determinat mai presus de voința ei, imposibilitatea depunerii in termen a cererii, nefăcând nici dovada încetării acelui eveniment, pentru se putea calcula termenul de 15 zile, ca termen de depunere a cererii incidente de repunere in termen, astfel ca si sub acest aspect apare decăderea privind cererea de repunere in termen.
C. reconvențională este actul procedural prin intermediul căruia pârâtul urmărește valorificarea unui drept propriu față de reclamant, admisibilitatea acesteia fiind condiționată, în temeiul art. 119 din Codul de procedură civilă, de legătura de cauzalitate cu cererea principală. (Î.C.C.J, Secția contencios administrativ și fiscal D. nr. 5271 din 20 noiembrie 2009).
În cazul în care cererea reconvențională nu are legătură cu cererea principală, instanța nu o poate analiza ci va trebui să disjungă această cerere, care Îndeplinind toate condițiile unei cereri de chemare în judecată, va forma obiectul unui alt dosar.
Ori in speța parata prin cererea reconventionala formulata nu face altceva decât solicita chemarea în judecată a altor persoane fără sa formuleze pretenții proprii față de reclamant.
Fata de cele prezentate mai sus va rugam a constata decăderea din termen, situație in care solicitam aplicarea prevederilor ari. 135 c.proc.civ. si disjungerea cererii si judecarea separata a acestei cereri.
II. Pe fond: solicită respingerea cererii ca neîntemeiata pentru următoarele motive:
Conform C. de F. nr. 309/(...), respectiv A. 9- O. părților, care detaliază atribuțiile și obligațiile partenerilor într-un proiect P., în cadrul unui proiect nu se realizează nimic fără ordinul sau aprobarea beneficiarului (liderului de parteneriat), prin echipa de management, acesta fiind unicul care se poate adresa către A. în numele său, cât și în numele partenerilor. În concluzie, partenerii proiectului trebuie să acționeze întotdeauna sub comanda liderului de parteneriat.
Pe de altă parte, în cadrul A. de P. nr. 1. (...), s-au stabilit foarte clar atribuțiile fiecărui partener în cadrul proiectului, astfel:
"Partenerul principal național va desfășura activitatea de gestionare, acționând drept coordonator general al proiectului, convocând reuniuni periodice cu reprezentanții respectivilor parteneri în vederea organizării și desfășurării proiectului în conformitate cu cerințele stabilite ... ".
- partenerul principal va furniza grupul țintă: participanții în cadrul proiectului, acesta adresându-se unei categorii specifice de participanți: pompierii, fapt menționat și în cadrul Cererii de F., D. P., S. "J. necesității implementării proiectului": "Acest proiect se justifică prin carențele in materie de formare profesională specifică dirijată grupului țintă selecționat (pompieri)
... ". Furnizarea grupului țintă este menționată ad literam și în cadrul Cererii de F. (documentul nr. 1) în cadrul Descrierii proiectului, secțiunea Contextul proiectului: "Grupul țintă va fi aportat de către solicitant."
Având în vedere că proiectul se adresa unui grup ținta cu un specific anume, pe care numai beneficiarul îi poate reuni, întreaga activitate depindea de acesta.
În continuare vom explica care sunt procedurile și forma de organizare a activității de formare, aceasta fiind activitatea principală a proiectului:
1. Se captează, se triază și organizează grupul țintă: se organizează grupele care vor participa la cursuri, nu înainte de ase verifica dacă toți participanții îndeplinesc condițiile de participare.
2. Se realizează curricula și suportul de curs personalizat pentru fiecare grupa, conform nivelului de pregătire.
3. Se stabilește locația și orarul pentru desfășurarea cursurilor, având în vedere că beneficiarul trebuie sa pună la dispoziție sălile de curs.
4. Se realizează cursul, nu înainte de a fi contractat personalul formator de către partenerul transnațional.
Ca și o concluzie a punctelor mai sus menționate, pentru a putea desfășura un curs de formare profesională este necesar a se realiza punctele anterioare: 1- 2- 3.
Fără a încerca detailarea evenimentelor pe parcursul derulării proiectului menționează ca partenerii au conlucrat deși au existat si unele probleme in principal legate de comunicarea din partea beneficiarului proiectului ,astfel ca la data de (...), se semnează în fața notarului Documentul Cadru de I. (anexa1) și un nou Acord de P. (anexa 2) prin care se redistribuie activitățile din cadrul proiectului, conform celor discutate în cadrul reuniunilor anterioare, documente prin care cedăm beneficiarului parte din activitățile de formare, întrucât a devenit clară dorința acestuia de a realiza aceste programe.
Intervenientele în calitate de partener național au realizat activitățile pe care le-au putut executa fără informațiile din partea beneficiarului, respectiv (asa cum insusi parata 2 precizeaza) au fost demarate sesiuni formative nationale si activitati de formare.
Activitățile realizate de acestea în cadrul proiectului demonstrează buna credință și interesul pentru buna desfășurare a acestuia. Nerealizarea la timp a programelor de formare s-a datorat poziției B.ului și insistențelor acestuia de a executa activitățile de formare, situație acceptată de parteneri prin cedarea acestor activități către FNPR .
In concluzie, față de cele prezentate consideră că și-au executat obligațiile asumate in cadrul proiectului conform cu Actul adițional nr.1 la anexa 6 A. de parteneriat si am încercat o colaborare optima pentru desfășurarea in bune condiții a proiectului.
Fata de cele prezentate solicită constatarea decăderii din termen si disjungerea cererii si in consecinta judecarea separata cererii paratei de rindul
2, iar pe fond solicită respingerea cererii reconventionale ca fiind neintemeiate.
Analizând acțiunea prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
1. Cu privire la excepțiile invocate pe care Curtea le va trat a cu prioritate conform art. 137 alin. 1 C. se rețin următoarele:
Propriu zis prin cererea reconvențională pârâta O. I. P. P. O. S. D. R. U. R. N.-V. a formulat practic două cereri: introducerea în cauză a altor persoane pentru ca sentința ce se va pronunța să le fie opozabilă și acestora și o altă cerere axată pe cererea principală.
Cu referire la ambele cereri, din punct de vedere procedural, Curtea constată următoarele:
C. reconvențională este mijlocul procedural prin care pârâtul formulează pretenții proprii față de reclamant și are natura juridică a unei cereri de chemare în judecată. Și este așa, deoarece cererea reconvențională se deosebește radical de întâmpinare. A., prin întâmpinare pârâtul se mulțumește să combată afirmațiile reclamantului, urmărind doar respingerea cererii de chemare în judecată, însă prin cererea reconvențională pârâtul are pretenții proprii față de reclamant.
Din această perspectivă sub aspect procedural, cererea reconvențională se depune odată cu întâmpinarea sau cel mai târziu la prima zi de înfățișare și se judecă odată cu cererea principală iar când numai cererea principală este în stare de judecată, instanța o poate judeca separat cu excepția cazului când amândouă părțile consimt să se judece împreună (art. 119, 120 și 135 C.).
Cu toate acestea, sancțiunea depunerii peste termen nu constă în respingerea cererii reconvenționale ca tardivă așa cum au cerut reclamantul și celelalte persoane introduse ulterior în proces, ci în disjungerea și judecarea ei separată de către aceeași instanță.
Norma procedurală este dispozitivă, așa încât se poate renunța la aplicare acestei sancțiuni procedurale.
Numai că în speță, deși cererea reconvențională a fost depusă peste termenul prevăzut de lege, P. motivele ce se vor arăta în continuare cu referire la soluția acesteia se apreciază că disjungerea și judecarea separată, strict din punct de vedere formal, dăunează echității procedurii și drepturilor părților litigante.
Curtea reține, în esență, că cererea reconvențională prin obiectul care a fost configurat de pârât și așa cum a fost ulterior explicat prin memoriul înregistrat la data de 13 septembrie 2011 nu conține formularea unor pretenții proprii față de reclamant în legătură cu cererea de chemare în judecată ci solicitările ce sunt exhibate se circumscriu apărărilor pe care le face pârâtul la cererea de chemare în judecată.
Mai precis, reclamanta a cerut prin acțiunea introductivă să se anuleze decizia de reziliere ca act juridic unilateral al pârâtei prin care a fost reziliat contractul de finanțare iar în legătură cu această cerere, prin cererea reconvențională, se solicită să se constate neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor contractuale asumate de reclamantă prin contractul de finanțare și să se constate operarea rezilierii contractului în temeiul pactului comisoriu de gradul II.
Or, pârâtul, titular al cererii reconvenționale, tinde de fapt prin acest demers să se respingă cererea reclamantei și să se mențină ca legal actul unilateral de reziliere emis de pârât.
Așa fiind, cererea reconvențională formulată de pârât are caracterul unei întâmpinări, sens în care se impune ca în temeiul art. 28 alin. 1 din Legea nr.
554/2004 corelat cu art. 119-120 C. să fie respinsă ca inadmisibilă.
Din această perspectivă, sancționarea depunerii ca tardive a cererii reconvenționale nu a putut fi aplicată, consecința ar fi fost disjungerea acestei cereri, or de vreme ce Curtea a calificat cererea ca fiind o adevărată întâmpinare, este evident că acest din urmă act de procedură este necesar să fie analizat în cadrul judecării cererii principale a reclamantei.
Cu referire la cererea de chemare în judecată a altor persoane, Curtea reține că și în raport de această cerere reclamanta și persoanele chemate în judecată prin această sesizare au solicitat să se rețină excepția decăderii din termen.
Curtea reține că din punct de vedere al dreptului comun procesual, conform art. 57 alin. 2 .pr.civ. cererea de chemare în judecată a altor persoane atunci când este făcută de către pârât se depune odată cu întâmpinarea sau cel mai târziu la prima zi de înfățișare în situația în care întâmpinarea nu este obligatorie, în această situație persoanele chemate în judecată dobândesc calitatea de intervenienți în interes propriu, hotărârea fiindu-le opozabilă (art.
58 C.).
Prin premisa de la care a plecat pârâtul, persoanele chemate în judecată ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamanta deoarece în calitate de beneficiari ai contractului de finanțare sunt ori pot fi afectați de rezilierea acestuia.
Dintr-un alt unghi de vedere, Curtea reține că procesul de față se grefează pe dispozițiile art. 8 alin. 2 și 3 din Legea nr. 554/2004, or aplicând dispozițiile acestei legi, devin incidente și prevederile art. 161 ale acestei legi.
Mai precis, conform art. 161 din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, text legal care are denumirea marginală Introducerea în cauză a altor subiecte de drept, Curtea reține că instanța de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum și a altor subiecte de drept.
Raportat la ultima teză a textului legal precitat, se poate reține că însăși instanța de contencios administrativ este autorizată de lege, dincolo de principiul disponibilității, și cu respectarea acestuia să pună în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a altor subiecte de drept, rațiunea fiind aceea a specificului raportului juridic de drept material administrativ care generează conflictul de contencios administrativ.
Într-o atare situația, introducerea în cauză a altor persoane nu mai are la bază neapărat premisa de la care pleacă dreptul comun procedural, respectiv textul art. 57 alin. 1 C., ci poate rezulta și din efectele pe care le poate avea asupra altor subiecte de drept, de pildă beneficiarii actului administrativ ori ai contractului administrativ.
Cum, în acest caz, nu este dată o reglementare limită a depunerii unei atari cereri, sau a punerii în discuție din oficiu, însemnă că aceasta poate fi realizată până cel mai târziu la închiderea dezbaterilor la instanța de fond.
Așa fiind, Curtea urmează să constate că cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată în cauză de pârât la data de 2 septembrie 2011 este depusă în termen legal, încât din această perspectivă și cu luare în considerare a dispozițiilor art. 137 alin. 1 și art. 103 C. se va respinge excepția tardivității iar conform dispozițiilor legale precitate raportat la faptul că intervenienții în interes propriu C. DE E. I. S.L. M. Spania, S.C. RU E. SRL B., și S.C. S. TO M. SRL P. sunt beneficiarii contrcatului de finanțare, Curtea urmează admite cererea pârâtului O. I. P. P. O. S. D. R. U. R. N.-V. privind introducerea în cauză a acestora.
Cu toate acestea, față de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice pârâtul nu a justificat necesitatea chemării în judecată raportat la obiectul acțiunii introductive, sens în care cererea va fi respinsă, chematul în judecată în calitate de intervenient în interes propriu neavând dovedită calitatea procesuală corespunzătoare.
Și este așa, deoarece chemare în judecată a M.ui F. P. prin D. C. a fost justificată de calitatea de organ cu atribuții de executare silită.
Este evident că organelor fiscale din subordinea acestei persoane juridice nu li se poate nega calitatea de organe de executare silită în materie fiscală, conform Codului de procedură fiscală, dar în cauză nu se pune problema vreunei contestații la executare care să impună instanței verificarea anumitor acte de executare fiscală ci se cere, între altele, anularea în întregime a notei de debit emisă de pârât prin care acesta a dispus recuperarea sumelor de bani ca efect al repunerii în situația anterioară generată de incidența rezilierii contractului de finanțare.
Așa fiind, Curtea urmează că în temeiul art. 137 C. să admită excepția lipsei calității procesuale pasive a M.ui F. P. și ca o consecință să respingă cererea de chemare în judecată a acestuia, formulată de pârât.
2. Pe fondul cererii de chemare în judecată, analizată prin prisma apărărilor formulate de reclamant, a pârâtului și a persoanelor chemate în judecată în calitate de intervenienți în interes propriu, Curtea reține următoarele:
Curtea a reținut din acțiunea introductivă de instanță că nu au fost aduse critici de nelegalitate actelor contestate însă ulterior prin răspunsul la întâmpinare depus la data de (...) (f. 115-125 vol. II) a învederat că actul decizional de reziliere unilaterală a contractului de finanțare nu este motivat, ci actul contestat reține doar trimiterea la adresa nr. 4334/(...) privind comunicarea raportului de constatare privind rezultatele misiunii de verificare din data de (...) emisă de C. nereguli, prin care s-a solicitat rezilierea contratului de finanțare P. 6..2/S/40652, beneficiar fiind reclamanta, fără ca acest act să fie reiterat în cuprinsul deciziei.
Curtea reține că prin D. nr. 4557 din (...) (f. 21-23 vol.I) s-a dispus rezilierea C. de asistență financiară P. 6..2/S/40652 încheiat la (...) (f. 4-20 vol I) în conformitate cu prevederile art. 14 alin. 3 și 5 din contract, s-a dispus restituirea în întregime a sumelor deja primite în cadrul contractului în sumă de 1.669.399, 10 RON cu plata de majorări de întârziere în cuantumul legal dacă nu se efectuează plata (rambursarea) în termen de 15 zile de la transmiterii mandatului de restituire și cu consecința excluderii reclamantei de la participarea la selecția publică de proiecte și neacordarea finanțării nerambursabile finanțate de la buget din cadrul P.ui O. S. de D. R. U., pe o perioadă de doi ani.
Curtea reține că actul unilateral de reziliere menționează explicit care este atât baza factuală cât și legală a adoptării acestuia.
A., acesta are în vedere menționarea demersurilor anterioare privind actele prin care s-au constata neregulile care au stat la baza deciziei de reziliere și conține și temeiurile legale și cele stipulate în contractul de finanțare care autorizează autoritatea să dispună o atare măsură.
Din această perspectivă, nu se poate reține cu temei că actul contestat nu ar conține nici un fel de motivare sau că dacă se menționează doar anumite acte ce conservă etape procedurale prealabile rezilierii fără să le și detalieze ar însemna că actul nu este motivat de vreme ce toate aceste acte s-au întocmit în contradictoriu cu reclamanta și oricum actele menționate fac parte din decizie (f. 122-187 vol.I).
Reclamanta să mai plânge că actul contestat menționează că trimite la un raport de constatare fără să fie anexat la actul notificării, că se încalcă astfel principiul legalității, decizia fiind nulă, apoi că este inoportună, deoarece se bazează pe o eroare vădită de apreciere, eroare care constă în exagerarea unui fapt, precum și pe o încălcare a principiului proporționalității.
Curtea reține că aceste critici au deduse spre analiză pârâților pentru prima dată prin plângerea prealabilă formulată împotriva decizie de reziliere (f.
24-38 vol.I) la care s-a primit un răspuns punctual prin adresa nr. E
65/AZ/(...) (f. 39-46 vol I).
Așa cum a arătat pe larg și pârâtul O. I. P. P. O. S. D. R. U. R. N.-V. în notele de ședință (f. 250-254 vol II) Raportul de constatare privind rezultatele misiunii de verificare a fost comunicat reclamantei chiar dacă nu în această formă de raport deoarece conținutul acestuia a fost expus în minuta întâlnirii de verificare pe care reclamanta a semnat-o și a primit-o cu prilejul finalizării misiunii de verificare la fața locului.
J. pârâtei privind necomunicarea în forma redactată a Raportul de constatare privind rezultatele misiunii de verificare a fost aceea că acesta a conținut date cu caracter personal reclamanta nefiind autorizată să prelucreze documente ce conțin date cu caracter personal conform Legii nr. 677/2001.
Din această perspectivă, Curtea reține că pârâta a justificat pertinent necomunicarea raportului iar față de împrejurarea că conținutul acestuia, relevant pentru reclamantă și raporturile ce derivă din contractul de asistență financiară, a fost adus la cunoștință acesteia prin minuta întâlnirii de verificare, aserțiunea eventualei vătămări sub aspect formal nu se justifică după cum nu se justifică nici aserțiunea că ar fi vătămată în substanță deoarece prin plângerea prealabilă reclamanta trimite la minuta de care face vorbire pârâtul, aspect care este analizat și de copârât în actul prin care s-a respins plângerea prealabilă (f. 43 vol.I).
A., despre rezultatele misiunii de verificare reclamanta a fost încunoștiințată cu ocazia întâlnirii care a avut loc la data de (...) la sediul OIR P. NV din C.-N. (f. 185-186 vol I).
Prin urmare, nu se poate susține cu temei că a fost încălcat principiul legalității așa cum acesta a fost relevat în apărarea reclamantei.
Cât privește principiul proporționalității, Curtea reține încă de la început că în materia litigiilor ce privesc contractele administrative se aplică regula expres consacrată de art. 8 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 conform căreia principiul libertății contractuale este subordonat principiului priorității interesului public.
A. fiind, interesul public premerge oricărui interes de ordin privat sau care ar fi dedus din principiul libertății contractuale de esența dreptului privat aspect care este specific raportului juridic de drept administrativ care se naște dintr-un contract administrativ.
Așa fiind, autoritatea publică contractantă este în drept atunci când evocă interesul public să facă ori să întreprindă măsuri legale ori autorizate de contract în vederea conservării și salvgardării interesului public.
Marja de apreciere în acest sens este extrem de largă și tolerabilă, ea putându-se extinde până la săvârșirea abuzului manifestat prin excesul de putere.
A. fiind, oportunitatea luării măsurii rezilierii unilaterale a contractului de asistență financiară cu toate consecințele ce decurg din această soluție este validă sub rezerva examinării încălcării limitelor impuse de excesul de putere așa cum este configurată această noțiune în art. 2 alin. 1 lit. n) din Legea nr.
554/2004.
A., prin exces de putere în sensul legii se înțelege exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
J. actului pârâtei s-a circumscris invocării că prin activitatea desfășurată de reclamantă în executarea contractului ar avea ca finalitate fraudarea bugetului național și cel al Uniunii E.ne, justificare care în sine nu intră în sfera de incidență a excesului de putere, căci apărarea bugetului public al statului și al celui al Uniunii E.ne înseamnă apărarea interesului public care premerge oricărui alt interes.
În această situația autoritatea și nici instanța judecătorească nu este obligată să asigure un just echilibru între interesele generale și interesele personale ale individului, ci raportat la specificul raportului de drept administrativ acesta din urmă trebuie întotdeauna să se supună consecințelor și urmărilor măsurilor luate de stat prin autoritățile competente în vederea ocrotirii interesului public.
Cu referire la încălcarea principiului obiectivității și al corectitudinii invocate de reclamantă, Curtea reține că nu numai din punct de vedere legal dar mai ales contractual autoritatea publică cocontractantă a avut prerogativa să dispună rezilierea în termenii clauzei inserate la art. 14 alin. 3 din contract.
Din această perspectivă este necesar să trecem în revistă maniera în care a acționat pârâta.
A., Departamentul de L. A. a fost sesizat de o persoană fizică cu o neregulă în sensul art. 2 lit. a ) din OG nr. 7. privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, sesizare care a fost transmisă pe cale administrativă și înregistrată la pârâtul O. I. P. P. O. S. D. R. U. R. N.-V. care a constituit
Comisie de control care la data de (...) a făcut o verificare la fața locului, urmare controlului fiind constatate o serie de neregularități prin încălcarea prevederilor legale în materia achizițiilor publice și a contractului de finanțare, respectiv: s-au introdus posturi noi în cadrul echipei de implementare a proiectului, fără a se fi solicitat un punct de vedere oficial, așa cum a impus contractul în art. 9 alin. 18; a fost modificată echipa de implementare a proiectului prin introducerea de noi membri precum și prin înlocuirea unor persoane fără notificarea prealabilă a OIRPOSRUNV încălcându-se A. obligația impusă de contract la art. 9 alin. 14; nu au fost respectate principiile care stau la baza achizițiilor publice prevăzute de actele normative aplicabile(art. 25 alin.
2 din OUG nr. 34/2006); nu au fost respectate prevederile referitoare la evitarea neregulilor și conflictului de interese în acordarea contractelor de achiziții încheiate de reclamantă și furnizorii de servicii SC S. SRL și SC D. I. SRL unde reprezentanții legali ai acestor două societăți comerciale sunt finii reprezentantului legal al reclamantei și care avea calitatea și de manager de proiect, precum și a contractului de închiriere a sediului de pe str. F. nr. 10 dintre reclamantă și SC P. S. SRL unde administrator este soția reprezentantului legal al reclamantei încălcându-se astfel prevederile art. 9 alin. 4 și 13 din Contract; s-au atribuit contracte de servicii unor persoane din anturajul apropiat a reprezentantului legal al reclamantei în persoana managerului de proiect către SC INNOVO C.ING SRL unde administratorul acesteia avea în același timp și calitate de membru în C. director al reclamantei care l-a numit pe Dl. Conț I. manager de proiect și către SC EXPERTIZA SRL unde T. Mureșan, administrator, apare angajat în proiect în funcția de analist programator; nu s-a respectat criteriul de selecție, autoimpus la demararea procedurii de achiziție, pentru contractul de telefonie mobilă, respectiv prețul cel mai mic, contractul fiind atribuit la final pe baza altui criteriu respectiv acela al ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic; nu a fost respectat graficul activităților proiectului, ca parte a cererii de finanțare anexa
1 la contract prin neînceperea unor activități, astfel că până în luna septembrie
2010 trebuiau finalizate 82 de cursuri de formare și cursate un nr. de 1230 persoane; nu au fost respectate reglementările privitoare la modificarea P. de implementare a activităților, prin lipsa notificării prealabile a OIRP.NV conform art. 9 alin. 14 din contractul de finanțare; în fina s-a reținut că plata către furnizorii de servicii s-a realizat prin utilizarea unei proceduri alambicate, fracționat, dar și alternând plata directă prin casieria societății cu plata prin ordin de plată a mai multor facturi în paralel.
Toate ceste constatări au fost probate elocvent la dosarul cauzei și constituie tot atâtea încălcări ale contractului și ale legislației relevante sens în care nu se poate afirma cu temei că actul de reziliere al contractului cu consecințele sale este un act care încalcă principiile proporționalității, lipsei abuzului de putere, obiectivității și corectitudinii bazate pe o eroare vădită de apreciere.
De altfel aceste nereguli determinate au fost elocvent dovedite prin documente suport și susținute de prevederile legale în materie: Regulamentul (CE) nr. 1828/2006 al Comisiei art. 27 lit. c); OG 7. privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare , art. 2 lit. a) și b) și art. 3 alin. (2); prevăzute și de art. 9 din C. de finanțare pentru care se impune rezilierea unilaterală a contractului de finanțare și demararea procedurilor de recuperare a debitelor. (art. 103 din Regulamentul CE Euratom nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților E.ne, art. 14 din C. de finanțare).
A., Curtea a înlăturat apărările reclamantei și conform art. 8 alin. 2 și rap. art. 18 alin. 4 din Legea nr. 554/2004 rap. la art. 969 C. și OG 7. cu aplicarea Regulamentului nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002 al Uniunii E.ne, urmează a respinge ca nefondată acțiunea reclamantei.
P. ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
{ F. |HOTĂRĂȘTE}
1. Respinge excepțiile tardivității introducerii cererii reconvenționale și a cererii de chemare în judecată a altor persoane în calitate de intervenienți în interes propriu precum și excepția lipsei calității procesuale active a intervenienților în interes propriu.
2. Admite cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de pârâtul O. I. P. P. O. S. D. R. U. R. N.-V., cu sediul în C.-N. B-dul 21 D. 1989 nr. 58, jud. C. privind pe intervenienții în interes propriu C. DE E. I. S.L. cu sediul în P. A. nr. 10, Bajo, Cod poștal 30008, M. Spania, ESB 30386353; S.C. RU E. SRL B., cu sediul în B. str. D. nr. 48 bl. A55 sc. 2, parter, ap. 35, jud. B. și S.C. S. TO M. SRL P., cu sediul în P., str. M. V., nr. 42 camera 1.189 jud. Argeș.
3. Respinge cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de pârâtul O. I. P. P. O. S. D. R. U. R. N.-V. C.-N. privind pe intervenientul în interes propriu MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul procesual ales în C.-N. P-ța Avram Iancu nr. 19, jud. C., ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale active a acestuia.
4. Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta F. N. A P. DIN R. cu sediul procesual ales în C.-N., Str. Fântânele nr. 10, jud. C., în contradictoriu cu pârâții M. M., F. ȘI P. S. - D. G. A. DE M. P.
P. O. S. "D. R. U." cu sediul în B. Calea Plevnei nr.46-48 sector 1 B., O. I. P. P. O. S. D. R. U. R. N.-V. C.-N., precum și împotriva intervenienților în interes propriu C. DE E. I. S.L., S.C. RU E. SRL B. și S.C. S. TO M. SRL P..
5. Respinge ca inadmisibilă cererea reconvențională formulată de pârâtul
O. I. P. P. O. S. D. R. U. R. N.-V. C.-N.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 9 februarie 2012.
PREȘEDINTE, GREFIER, L. U. M. T.
Red.L.U./Dact.S.M
10 ex./(...)
