Sentința nr. 127/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 127/2012
Ședința a 21 februarie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A. M.
Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții A. "P. E. B.", B. C. A., C. A.-G., H.-S. N.-I., L. O., M. C.-D., M. I.- I., M. C. în contradictoriu cu pârâtul O. I. PENTRU P. O. S. D. R. U. R. N. V., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă consilier juridic, I. R. N. în reprezentarea intereselor pârâtului și av.O. P. în reprezentarea intereselor reclamanților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la al doilea termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea pune în discuția părților litigante excepțiile invocate prin întâmpinare de către pârâtă.
Reprezentantul pârâtei față de excepția netimbrării acțiunii, solicită admiterea acesteia deoarece prezenta acțiune se timbrează în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin.2 din Legea nr.554/2004, respectiv la valoare, deoarece actul de revocare este strâns legat de contenciosul administrativ iar timbrajul este cel aferent contractelor administrative, respectiv la valoare.
Reprezentantul reclamanților solicită respingerea excepției netimbrării acțiunii relevând în susținere că aceasta a fost timbrată cu taxă fixă, fie că este vorba de un act administrativ fie de o revocare, formulările nesuprapundu-se.
Curtea după deliberare, respinge excepția netimbrării acțiunii reținând în motivare că instanța a fost sesizată cu soluționarea unei acțiunii întemeiate pe dispozițiile art.14 din Legea nr.554/2004, respectiv pe suspendarea unui act administrativ , în cazul acesta fiind vorba de aplicarea unei taxe judiciare fixe de 8 lei.
Reprezentantul reclamanților invoca exceptia de necompetenta materiala relevă instanței că instanța competentă este Tribunalul Cluj, solicitând instanței sesizarea Î. cu ivirea conflictului negativ de competență. În susținere se arată că art.10 nu este unul aplicabil în condițiile în care există o serie de autorități administrative care nu sunt nici locale nici centrale și nici județene, ci sunt autorități regionale, ateritoriale.
Mai arată că dispozițiile art.10 din Legea nr.554/2004 nu stabilește o instanță de drept comun,ambele instanțe sunt instanțe de excepție, legea contenciosului administrativ se completează cu dispozițiile codului de procedură civilă. T. judecă actele emise de către autoritățile regionale.Se mai arată în susținere că există și un al doilea aspect și anume că acesta este un act emis de către o autoritate regională printr-o delegare a legii și care exercită în teritoriu atribuțiile unei autorități centrale și în această situație competența aparține tribunalului. Niciun text legal nu face distincție și nici jurisprudența. Se mai invocă ca și exemplu acțiunile exercitate împotriva actelor emise de P., care îndeplinește în teritoriu atribuțiile date în sarcina sa de către G., și în acest caz competența în primă instanță aparține tribunalului. Se mai relevă că în acest caz pârâta exercită atribuții prin delegare.
Reprezentantul pârâtei arată că instituția gestionează fonduri comunitare, nici un alt organism intermediar, pârâta funcționează în baza reglementărilor internaționale și în baza unor prerogative date de către M. M. A. de management este organizată la nivel central și s-a delegat competența către 8 organisme. Se mai arată că și în strategia de dezvoltare se arată care sunt acțiunile și care este responsabilitate arătându-se care sunt atribuțiile autorității de management care este abilitată de M. M.
Se mai arată că actele emise de către pârâtă sunt asimilate actelor emise de organele centrale, M. M.
În replică, reprezentantul reclamanților arată că în discuție se află la ce nivel se află și care ar fi competența dacă ar fi fost deconcentrate.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției de necompetența materială.
CURTEA
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată la (...) de către reclamanții A. "P. E. B.", B. C. A., C. A.-G., H.-S. N.-I., L. O., M. C.-D., M. I.- I., M. C. în contradictoriu cu pârâtul O. I. PENTRU P. O. S. D. R. U. R. N. V. s-a solicitat suspendarea Deciziei nr. 5098 din (...) emisă de O. I. pentru P. O. S. pentru D. R. U. N.-V., până la soluționarea definitivă pe fond a acțiunii referitoare la anularea acestei decizii.
Prin sentința civilă nr. 5557 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a admis excepția de necompetență materială a T.ui C. și s-a trimis spre competentă soluționare Curții de A. C. cauza privind pe reclamanții A. „. E. B., B. C. A., C. A.-G., H.-S. N.-I., L. O., M. C.-D., M. I.-I., M. C. în contradictoriu cu pârâtului O. I. PENTRU P. O. S. D. R. U. R. N. V., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanții A. „. E. B., B.
C. A., C. A.-G., H.-S. N.-I., L. O., M. C.-D., M. I.-I., M. C. au chemat în judecată pârâtul O. I. pentru P. O. S. D. R. U. R. N.-V., solicitând suspendarea Deciziei nr.5098/(...) emisă de pârât, până la soluționarea pe fond a cauzei.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că în urma controlului efectuat de pârât a fost emisă decizia mai sus arătată, care este nelegală, deoarece prin aceasta s-a încălcat principiul legalității și al proporționalității iar prin suspendarea acestui act se dorește a fi evitată atât un prejudiciu viitor și previzibil cât și o perturbare previzibilă gravă a funcționării unui serviciu public.
Pârâtul, prin întâmpinarea depusă la dosar, a invocat excepțiile necompetenței materiale a T.ui C. și cea a netimbrării acțiunii la valoarea contractului, iar în subsidiar, s-a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă în ce privește reclamanții de rd.2-8, raportat la lipsa calității procesuale active a acestora, precum și respingerea cererii de suspendare a deciziei atacate, deoarece nu sunt întrunite cumulativ condițiile prev. de art.14 al.1 din Legea nr. 554/2004.
În motivarea întâmpinării, pârâtul a arătat în esență că în urma controlului efectuat s-au constatat o serie de neregularități prin încălcarea prevederilor legale în materia conflictului de interese, a achizițiilor publice, dar și a prevederilor contractului de finanțare.
În privința excepției necompetenței materiale a T.ui C., pârâtul a arătat că toate actele și activitățile pârâtului pentru punerea în executare a Acordului de delegare au fost întreprinse în numele și pentru M.M.F.P.S./AMPOSDRU, organismul responsabil pentru gestionarea programului operațional și care este o instituție publică centrală.
Având în vedere că excepția necompetenței materiale este de ordine publică, tribunalul a dispus analizarea acesteia prin prisma motivelor învederate.
Conform prevederilor art.10 pct.1 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ „litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, de pană la
5 miliarde lei, se soluționează în fond, de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, mai mari de 5 miliarde lei, se soluționează în fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege specială nu se prevede altfel";.
Competența curților de apel este statuată prin art.3 C., care la pct.1 stipulează că: „acestea judecă in primă instanță procesele și cererile in materie de contencios administrativ privind actele autorităților și instituțiilor centrale";.
Pe de altă parte, reclamanții se consideră vătămați într-un drept al lor printr-un act administrativ care însă este emis de o structură centrală din cadrul M.ui Muncii, Familiei și protecției Sociale.
Având în vedere obiectul juridic dedus judecății și prevederile legale menționate, tribunalul a apreciat că excepția invocată este întemeiată și a dispus admiterea acesteia și a declina competența soluționării acțiunii în favoarea Curții de A. C.
În ședința publică din data de (...), Curtea în temeiul art.137 alin.1
C.pr.civ ,art. 158 ,159 pct. 2 C.,art. 10 din Legea nr.554/2004 a pus in discutia partilor excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei invocata de catre reclamanti ,exceptie pe care a apreciat-o ca fiind fondată pentru următoarele considerente:
In speta se solicita suspendarea deciziei nr. 5098/2011 emisa de catre parat respectiv de catre O. I. pentru P. OperationaL S. pentru D. Resuselor U. N. V. pana la solutionarea definitiva a actiunii privind anularea acestei decizii.
Conform art. 14 din Legea 554/2004 competenta de solutionare a unei cereri de suspendare formulata conform art. 14 revine instantei competente respectiv instantei competente sa solutioneze actiunea in anularea respectivului act administrativ .
In ce priveste competența instanțelor de contencios administrativ aceasta este reglementată de 10 din Legea nr. 554/2004 si prevederile art. 2 alin 1 lit d si art. 3 pct. 1 C.pr. civ .
Legea nr. 554/2004 reglementează, prin art. 10 alin. 1, competența materială a instanțelor de contencios administrativ în funcție de două criterii: poziționarea autorității publice emitente în sistemul administrației publice și criteriul valoric, atunci când litigiul privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora.
Din interpretarea coroborata a acestui text de lege cu cele cuprinse in Codul de procedura civila rezulta ca tribunalele sunt instanțe de drept comun in materia contenciosului administrativ, soluționând toate cauzele din aceasta materie cu exceptia procesele și cererile în materie de contencios administrativ și fiscal privind actele autorităților și instituțiilor centrale sau creante fiscale contestate mai mari de 500.000 lei pentru care competenta de solutionare revine in prima instanta curtilor de apel .
In speța față de obiectul actiunii se pune problema stabilirii competenței materiale prin prisma evaluării primului criteriu prevazut de art. 10 din
Legea 554/2004 mai sus indicat.
Paratul O. I. pentru P. O. S. pentru D. R. U. N. V. conform Regulamentului CE 1083/2006 indeplineste in regiunea de N. V. a R. atributiile autoritatii de managment in ce priveste gestionarea fondurilor comunitare respectiv ale MMFPS/AMSPODRU care este institutia publica centrala ce se ocupa de aceasta gestionare .
Problema este de a stabili daca paratul poate fi asimilat unei autorități centrale .
Curtea reține că acest organism in baza delegarii de atributii a preluat gestionarea fondurilor comunitare la nivel regional de la M.
Prin aceasta preluare de atributii paratul a dobindit atributii si pe cale de consecinta o competenta proprie in gestionarea fondurilor comunitare si care se manifesta doar la nivel regional si nu la nivelul intregii tari .
Dovada acestei competente proprii si limitate teritorial este chiar actul a carei suspendare se solicita care este emis de catre parat in nume propriu in exercitarea competentelor proprii mai sus indicaterespectiv acelea de gestionare a fondurilor comunitare in regiunea N. V. a R. .
De aici rezulta ca paratul nu este o autoritate centrala intrucit nu are o structură , o organizare si o competenta teritoriala similară cu o autoritate a administrației publice centrale de stat respectiv o competenta care s-ar putea exercita pe intreg teritoriul tarii .
Situatia paratului care isi exercita competenta prin delegare de atributii pe o parte din teritoriul tarii este similara camerelor de conturi judetene care conform art. 1 alin. 5 din Legea 94/1992 exercita la nivelul unitatii administrativ teritoriale functiile Curtii de C. .Desi si in aceasta ipoteza se exercita atributii ale Curtii de C. in teritoriu datorita competentei teritoriale limitate actele camerelor judetene de conturi sunt asimilate actelor emise de autoritatile locale .
Așa fiind, Curtea reține că în speta nu sunt incidente prevederile art. 3 pct. 1 C.pr.civ sau art.10 din Legea 554/2004 care reglementeaza competenta curtilor de apel doar pentru litigiile de contencios vizand actele autoritatilor si institutiilor centrale sau cele privind creante fiscale contestate mai mari de 500.000 lei prezentul litigiu fiind de competenta instantei de drept comun in materie de contencios administrativ respectiv de competenta materiala a tribunalului .
Din această perspectivă în temeiul art. 158 și art. 159 și art. 1591 C. Curtea va admite exceptia de necompetenta materiala si va declina competenta materiala tinind cont si de prevederile art. 10 alin. 3 din Legea
554/2004 in favoarea T.ui C. .
In baza art. 20pct. 3 C.pr.civ va constata ivit conflictul negativ de competenta iar in temeiul art. 21 din C.pr.civ va dispune inaintarea dosarului la I. in vederea solutionarii sale.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența materială de soluționare a cererii de suspendare a actului administrativ formulată de reclamanții A. "P. E. B.", B. C. A., C. A.- G., H.-S. N.-I., L. O., M. C.-D., M. I.-I., M. C. în contradictoriu cu pârâtul O. I. PENTRU P. O. S. D. R. U. R. N. V., în favoarea T.ui C.
Irevocabilă.
Constată ivit conflictul negativ de competență și dispune sesizarea Î. - Secția de contencios administrativ și fiscal în vederea soluționării acestui conflict.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE, GREFIER, A. A. M. M. N. Țâr
Red.A.A.M./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
