Sentința nr. 326/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 326/2012
Ședința { F. publică} de la 27 A. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE G.-A. N.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. G.-I. în contradictoriu cu pârâții U. N. A B. DIN R. și I. N. PENTRU P. ȘI P. A., având ca obiect constatare aprobare tacită.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat P.
M. în substituirea avocatului titular B. Luiza I. pentru reclamant și avocat G. S. I. pentru pârâta U., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că a fost comunicată extinderea de acțiune, la data de 24 aprilie 2012 s-a înregistrat întâmpinare formulată de U., iar la 25 aprilie 2012, s-a înregistrat răspuns la întâmpinare.
Se comunică întâmpinarea și răspunsul la întâmpinare cu părțile prezente, după care,
Curtea pune în discuție excepțiile invocate de pârâți prin întâmpinare.
Reprezentanta pârâtului solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a U., pentru argumentele prezentate prin întâmpinare. S. obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată conform notei de cheltuieli pe care o depune la dosar.
Reprezentanta reclamantului solicită respingerea excepțiilor invocate de pârâți prin întâmpinare.
Curtea rămâne în pronunțare asupra excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a U. și respectiv a I.
{ F. | }
CURTEA
Prin acțiunea formulată la (...) de reclamantul M. G.-I. în contradictoriu cu pârâții U. N. A B. DIN R. și I. N. PENTRU P. ȘI P. A. s-a solicitat ca în temeiul dispozițiilor OUC nr.2. privind procedura aprobării tacite:
1. să se constate că a intervenit aprobarea tacită a solicitării reclamantului de primire în profesia de avocat, cu titlu de avocat stagiar, ca urmare nesoluționării în termenul legal de 30 de zile a cererii comunicate pârâtei în data de (...)
2. în temeiul art.6, art.7 alin.2 și art.9 din OUC 2. să se dispună obligarea pârâtei la emiterea D. de primire în profesie, pentru constatarea calității de avocat stagiar a reclamantului.
În motivare s-a arătat că:
1. Potrivit art. 7 alin. 1 din OUC 2. privind procedura aprobării tacite "după expirarea termenului stabilit de lege pentru emiterea autorizației și În lipsa unei comunicări scrise din partea autorității administrației publice, solicitantul poate desfășura activitatea, presta serviciul sau exercitarea profesiei pentru care s-a solicitat autorizarea.
Pentru obținerea documentului oficial prin care se permite exercitarea profesiei, solicitantul se poate adresa autorității În cauză sau direct instanței judecătorești. "
În fapt, reclamantul s-a Î. la examenul de primire în profesia de avocat
și admitere în cadrul I., în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar, sesiunea Octombrie 2011, potrivit dispozițiilor din metodologia de examinare, în cadrul B. C..
În urma verificării îndeplinirii condițiilor de primire în profesie, cererea a fost validată de către C. B. C., reclamantul fiind înscris la examenul de primire în profesie.
Reclamantul a obținut calificativul "Admis" la testul de tip grilă, având astfel posibilitatea de a participa și la cea de a doua etapă a examenului constând în proba teoretică cu caracter aplicativ, organizată la cele patru materii de examen.
În urma corectării și notării lucrărilor scrise, reclamantul a fost declarat "R.", deoarece nu a îndeplinit condițiile cerute de art.34 alin.2 din R., respectiv reclamantul a obținut cel puțin nota 5 la fiecare disciplină (OC
6,88; OPC 5,63; OP 7,00; OPP 6,38), însă nu a obținut media cel puțin 7
(medie 6,47).
În data de 22 decembrie 2011 reclamantul a formulat către U. N. a B. din R. o cerere prin care a solicitat acordarea punctului din oficiu pentru fiecare din cele 4 materii de examen și emiterea D. de primire În profesie În calitatea de avocat stagiar, fiind îndeplinite condițiile cerute de art.34 din R. cadru privind organizarea examenului și condițiile de primire în profesie a reclamantului.
În motivarea cererii reclamantul a criticat modalitatea de corectare și punctare a lucrărilor de către C. de corectare, deoarece nu a fost respectată modalitatea de notare prevăzută de dispozițiile R. C. de organizare a examenului, respectiv C. nu a acordat punctul din oficiu prevăzut pentru fiecare dintre materiile de examinare, deși potrivit R. de organizare a examenului, notarea lucrărilor trebuia să se facă Începând cu nota 1 (art.30 și art.35 din R.).
Astfel, potrivit art.6 alin.5 din R. "proba teoretică, cu caracter aplicativ constă în rezolvarea unor cazuri practice pe baza cunoștințelor teoretice ale candidaților. Notarea se va realiza pentru fiecare disciplină în parte, cu note de la 1 la 10. "
Aceleași dispoziții sunt reluate și În cuprinsul art.30 alin.1 din R. potrivit cărora "Lucrările scrise se notează, pentru fiecare dintre materiile de examinare, cu note de la 1 la 10, cu două zecimale".
Din interpretarea dispozițiilor legale arătate, rezultă fără echivoc faptul că, notarea lucrărilor scrise trebuia să se facă, pentru fiecare materie În parte, Începând cu nota 1 până la nota 10, iar nu cu Începere de la nota zero, astfel cum a procedat C. de corectare și notare a lucrărilor.
Cu toate acestea, dacă analizăm baremul de corectare pentru fiecare din materiile de examen și punctajul oferit pentru fiecare din subiectele de examen, putem observa faptul că notarea lucrărilor a început de la O iar nu de la 1, suma finală a punctelor fiind de 10 iar nu de 9.
În aceste condiții, având în vedere faptul că, în urma acordării punctului din oficiu reclamantul îndeplinește condițiile prevăzute de art.34 din R. pentru a fi declarată admis, a solicitat U. N. a B. emiterea deciziei de primire în profesie și autorizarea să exercite profesia de avocat, cu titlu de avocat stagiar.
Cu toate acestea, deși cererea de emitere a D. de primire În profesie a fost legal motivată și comunicată, atât prin fax cât și prin poștă În data de
22 decembrie 2011, reclamantul nu a primit niciun răspuns nici până În prezent.
Potrivit art.6 din OUG 2. dacă legea nu prevede un termen pentru soluționarea cererii de autorizare, autoritățile administrației publice sunt obligate să soluționeze cererea de autorizare în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia.
În cazul în care autoritatea nu răspunde în termenul prevăzut de lege, intervine aprobarea tacită, autorizația considerându-se a fi acordată, solicitantul putând exercita profesia pentru care s-a solicitat autorizarea.
Aprobarea tacită a intervenit și față de solicitarea reclamantului de primire în profesie și autorizarea de a exercita profesia de avocat, cu titlu de avocat stagiar, fiind îndeplinite toate condițiile cerute de dispozițiile OUG 2.. a) În ceea ce privește incidenta procedurii aprobării tacite determinată de natura autorizației solicitate și de calitatea organului emitent învederez instanției de judecată faptul că aceste condiții sunt îndeplinite
Potrivit art.2 din OUG procedura aprobării tacite se aplică tuturor autorizatiilor emise de autoritătile administratiei publice, cu excepția celor emise în domeniul activităților nucleare, a celor care privesc regimul armelor de foc, munițiilor și explozibililor, regimul drogurilor și precursorilor, precum și a autorizațiilor din domeniul siguranței naționale.
Prin autorizație se înțelege actul administrativ emis de autoritățile administrației publice competente prin care se permite solicitantului desfășurarea unei anumite activități, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii.
În cazul de față, reclamantul a solicitat U. emiterea D. de primire în profesie ca urmare a îndeplinirii condițiilor de primire în profesie, prevăzute de lege și R. cadru de organizare a examenului, decizie care îndeplinește calitatea de "autorizație" pentru exercitarea profesiei de avocat, astfel cum prevăd dispozițiile OUG 2..
Potrivit art.37 din S. profesiei de avocat exercitarea profesiei de avocat se face doar în baza D. de primire în profesie emisă de către C. U., în urma validării examenului de primire în profesie.
În aceste condiții, rezultă fără echivoc faptul că, în cazul special al exercitării profesiei de avocat, actul administrativ de autorizare, "autorizația" prevăzută de OUG 2., îmbracă forma D. de primire în profesie emisă de către C. U., act care are natura unui act administrativ în condițiile L. nr.5..
Totodată, domeniul activităților juridice nu face parte din domeniile excluse în mod imperativ de lege, fapt ce confirmă încă o dată, că dispozițiile
OUG 2. sunt incidente și în ceea ce privește autorizarea reclamantului de a exercita profesia de avocat, cu titlu de avocat stagiar.
În ceea ce privește calitatea de autoritate publică a U. N. a B. din R. și această din urmă condiție este îndeplinită.
Pentru a fi aplicabile dispozițiile OUG 2. trebuie ca actul administrativ reprezentând autorizația privind exercitarea profesii să fie emis de către o autoritate publică.
Dispozițiile ordonanței nu definesc noțiunea de autoritate publică, însă în absența unei astfel de definiții trebuie aplicate dispozițiile L. nr.5., care reprezintă dreptul comun în materia contenciosului administrativ, în fond procedura aprobării tacite fiind o procedură specială de contencios administrativ.
Potrivit art.2 alin.l lit.b) din Leg. nr.5., prin autoritate publică se înțelege "orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public".
Sunt asimilate autorităților publice, în sensul legii, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică.
În speță, organul competent să emită Decizia de primire în profesie este U. N. a B. din R., prin organul său de conducere C. U., organ care are calitatea de autoritate asimilată unei autorități publice.
Potrivit art.60 alin.2 din L. nr.5. "U. este o persoană juridică de interes public, are patrimoniu și buget proprii".
Astfel, rezultă faptul că U. este o persoană juridică de drept privat, dar care este autorizată să presteze un serviciu public, în regim de putere publică.
Prin serviciu public se înțelege" activitatea organizată sau, după caz, autorizată de o autoritate publică, în scopul satisfacerii unui interes legitim public", definit ca fiind "interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice".
Dacă analizăm atribuțiile pe care U. le are în temeiul legii, prin organele sale de conducere, putem observa faptul că principala sa atributie vizează organizarea profesiei de avocat, serviciu care nu poate fi calificat decât ca fiind un serviciu public.
Potrivit art.66 din L. C. U. are următoarele atribuții: a) este organul reprezentativ și deliberativ al barourilor din R. și asigură activitatea permanentă a UN.B.R.; c) rezolvă orice probleme interesând profesia de avocat între sesiunile
Congresului avocaților, cu excepția acelora care sunt date în competența exclusivă a Congresului avocaților; d) exercită controlul asupra activității și asupra hotărârilor
Comisiei permanente a UN.B.R.; e) organizează examenul de verificare a cunoștințelor de drept românesc și de limba română ale avocaților străini; j) organizează și conduce activitatea I. N. de P. și P. a A., constituit ca persoană juridică de drept privat nonprofit și care nu face parte din sistemul național de învățământ și nu este supus procedurilor de autorizare și acreditare; g) adoptă hotărâri în toate problemele privind pregătirea și perfecționarea profesională a avocaților, precum și recomandări privind relațiile dintre barouri; h) organizează examenul de primire în profesia de avocat și de dobândire a titlului profesional de avocat stagiar, în condițiile art. 17 și cu respectarea prevederilor S.ui profesiei de avocat; o) verifică legalitate a și temeinicia deciziilor de primire în profesie, date de către consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate; s) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege și adoptă hotărâri în interesul profesiei, cu respectarea legii. "
Totodată, trebuie să avem în vedere dispozițiile art.2 din L. nr.5111995 care prevăd faptul că avocatul promovează și apără drepturile, libertățile și interesele legitime ale omului, și dispozițiile art.2 alin.l din Statul profesiei de avocat potrivit cărora scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea și apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor fizice și persoanelor juridice, de drept public și de drept privat.
Ori în aceste condiții, raportat la dispozițiile legale arătate, activitatea
U. de a organiza și supraveghea profesia de avocat, nu poate fi calificată decât ca fiind un serviciu public deoarece prin această activitate se urmărește satisfacerea unui interes legitim public, care vizează apărarea și garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, cum de altfel o definește însăși legea privind pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și S. profesiei de avocat.
Natura de serviciu public prestat de către U., în calitatea sa de organ al profesiei, este determinată și de dispozițiile privind asistenta judiciară și ajutorul public judiciar.
Astfel, atât în cadru U., cât și în cadrul B., funcționează un
Departament de coordonare a asistenței judiciare, organ cu activitate permanentă, cu atribuții de organizare și control asupra asistenței judiciare acordate.
În exercitarea atribuțiilor sale, departamentul de coordonare a asistenței judiciare emite decizii și norme metodologice în limitele atribuțiilor conferite de lege, în condițiile și cu procedura prevăzute de S. profesiei de avocat.
Serviciul de asistență judiciară, este potrivit legii și a scopului pentru care a fost organizat, un serviciu de interes public.
Asistența judiciară este una din componentele dreptului la apărare. Potrivit art.24 alin.(2) din Constituția României, în tot cursul procesului părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
Mai mult decât atât, serviciul de asistență judiciară este în principal coordonat de către Ministerul Justiției, în virtutea atribuțiilor sale principale.
Potrivit art.6 din HG nr.652/2009 privind organizarea și funcționarea
M.ui J. și libertăților Cetățenești (hotărâre ce abrogă dispozițiile HG
83/2005), M. are următoarele atribuții principale: "exercită atribuțiile prevăzute de lege în materia acordării ajutorului public judiciar, a asistenței judiciare în materie penală și a asistenței juridice în cauzele privind cooperarea judiciară internațională în materie civilă și penală".
Cum de altfel rezultă și din dispozițiile L. nr.5. serviciul de asistență judiciară este un serviciu permanent, este un serviciu aflat la dispoziția tuturor cetățenilor și care are ca și scop garantarea dreptului la apărare și a respectării drepturilor și libertăților cetățenilor.
Mai mult decât atât, U. are obligația de a conlucra cu Ministerul
Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, instanțele judecătorești, precum și cu Parchetele de pe lângă acestea, în vederea desfășurării în bune condiții a activității de acordare a asistenței judiciare (art.165 din S. profesiei de avocat).
Față de toate aceste aspecte, consideră că nu poate fi pus sub semnul îndoielii natura de autoritate a U. asimilată autorităților publice care prestează un serviciu public în regim de utilitate publică.
Un argument în plus, pentru dovada calității de autoritate asimilată autorităților publice a U. îl reprezintă competența instanțelor de contencios administrativ de a soluționa contestațiile Împotriva hotărârilor emise de organele U.
Potrivit art.88 din L. nr.5. "împotriva hotărârilor pronunțate potrivit alin. (2) și (3), partea interesată poate declara recurs la secția de contencios a C. de A. B., a cărei hotărâre este stagiară și irevocabilă".
Totodată, este bine cunoscut faptul că organele profesiei nu o dată au avut calitate procesuală pasivă în litigii aflate pe rolul instanțelor de contencios administrativ, fără ca instanțele sau organele însăși să invoce excepția necompetenței materiale a instanței de contencios administrativ.
Calitatea de autoritate asimilată autorităților publice este re cunoscută atât de către doctrina de specialitate cât și de practica instanțelor de judecată.
În acest sens, în mod constant în doctrina de specialitate" s-a reținut că "legiuitorul a înțeles să procedeze la o ficțiune juridică, asimilând autorităților publice și structuri care sunt de sorginte privată dare care sunt atrase, fie printr-o dispoziție expresă a legii, fie printr-o autorizație dată de autoritatea administrației publice competente, în baza legii, la prestarea diferitelor servicii publice, cu aceleași efecte juridice ca și autoritățile publice.[ .. .] Concret, față de dispozițiile lega le în vigoare, avem În vedere organizațiile profesionale (cum este cazul barourilor de avocați și a U. N. a B. din R.), precum și persoanele juridice de drept privat (asociațiile, fundațiile, etc.) care prin lege sau prin hotărâre a G. au dobândit statut de «. publică».
Natura de autoritate asimilată autorităților publice este recunoscută chiar și de jurisprudența C. potrivit căreia Curtea reține: .fiind vorba despre pretinsa încălcare a libertății negative de asociere a reclamantului, Curtea amintește întâi că, după jurisprudența sa constantă, ordinile profesiunilor liberale sunt institutii de drept public, reglementate de lege și urmând scopurile de interes ".".
In speță, Curtea revelă că "U. a fost instituită prin legea nr. 5. și că ea urmează un scop de interes general, adică promovarea unei asistente juridice adecvate și, implicit, promovarea justitiei Însăși (mutatis mutandis,
A. și alții c. Spaniei, nr. 13750/88, decizia Comisiei din 2 iulie 1990, Decizii și rapoarte nr. 66, p. 188). Din acel moment, U. nu ar putea să se analizeze ca o asociație în sensul articolului 11 al Convenției."
Dat fiind aceste considerente, reclamantul consideră că a făcut dovada incidenței dispozițiilor OUG 2. cu privire la solicitarea adresată U. de primire
În profesia de avocat, cu titlu de avocat stagiar, determinată de natura autorizației solicitate, respectiv de exercitare a unei profesii și de calitatea U. de autoritate asimilată autorităților publice.
Față de aceste motive consideră că cererea de chemare în judecată formulată îndeplinește condițiile de admisibilitate cerute de lege pentru ca instanța de judecată să pronunțe o hotărâre de admitere a cererii. b) În ceea ce privește fondul acțiunii formulate, consideră că cererea reclamantului de constatare a aprobării tacite a solicitării de primire în profesia de avocat, cu titlu de avocat stagiar, este întemeiată.
Potrivit art.6 din oue 2. "autorizația se consideră acordată sau, după caz, reînnoită dacă autoritatea administrației publice nu răspunde solicitantului în termenul prevăzut de lege pentru emiterea sau reînnoirea respectivei autorizații. "
În cazul în care legea nu prevede niciun termen pentru soluționarea cererii de autorizare, autoritățile administrației publice sunt obligate să soluționeze cererea de autorizare În termen de 30 de zile de la depunerea acesteia.
Reclamantul a formulat cerea privind acordarea punctului din oficiu pentru fiecare din cele 4 materii de examen și emiterea D. de primire în profesia în calitate de avocat stagiar, în data de 22 decembrie 2011.
Cererea a fost comunicată pârâtei U. atât prin fax cât și prin poștă cu confirmare de primire, conform dovezilor anexate prezentei cereri.
Astfel cum a arătat și mai sus prin cererea formulată reclamantul a solicitat acordarea punctului din oficiu pentru fiecare din cele 4 materii de examen, de care în mod nelegal a fost privat, iar față de acestea, având în vedere că prin acordarea punctului din oficiu reclamantul îndeplinește condițiile impuse de art.34, respectiv a obținut la fiecare din disciplinele de examen cel puțin nota 5, media finală fiind de cel puțin 7, în temeiul art.37 alin.1 din S. profesiei de avocat a solicitat și emiterea D. de primire în profesie, fiind îndeplinite toate condițiile impuse de L. și R. pentru ca reclamantul să fie primit în profesia de avocat, cu titlu profesional de avocat stagiar.
Cu toate acestea, deși cerea a fost legal primită de către pârâtă În data de (...), sub semnătură de primire potrivit dovezii de comunicare, reclamantul nu a primit niciun răspuns nici până În prezent.
Potrivit procedurii prevăzute de dispozițiilor legale indicate, autoritatea avea obligația de a verifica, în termen de 30 de zile de la primirea cererii, condițiile de admisibilitate a cererii depuse și să îl notifice, cu cel puțin 10 zile înainte de expirarea termenului de 30 de zile, dacă constată o neregularitate a documentației depuse.
Însă, autoritatea a înțeles să rămână în pasivitate și să nu răspundă solicitării reclamantului.
În ceea ce privește documentația completă necesară admiterii cererii, învederează instanței de judecată că pârâta deține toată această documentație, dosarul de înscriere împreună cu lucrările scrise elaborare în susținerea examenului fiind în posesia U..
Astfel că autoritatea a fost legat și conform investită să soluționeze cererea reclamantului, deținând toate actele necesare pentru a se pronunța în termenul de 30 de zile asupra cererii formulate, însă cu toate acestea pârâta a înțeles să rămână în pasivitate.
Pentru aceste motive, având În vedere că scopul procedurii speciale a aprobării tacite este acela de a sancționa pasivitatea autorității și de a facilita procedura obținerii autorizației de exercitare a profesiei și având În vedere că pârâta nu a răspuns nici până În prezent cererii formulate, consideră că solicitarea reclamantului este Întemeiată.
Pentru a opera aprobarea tacită, este suficient ca instanța de judecată să verifice Îndeplinirea termenului de 30 de zile prevăzut de lege pentru soluționarea cererii și lipsa unui răspuns din partea autorității, condiții pe care reclamantul le-a dovedit, fără ca instanța de judecată să fie competentă să verifice și Îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a solicitării formulate.
În acest sens este și practica judiciară În materie, Curtea de A. I. reținând într-o speță că "Soluția instanței judecătorești, așadar vizează doar verificarea îndeplinirii termenului scurs între data dovedită a depunerii cererii și a expirării termenului prevăzut de lege, iar prin sentința pronunțată se va constata dacă autorizația a fost sau nu emisă în termenul legal, dacă a intervenit sau nu vreo cauză de suspendare sau încetare a curgerii termenului de sancționare a pasivității instituției publice. Instanța nu este investită cu efectuarea de verificări asupra fondului cauzei, asupra îndeplinirii legale de către petent a condițiilor referitoare la corectitudinea întocmirii dosarului de autorizare, întrucât această competență revenea doar instituției publice căreia i-a fost adresată cererea și care a omis soluționarea acesteia în termenul legal, și care totodată putea să se pronunțe asupra aspectului complet sau incomplet al dosarului de autorizare dar nu a făcut-o în termenul prevăzut de lege. "(Decizia nr.99/CA din 12 mai 2008 a C. de A. I.)
Față de aceste Î., având În vedere considerentele arătate, reclamantul solicită instanței de judecată ca În temeiul art.6 din OUG 2. să constante că a intervenit aprobarea tacită a solicitării de primire În profesia de avocat și emitere a D. de primire În profesie, cu titlu de avocat stagiar, ca urmare a nesoluționării În termenul legal de 30 de zile a cererii comunicate pârâtei În data de (...)
În consecință, În temeiul art.7 alin.2 și art.9 din OUG 2. solicită Instanței de judecată să oblige pârâta să emită D. de primire În profesie a reclamantului, pentru constatarea calității de avocat stagiar, calitate dobândită ca urmare a intervenirii aprobării tacite a solicitării de emitere de D. de primire În profesie.
În drept s-au invocat dispozițiile OUG nr.2. privind procedura aprobării tacite și a L. nr.5. privind contenciosul administrativ.
În probatiune, anexează prezentei
Cererea de emitere a D. de primire în profesie formulată de reclamant în data de (...) împreună cu dovada de comunicare a acesteia
Procesul verbal de afișare a rezultatelor finale publicat în data de 23 noiembrie 2011
Baremul de corectare pentru fiecare din materiile de examen
R. C. privind organizarea examenului de primire în profesie
Își rezervă dreptul de a propune și alte probe utile cauzei, în măsura în care acestea vor reieși din dezbateri.
Pârâta U. N. a B. din R. a formulat întâmpinare față de acțiunea formulată de M. G. I. cu solicitarea ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună respingerea acțiunii ca și consecința a admiterii excepției invocate sau ca netemeinică, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că:
1. EXCEPȚIA LIPSEI CALITĂȚII PROCESUALE PASIVE
Acțiunea formulată are ca scop constatarea intervenirii aprobării tacite a cererii de primire în profesia de avocat, cerere adresată U.- C. U.
Conform art. 37 alin. 1 din S. profesiei de avocat, C. U. are competența de a dispune primirea în profesie și de a emite decizia de primire în profesie.
Astfel, calitate procesuală pasivă trebuie să aibă autoritatea publică ce trebuie să emită actul- autoritate căreia de fapt, s-a și adresat reclamantul. L. personalității juridice este irelevantă având în vedere dispozițiile art. 41 al.
2 Cod Proc. Civ.
2. L. CALITĂTII DE AUTOR.TE A ADMINISTRATIEI P.E
Acțiunea reclamantului este întemeiată pe dispozițile OUG 2., care, "reglementează procedura aprobării tacite ca modaliate alternativă de emitere sau reînoire a autorizațiilor de către autoritățiile administrației publice" (s.n)
Ori, C. U. nu este autoritate a administrației publice.
L. 5. vizează actele administrative emise de autoritățiile publice (art.1 al. 1)
Constituția României prevede care sunt autoritățiile publice în Titlul 3:
Cap. 1 - Parlamentul
Cap. 2 - Președintele României
Cap. 3 - Guvernul
Cap. 4 - Administrația publică
Cap. 5 - Autoritatea judecătorescă
Deci, autoritățiile administrației publice fac parte din autoritățile publice, dar nu se confundă cu acestea.
U. nu face parte din autoritățile administrației publice, ci anumite acte ale organelor sale au caracter administrativ ( deci pot fi atacate în procedura legii 5. ) fiind o structură organizată de stat în scopul prestării unui serviciu public.
OUG 2. creează o excepție de la dispozițiile L. 5. - reglementând posibilitatea obținerii unei autorizații prin care se permite solicitanțiilor desfășurarea unei activități EXCLUSIV DE CĂTRE ORGANELE ADMINISTRAȚIEI P.E DE STAT
3. Reclamantul a susținut examenul de primire în profesia de avocat, rezultatele acestui examen fiind validate prin H. a C. U. din (...), iar reclamantul fiind declarat respins (după respingerea contestației).
Intrucât s-a considerat nedreptățit, reclamantul a formulat reclamație administrativă împotriva acestei hotărâri și apoi acțiune în contencios administrativ sub. nr. (...) la Curtea de A. C., solicitând a i se acorda punctul din oficiu și a fi anulată H.a C. U..
Apoi a solicitat printr-un alt script acordarea punctului din oficiu la fiecare materie și emiterea deciziei de primire în profesie și susține că nexistând răspuns, a intervenit procedura aprobării tacite.
Această procedură se aplică actelor ale administrației publice, respectiv:
- procedurilor de emitere a autorizației
- procedurilor de reînnoire a autorizației
- procedurilor de reautorizare a autorizației
Am putea discuta de prima variantă
- procedura de emitere a autorizației
Procedura de "autorizare", respectiv de primire în profesia de avocat este reglementată de L. 5., S. profesiei de avocat, ȘI R. de examen.
Reclamantul a parcurs toate etapele prevăzute de acest act normativ, respectiv:
- depunerea cererii
- participarea la examen
- contestarea rezultatelor
- decizia de validare a examenului
Față de această procedură, reclamantul a formulat reclamație administrativă și acțiune în contencios administrativ
Dacă ar fi incidentă procedura aprobării tacite, atunci s-ar aplica față de cererea de înscriere la examen care are ca finalitate decizia de primire în profesia de avocat și nu față de cererile ulterioare încheierii procedurii de autorizare, care nu poate avea decât caracterul unei plângeri prealabile, calificare care s-a și dat acestora.
Consideră astfel, că și pe fond cererea este inadmisibilă, ca referindu- se la aplicarea procedurii aprobării tacite unei plângeri prealabile.
In drept s-au invocat prevederile OUG 2., L. 5., Constituția României
Reclamantul M. G. I. a formulat o extindere de acțiune prin care Î. să cheme În judecată, pentru considerente de opozabilitate, și pârâtul I. N. PENTRU P. ȘI P. A. (I.)
Pe care solicită a-l cita la adresele menționate mai jos:
Mun. B., Sector 4. S. Calea Văcărești, Nr.185 (Universitatea N.
Titulescu, etaj 2, camera 71 ) Mun. B.. S. V. nr.23. Sector 3. B.
În motivare s-a arătat că:
Având în vedere că potnvit S.ui profesiei de avocat, I. participă la activitatea de organizare și primire în profesia de avocat înțelege să își extindă prezenta acțiune prin chemarea în judecată in calitate de pârât și a
I. N. pentru P. și P. avocaților (I.).
În anexă la prezenta depune, În copie, un exemplar din cererea de chemare În judecată și actele anexe, pentru a fi comunicate și cu acest din urmă pârât.
Anexează prezentei:
Cererea de emitere a D. de primire în profesie formulată de reclamant în data de (...)
Procesul verbal de afișare a rezultatelor finale publicat în data de 23 noiembrie 2011
Baremul de corectare pentru fiecare din materiile de examen
Pârâta U. a formulat o întâmpinare față de extinderea de actiune formulată de reclamanta M. G. I. . care intelege să invoce EXCEPȚIA
LIPSEI CALITĂȚII PROCESUALE PASIVE a I., având în vedere că acest pârât nu are nici o competență legată de numirea comisiei de examen, de examinare în sine, ci doar de a organiza examenul.
Față de acest pârât nu este formulat nici un petit, astfel că nu se justifică chemarea în judecată, între reclamant și pârâtul I. nefiind legat nici un raport juridic.
Reclamantul M. G. I. a formulat un răspuns la întâmpinare solicitând respingerea excepțiilor și a apărărilor formulate de către pârâta U. prin întâmpinarea depusă, ca fiind nefondate - fila 63.
Asupra cauzei de față, Curtea constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la (...) de reclamantul M. G.-I. în contradictoriu cu pârâții U. N. A B. DIN R. și I. N. PENTRU P. ȘI P. A. s-a solicitat ca în temeiul dispozițiilor OUC nr.2. privind procedura aprobării tacite:
1. să se constate că a intervenit aprobarea tacită a solicitării reclamantului de primire în profesia de avocat, cu titlu de avocat stagiar, ca urmare nesoluționării în termenul legal de 30 de zile a cererii comunicate pârâtei în data de (...)
2. în temeiul art.6, art.7 alin.2 și art.9 din OUC 2. să se dispună obligarea pârâtei la emiterea D. de primire în profesie, pentru constatarea calității de avocat stagiar a reclamantului.
Reclamantul M. G. I. a formulat o extindere de acțiune prin care ințelege să cheme in judecată, pentru considerente de opozabilitate, și pârâtul I. N. PENTRU P. ȘI P. A. (I.) - având în vedere că potrivit S.ui profesiei de avocat, I. participă la activitatea de organizare și primire în profesia de avocat înțelege să își extindă prezenta acțiune prin chemarea în judecată in calitate de pârât și a I. N. pentru P. și P. avocaților (I.).
Examinand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata prin intampinare, curtea o va admite pentru urmatoarele considerente
Acțiunea formulată are ca scop constatarea intervenirii aprobării tacite a cererii de primire în profesia de avocat, cerere adresată U. si I.
Conform art. 37 alin. 1 din S. profesiei de avocat, C. U. are competența de a dispune primirea în profesie și de a emite decizia de primire în profesie. Astfel, calitate procesuală pasivă trebuie să aibă autoritatea publică ce trebuie să emită actul - lipsa personalității juridice fiind irelevantă in materia contenciosului administrativ.
Ignorandu-se distinctia existenta intre dreptul privat si dreptul public se face o confuzie intre capacitatea civila de folosinta si de exercitiu - institutii specifice dreptului privat si capacitatea administrativă - institutie de drept public. In dreptul administrativ nu se discuta despre capacitatede exercitiu si de folosinta ci despre capacitatea de a emite acte administrative. Dihotomia existenta in dreptul privat este irelevanta in materia dreptuluiadministrativ ca si parte a dreptului public. Ceea ce interesază in materia dreptului administrativ este aptituinea de a emite acte in regim de putere publica - aptitudine atribuită.
In cazul de față autoritatea publica emitenta este C. U. - care este îndrituit să emită decizia de primire în profesie. Intre reclanat si aceasta entitate investita cu prerogative de autoritate publica (prin delegare) s-a nascut raportul juridic dedus judecății.
In ce priveste excepția lipsei calitatii procesuale a I. curtea o va admite având in vedere că acest pârât nu are nici o competență legată de numirea comisiei de examen, de examinare în sine si de emiterea deciziei de primire in profesie ci doar de a organiza examenul. Intre această pârâta și reclamant nu există un raport juridic de drept administrativ - în cadrul căruia pârâta să se manifeste în regim de autoritate publică.
In consecinta curtea va admite excepțiile lipsei calității procesuale pasive a U. N. A B. DIN R. și respectiv a I. N. PENTRU P. ȘI P. A. și în consecință, va respinge acțiunea formulată de către reclamantul M. G.-I. în contradictoriu cu pârâții U. N. A B. DIN R. și I. N. PENTRU P. ȘI P. A. . art
274 cod pr civ va obliga reclamantul să plătească pârâtei U. N. A B. DIN R. suma de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocatial).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
{ F. |HOTĂRĂȘTE}
Admite excepțiile lipsei calității procesuale pasive a U. N. A B. DIN R. și respectiv a I. N. PENTRU P. ȘI P. A. și în consecință, respinge acțiunea formulată de către reclamantul M. G.-I. cu domiciliul procesual ales la SCA B., B. și A. din C.-N., str.Baba Novac, nr.5A, jud.C. în contradictoriu cu pârâții U. N. A B. DIN R. cu sediul în B., P. de Justiție, S. I., nr.5, sector 5 și I. N. PENTRU P. ȘI P. A. cu sediul în B., Calea Văcărești, nr.185 (Universitatea N. Titulescu, et.2, cam.71) sector 4.
Obligă reclamantul să plătească pârâtei U. N. A B. DIN R. suma de
800 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE, GREFIER, G.-A. N. A. B.
Red.G.A.N./dact.L.C.C.
5 ex./(...)
