Sentința nr. 43/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR 43/2012
Ședința ta de 20 ianuarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. H.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC ABO MIX SA în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - A. N. DE A. F. - D. G. DE S. A C. și A. N. DE A. F. - D. G. DE A. A M. C., având ca obiect - contestație act administrativ fiscal.
Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de ședință din data de 18 ianuarie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată la (...) de reclamanta SC ABO MIX SA în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - A. N. DE A. F. - D. G. DE S. A C. și A. N. DE A. F. - D. G. DE A. A M. C. s-a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispună: admiterea contestatiei, desfiintarea partiala a Deciziei de impunere nr. 1. și obligarea paratei la emiterea unei noi decizii de impunere.
Societatea reclamantă -ABO MIX S.A - printr-un Contract de vanzare cumparare, cumpara 164 700 actiuni detinute de o societate rezidenta in U. numita C. Z. Ia pretul convenit.
Compania cumparatoare, C. Z., incaseaza pretul in tara in care este rezidenta, in U. si achita impozitul pe profit in tara rezidenta, in U.. Cu toate acestea organul de inspectie fiscala, prin D. de impunere 162/(...) stabileste obligatia de plata a impozitului pe profit si in R. Prin decizia de solutionare a contestatiei reclamantei, cu toate ca exista la dosar si declaratia privind plata impozitului pe profit in U., se mentine obligarea reclamantei la plata aceluiasi impozit pe profit si in R.
Toate aceste aspecte reies din documentele existente si puse la dispozitia organului de inspectie fiscala: Contract de vanzare cumparare din care reiese ca are sediul in U.; Certificatul de rezidenta fiscala a companiei din U.; Declaratie privind achitarea impozitului in U..
In drept s-au invocat actele normative care reglementeaza retinerea impozitului la sursa, raporturile de drept international si evitarea dublei impuneri.
Conform dispozitiilor art. 10 din L10/1992, prevederile legislatiei interne se aplica numai "În măsura În care convențiile internaționale la care
R. este parte nu stabilesc o altă reglementare ";
O astfel de „. reglementare" este conventia internationala incheiata intre R. si U. privind evitarea dublei impuneri L. 91/1994, care la art. 14 pct. 4 : "Castigurile provenind din instrainarea oricarei proprietati vor fi impozabile numai in statul in care este rezident cel care instraineaza".
Societatea din U., facand dovada achitarii impozitului in U., nu are nici o obligatie de restituire fata de reclamantă care a mai platit odata aceasi suma pentru ea in R.
Prin urmare, impotriva societatii din U. nu se poate indrepta pentru a recupera suma platita iar impotriva A. nu se putem indrepta deoarece se vor apara cu o hotarare judecatoreasca irevocabila care a constatat ca impozitul trebuia achitat de reclamantă.
Si astfel, urmare a ignorarii de catre organele de colectare a taxelor si impozitelor a Certificatului de rezidenta fiscala, a Declaratiei de plata a impozitului si a insasi motivatiei economico-politice a incheierii intre cele doua state a unei conventii de evitare a dublei impuneri si a obligatiei de a se asigura ca nici o reglementare nationala nu reprezinta un impediment pentru implementarea efectiva a unei conventii incheiata intre doua state, Statul Roman, va incasa un impozit nedatorat, impozit deja achitat odata de catre contribuabil in tara sa de impunere (conform tratatatului) in U..
In speta, apreciază ca principiul de care instanța trebuie să țină seama este obligația generala de a nu aplica dreptul național contrar dreptului international și să protejeze drepturile conferite de acesta motiv pentru care solicită sa se admită actiunea asa cum a fost formulata.
In drept s-au invocat prevederile Art.10 L.105/2005 , art.14 pct. 4
L.91/1992
Pârâta A. N. de A. F. a formulat întâmpinare prin care solicita, in principal, respingerea ca fiind lipsita de interes a cererii de chemare in judecata in ceea ce priveste sumele pentru care s-a dispus desfiintarea deciziei de impunere si a RIF, si, in subsidiar, respingerea ca nemotivata si nefondata a cererii de chemare in judecata.
Astfel, prin cererea de chemare in judecata reclamanta a solicitat anularea deciziei nr. 55/(...) emisa de D. precum si a deciziei de impunere nr. 161/(...) intocmita de catre D.
1. In raport de obiectul cererii de chemare in judecata si de solutia data in solutionarea contestatiei administrative invoca exceptia lipsei de interes in ceea ce priveste solicitarea reclamantei de anulare a deciziei de impunere si a deciziei de solutionare a contestatiei pentru sumele desfiintate in procedura administrativa.
Astfel, solicita admiterea acestei exceptii, si, pe cale de consecinta, sa se respingă ca lipsita de interes actiunea reclamantei, motivat de faptul ca, pentru anumite sume prin decizia de solutionare a contestatiei s-a dispus desfiintarea deciziei de impunere.
Invederează instantei ca reclamanta solicita anularea deciziei de impunere emisa de catre D., in conditiile in care in faza administrativa de atac, acest act a fost desfiintat pentru suma ce a fost contestata de societate, ceea ce inseamna ca decizia de impunere nu mai este apta sa produca efecte juridice fiscale pentru suma desfiintata in procedura prealabila.
Astfel, prin decizia de solutionare a contestatiei emisa de catre A. s-a dispus desfiintarea partiala a deciziei de impunere pentru, si efectuarea unei noi verificari a aceleiasi perioade si a aceluiasi tip de impozit tinand cont de prevederile legale aplicabile precum si de cele retinute in cuprinsul decizieide solutionare emisa de A.-D.
De asemenea, solicită sa se respingă ca nemotivata actiunea formulata de reclamanta in ceea ce priveste celelalte sume pentru care contestatia administrativa formulata de reclamanta a fost respinsa ca neintemeiata, avand in vedere faptul ca prin actiunea societatea un prezinta motive decat in ceea ce priveste suma de 931.215 lei reprezentand impozit pe profit.
În ceea ce priveste impozitul pe profit suplimentar de plată în valoare de 931.215 lei si majorări de întârziere aferente în sumă de 1.502.981 lei, solicita respingerea ca nefondata a actiunii avand in vedere motivele pe care le dezvolta in cele ce urmeaza.
Astfel, în data de 11 noiembrie 2005, reclamanta a încheiat contractul de vânzare cumpărare de acțiuni cu societatea maghiară C. RT, prin care cumpărătorul S.C. ABO MIX S.A. Z. cumpăra 164.700 acțiuni deținute de C. RT reprezentând 30,078% din capitalul social al societății comerciale ABO MILL SA Z. la prețul de 421.070.373 RUF (6.231.841,52 RON), respectiv la prețul de 2.556,59 RUF/acțiune (37,83753 lei/acțiune).
Potrivit contractului de vânzare - cumpărare:
"1.2 Părțile contractante declară că dreptul de proprietate a acțiunilor care formează obiectul contractului se transmite cumpărătorului în momentul achitării integrale a prețului tuturor acțiunilor, vânzătorul reținându-și dreptul de proprietate a acțiunilor până la data achitării integrale a prețului acestora ", plata acțiunilor efectuându-se în data de (...) prin ordin de plată.
Organele de inspecție fiscală au stabilit că societatea C. R T din U. este subiect al impunerii conform Titlului II Impozitul pe profit, iar S.C. ABO MIX S.A. avea obligația să rețină impozit pe profitul rezultat din această tranzacție, respectiv suma de 931.215 lei.
Pentru neachitarea la termenul legal a impozitului pe profit în sumă de
931.215 lei, organele de inspecție fiscală au stabilit în sarcina S.C. ABO MIX S.A. și majorări de întârziere aferente în sumă de 1.502.981 lei, calculate până la data de (...), în conformitate cu prevederile art. 119, alin. (1) și art. 120, alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
In aceste conditii, organele fiscale au avut in vedere prevederile prevederile art. 30 alin. 1, alin. 3 și alin. 4 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, si a prevederilor pct. 89 ind. 1 si pct. 89 ind. 2 din HG nr.
44/2004.
Potrivit prevederilor art. 30 din Codul fiscal "Venituri obținute de persoanele juridice străine din proprietăți imobiliare și din vânzarea- cesionarea titlurilor de participare
(1) Persoanele juridice străine care obțin venituri din proprietăți imobiliare situate în R. sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română au obligația de a plăti impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
(3) Orice persoană juridică străină care obține venituri dintr-o proprietate imobiliară situată în R. sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română are obligația de a plăti impozit pe profit, potrivit art. 34, și de a depune declarații de impozit pe profit, potrivit art. 35. Orice persoană juridică străină poate desemna un reprezentant fiscal pentru a îndeplini aceste obligații.
(4) Orice persoană juridică română sau persoană juridică străină cu sediul permanent în R., care plătește veniturile prevăzute la alin. (1), către o persoană juridică străină, are obligația de a reține impozitul calculat din veniturile plătite și de a vira impozitul reținut la bugetul de stat. "
Iar, potrivit prevederilor pct. 89 ind. 1 și pct. 89 ind. 2 din HG nr.
44/2004 "Câștigurile din vânzarea-cesionarea de titluri de participare, inclusiv cele obținute în condițiile menționate la alineatele precedente, se determină ca diferență între veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare și costul de achiziție al acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume plătite, aferente achiziționării unor astfel de titluri de participare.
89 ind. 2. În aplicarea prevederilor alin. (3) al art. 30 din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în situația în care plătitorul de venit nu este o persoană juridică română sau un sediu permanent al unei persoane juridice străine, obligația plății și declarării impozitului pe profit revine persoanei juridice străine care realizează veniturile menționate la alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, respectiv reprezentantului fiscal/împuternicitului desemnat pentru îndeplinirea acestor obligații.
În sensul alin. (4) al ar!. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în situația în care plătitorul de venit este o persoană juridică română sau un sediu permanent din R. al unei persoane juridice străine, aceștia au obligația declarării și plății impozitului pe profit în numele persoanei juridice străine care realizează veniturile menționate la alin. (1) al ar!. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. "
De asemenea, organele fiscale au avut in vedere dispozițiile pct. 12, alin. (8) și pct. 13, alin. (1) din R.G. nr. 44/2004, potrivit carora:
"pct.12. (8) Dispozițiile titlurilor II și III din Codul fiscal reprezintă legislația internă și se aplică atunci când R. are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri cu statul al cărui rezident este beneficiarul venitului realizat din R. și acesta prezintă certificatul de rezidență fiscală sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1).
13. (1) Nerezidentul beneficiar al veniturilor din R. trebuie să justifice în R. dreptul de a beneficia de prevederile convenției de evitare a dublei impuneri, încheiată între R. și statul său de rezidență, prin prezentarea certificatului de rezidență fiscală eliberat de autoritatea fiscală din statul respectiv. "
Astfel ca, din coroborarea actelor normative mentionate mai sus reiese că S.C. ABO MIX S.A. este obligată să plătească impozitul pe profit rezultat din vânzarea acțiunilor de către C. RT din U..
De asemenea, se reține faptul că prevederile legale mai sus enunțate stabilesc direct în sarcina persoanelor juridice străine care obțin veniturile din vânzarea - cesionarea titlurilor de participare, obligatia de a declara și plăti acest impozit în R.. În cazul în care nu are desemnat un reprezentant fiscal, dacă plătitorul de venit este o persoană juridică română acesta are obligația declarării și plății impozitului pe profit în numele persoanei juridice străine care realizează veniturile din proprietăți imobiliare situate în R..
Mai mult, dispozițiile titlurilor II și III din Codul fiscal reprezintă legislația internă și se aplică atunci când R. are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri cu statul al cărui rezident este beneficiarul venitului realizat din R. și acesta prezintă certificatul de rezidență fiscală eliberat de autoritatea fiscală din statul respectiv.
Prin urmare, societatea C. RT din U. este subiect al impunerii conform
Titlului II Impozitul pe profit, iar S.C. ABO MIX S.A. avea obligația să rețină impozit pe profitul obținut din această tranzacție de către C. RT din U., respectiv suma de 931.215 lei.
De asemenea, invederează ca organele de inspecție fiscală au ținut cont de clauzele stipulate în contractul de vânzare cumpărare potrivit carora: "5.1 Cheltuielile intervenite cu prezentul contract sunt suportate de către societatea ABO MIX S.A.
6.1 Părțile contractante au convenit că încheierea, interpretarea, executarea și stabilirea responsabilității pentru prezentul contract este reglementată de legislația română în vigoare."
In ceea ce priveste declaratia societatii maghiare invocata de reclamanta, invederează ca organul de inspecție fiscală a menționat că în conținutul acestei declarații societatea verificată S.C. ABO MIX S.A. nu este mentionată, iar declaratia este datată 08 decembrie 2005, ulterior plății acțiunilor ((...)).
Totodata, invederează ca, in conditiile in care declaratia societatii maghiare este datata in anul 2005, prin adresa nr. 36949/(...) anexată la dosarul cauzei, organele de inspecție fiscală menționează că dovada plății impozitului către statul maghiar nu a fost prezentată nici Oficiului
Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Sălaj și nici organelor de inspecție fiscală, ci doar o declarație a reprezentantului societății C. R T prin care acesta declară că acest impozit a fost achitat statului maghiar și nu un certificat de atestare a impozitului plătit în U..
In consecinta, avand in vedere cele aratate mai sus,considera ca, in mod corect, organele de inspecție fiscală au considerat că societatea datorează impozit pe profit suplimentar, întrucât avea obligația de a reține impozitul calculat din veniturile plătite din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare și de a vira impozitul reținut la bugetul de stat, societatea încălcând prevederile art. 30, alin. (1), alin. (3) și alin. (4) din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu dispozițiile pct. 12, alin. (8) și pct. 13, alin. (1) din H.G. nr.
44/2004.
În ceea ce privește suma de 1.502.981 lei reprezentând majorări de întârziere aferente impozitului calculat din veniturile obținute de C. RT din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare din R., stabilite de organele de inspecție fiscală, prin D. de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. 161/(...), se reține că stabilirea acestora în sarcina reclamantei reprezintă măsura accesorie în raport cu debitul, conform principiului de drept "accesorium sequitur principale".
In consecinta, avand in vedere faptul ca, organele fiscale, in mod corect au retinut faptul ca societatea datoreaza impozitul pe profit, iar reclamanta nu invoca motive de calcul a obligatiilor fiscale accesorii, solicita respingerea ca nefondata a actiunii si in ceea ce priveste aceasta suma.
In concluzie, avand in vedere cele aratate mai sus, solicită sa se dispună in principal, admiterea exceptiei lipsei de interes in ceea ce priveste sumele desfiintate in procedura prealabila, in subsidiar, respingerea ca nemotivata a actiunii in ceea ce privaste sumala respinse prin contestatia administrativa pentru care reclamanta un arata motivele de fapt si de drept pentru care solicita anularea acesteia, si pe fondul cauzei, respingerea ca nefondata a actiunii in ceea ce priveste impozitul pe profit si obligatiile fiscale accesorii aferente tranzactiei de comparare a actiunilor de la societatea maghiara.
In drept, își intemeiază prezenta intampinare pe dispozitiile art. 115
C.proc.civ.
Asupra cauzei de față, Curtea constată următoarele:
Prin decizia de impunere nr. 161/(...) emisă de către D. G. de A. a M.
C. au fost stabilite în sarcina reclamantei obligații suplimentare de plată în sumă de 3.808.193 lei reprezentând impozit pe profit, TVA și majorări de întârziere.
Contestația formulată de către reclamantă împotriva acestei decizii a fost soluționată de către A. - D. G. de S. a C. prin decizia nr. 55/(...) prin care a fost desființată în parte decizia de impunere pentru suma de
1.303.356 lei și respinsă ca neîntemeiată contestația pentru sumele de
2.498.981 lei majorări de întârziere aferente TVA, impozit pe profit și majorări de întârziere, respectiv ca nemotivată pentru suma de 5.856 lei majorări de întârziere aferente TVA.
Această din urmă decizie a fost contestată pe calea contenciosului fiscal solicitându-se în prezenta cauză anularea parțială a actelor administrativ fiscale atacate în ceea ce privește obligațiile suplimentare de plată derivate din veniturile obținute de persoanele juridice străine din proprietăți imobiliare și cesionarea titlurilor de participare, respectiv sumele de 931.215 lei impozit pe profit și 1.502.981 lei majorări de întârziere.
În ceea ce privește excepția lipsei de interes în promovarea cererii de chemare în judecată în ceea ce privește sumele pentru care s-a dispus desființarea deciziei de impunere, invocată de către pârâta A. prin întâmpinarea depusă la dosar Curtea constată că obiectul dedus judecății este reprezentat doar de obligațiile suplimentare de plată derivate din veniturile obținute de persoanele juridice străine din proprietăți imobiliare și cesionarea titlurilor de participare, respectiv sumele de 931.215 lei impozit pe profit și 1.502.981 lei majorări de întârziere, cu privire la care D. G. de S. a C. s-a pronunțat prin decizia nr. 55/(...) în sensul respingerii contestației.
Reclamanta nu a solicitat anularea actelor administrativ fiscale în totalitate, ci doar în partea referitoare la obligațiile suplimentare arătate, astfel încât excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii apare ca neîntemeiată.
În ceea ce privește fondul cauze, Curtea reține faptul că în (...) reclamanta a încheiat contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni cu societatea maghiară C. RT prin care cumpărătorul SC ABO MIX SA Z. cumpăra 164.700 acțiuni deținute de către vânzătorul C. RT reprezentând
30,078% din capitalul social al SC Abo Mill SA Z. la prețul de 421.070.373
HUF (6.231.841,52 lei), respectiv la prețul de 2.556,59 HUF/acțiune
(37,83753 lei/acțiune).
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare art. 1 pct. 2 „părțile contractante declară că dreptul de proprietate a acțiunilor ce formează obiectul contractului se transmite cumpărătorului în momentul achitării integrale a prețului tuturor acțiunilor, vânzătorul reținându-și dreptul de proprietate a acțiunilor până la data achitării integrale a prețului acestora";.
Plata acțiunilor s-a realizat în (...) prin ordin de plată.
Organele de inspecție fiscală au apreciat că societatea C. RT din U. este subiect al impunerii iar ABO Mix SA avea obligația să rețină impozit pe profitul rezultat din această tranzacție, respectiv suma de 931.215 lei.
Pentru neachitarea la termenul legal a acestui impozit s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 1.502.981 lei.
Organele de inspecție fiscală au reținut și faptul că nu a fost prezentat de către subiectul impunerii - C. RT un certificat de atestare a impozitului plătit în U. cu referire la dispozițiile art. 14 pct. 4 din Legea nr. 91/1994 care prevăd faptul că: câștigurile provenind din înstrăinarea oricărei proprietăți vor fi impozabile numai în statul în care este rezident cel care înstrăinează.
Curtea reține faptul că potrivit disp. art. 10 din Legea nr. 10/1992, prevederile legislației interne (în speță art. 13 lit. d, art. 30 alin. 1 și 4 din
Codul fiscal, pct. 89-1 din HG nr. 44/2004) se aplică numai în măsura în care convențiile internaționale la care R. este parte nu stabilesc o altă reglementare.
Așa cum s-a reținut anterior, potrivit Convenției Internaționale pentru
Evitarea Dublei Impuneri încheiate între R. și U. câștigurile rezultate din înstrăinări de proprietăți se impozitează în statul de reședință al vânzătorului. stfel, art. 14 din L.91/1994 statuează în sensul că:
,, Cistigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietății imobiliare, astfel cum este definită la art. 6, situata în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acest celălalt stat contractant.
2. Cistigurile provenind din înstrăinarea proprietății mobiliare făcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a proprietății mobiliare ținînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv cistigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în celălalt stat contractant.
3. Cistigurile provenind din înstrăinarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare și rutiere exploatate în trafic internațional și a proprietății mobiliare necesare exploatării acestor mijloace de transport vor fi impozabile numai în statul contractant în care, potrivit prevederilor art. 8, sînt impozabile profiturile provenind din astfel de activități.
4. Cistigurile provenind din înstrăinarea oricărei proprietăți, alta decît cea la care se face referire în paragrafele 1, 2 și 3, vor fi impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează,,
Potrivit dreptului comun, prin persoana fizica straina se intelege persoana fizica ce nu are cetatenie romana, ci cetatenia altui stat.
Notiunea de persoana fizica nationala a unui stat parte este definita invariat de C. ca fiind persoana fizica ce are cetatenia acelui stat contractant, iar cea de persoana juridica nationala a unui stat parte drept orice persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia in vigoare din acel stat."
Urmare a solicitărilor instanței, reclamanta a depus la dosar documente din care rezultă atât faptul că înstrăinătorul este societate comercială rezidentă în U., cât și acte din care rezultă faptul că acest impozit a fost achitat de către vânzător în statul al cărui rezident este.
Astfel, C. RT și-a achitat impozitul pe venitul societăților aferent anului 2005 în contul Trezoreriei Ungariei, cont impozit societăți în 6 rate egale ca avans de impozit, iar la (...) a achitat diferența până la impozitul stabilit pentru anul impozabil.
Coroborând faptul că societatea C. RT este rezidentă în U. cu împrejurarea potrivit căreia eventualul profit a fost realizat în țara de reședință, iar obligația de plată a impozitului trebuie îndeplinită în condițiile art. 14 pct. 4 din Legea nr. 91/1994, Curtea apreciază că reclamanta nu poate fi obligată la plata impozitului și a majorărilor de întârziere aferente acestei operațiuni cu atât mai mult cu cât nu există nici un mecanism administrativ prin care în eventualitatea achitării acestor sume de către cumpărător ele ar putea fi recuperate de la subiectul impozabil.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază că se impune admiterea în parte a acțiunii precizate și extinse formulată de reclamanta SC ABO MIX
SA în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - A. N. DE A. F. - D. G. DE S. A C. și A. N. DE A. F. - D. G. DE A. A M. C.
Va anula în parte D. nr. 55/(...) emisă de MINISTERUL FINANȚELOR
PUBLICE - A. N. DE A. F. - D. G. DE S. A C.
Va admite în parte contestația formulată de SC ABO MIX SA.
Va desființa în parte decizia de impunere nr. 161/(...) emisă de D. G.
DE A. A M. C. în ceea ce privește suma de 931.215 lei impozit pe profit suplimentar de plată și suma de 1.502.981 lei, majorări de întârziere.
Va fi respinsă cererea reclamantei de obligare la emiterea unei noi decizii de impunere legislația în materie neimpunând o astfel de sarcină organului administrativ fiscal în ipoteza anulării în parte a actului contestat.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de interes invocată de A. N. DE A. F..
Admite în parte acțiunea precizată și extinsă formulată de reclamanta SC ABO MIX SA cu sediul în Z., str.F., nr.10, jud.S. în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - A. N. DE A. F. - D. G. DE S. A C. cu sediul în B., str.A., nr.17, sector 5 și A. N. DE A. F. - D. G. DE A. A M. C. cu sediul în B., str.A., nr.17, sector 5.
Anulează în parte D. nr. 55/(...) emisă de MINISTERUL FINANȚELOR
PUBLICE - A. N. DE A. F. - D. G. DE S. A C.
Admite în parte contestația formulată de SC ABO MIX SA.
Desființează în parte decizia de impunere nr. 161/(...) emisă de D. G. DE A. A M. C. în ceea ce privește suma de 931.215 lei impozit pe profit suplimentar de plată și suma de 1.502.981 lei, majorări de întârziere.
Respinge cererea de obligare la emiterea unei noi decizii de impunere. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, (...).
PREȘEDINTE, GREFIER, M. H. D. C.
Red.M.H./dact.L.C.C.
5 ex./(...)
