Sentința nr. 46/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. (...)
SENTINȚĂ CIVILĂ NR.46/2012
Ședința publică din data de 23 ianuarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A. M. C.
GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta B. M. P. în contradictoriu cu pârâtele C. C. PENTRU S. D. și A. N. PENTRU R. P., având ca obiect obligația de a face - numire evaluator și emitere titlu de despăgubire.
În data de 20 ianuarie 2012 s-au înregistrat la dosarul cauzei, transmise pe fax, concluzii scrise din partea reclamantei (f.39-58).
În data de 23 ianuarie 2012 s-au înregistrat la dosarul cauzei, concluzii scrise din partea reclamantei (f.59-75).
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 16 ianuarie 2012, încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi .
C U R T E A
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta B. M. P. în contradictoriu cu pârâtele C. C. PENTRU S. D. și A. N. PENTRU R. P., se solicită obligarea pârâtelor la trimiterea dosarului de despăgubire nr. 4. la un expert evaluator în vederea întocmirii raportului de evaluare a imobilului care face obiectul Dispoziției nr. 4511/(...) de către P. M. C.-N., obligatie ce constituie sarcina de serviciu a paratei conform prevederilor art.16 din titlul VII al L. nr.2.; la emiterea D. reprezentand titlu de despagbire in cuantumul ce va fi stabilit de catre evaluatorul desemnat de catre C. in termen de maximum 30 de zile de la data ramanerii irevcabile a hotărârii, conform prevederilor art. 16 din titlul al VII-lea al L. nr.2., sub sancțiunea aplicării în sarcina conducătorului pârâtei a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie, pentru fiecare zi de întârziere si a unor eventuale daune materiale; la amendarea conducătoarei pârâtei pentru tergiversare și refuzul de a soluționa dosarul de despăgubire.
În motivare se arată că la data de 20 iulie 2001 Primarul M. A. a emis
Dispoziția nr. 979 prin care a propus acordarea de despăgubiri pentru o parte din imobilul situat in municipiul A., strada M. E. nr.15, respectiv pentru apartamentele 2,3,5,6,9,10,11 din acest imobil, apartamente imposibil de restituit in natura, fiind instrainate de catre stat in baza L. nr. 112/1995. La data de 18 februarie 2009, adica dupa aproape opt ani de tergiversari, P. municipiului A. a emis o noua Dispozitiei, avand numarul 814, prin care a propus acordarea de despagubiri si pentru curtea, in suprafata de 500 mp ce este aferenta imobilului situat in str. M. E. nr.15 din A..
Prin adresa nr. 35598/RG/8223/L.(...), parata ANRP, institutie, ce in conformitate cu prevederile art. 13 indice 1 din titlul al VII-lea al L. nr.24712005 indeplineste atributiile de secretariat tehnic al C. C. pentru S. D., a informat asura faptului ca dosarul nr. 4. se afla in procedura de "analiza" urmand sa fie transmis unui evaluator autorizat in vedere intocmirii raportului de evaluare. D., parata nu a precizat care va fi termenul in care va transmite dosarul catre evaluator si nici acela in care va fi emis T. de D.
Avand in vedere ca pârâtele au tergiversat in continuare soluționarea dosarului de despăgubire, a formulat o plângere prealabilă, inregistrata sub numarul 54476/RG/(...), prin care a cerut trimiterea dosarului de despăgubire la evaluator și emiterea T.ui de D., inaintand totodata o serie de documente pe care le mai detine.
C.C.S.D si A.N.R.P. nu au dat curs cererii astfel că este lipsita în continuare atât de dreptul de proprietate cât și de o reparație echitabilă.
Rămânerea in pasivitate a pârâtelor atâta timp (de peste 2 ani dosarul se afla înregistrat la parate) prin nesoluționarea dosarului de despăgubire și fără a cunoaște un termen predictibil în care ar soluționa dosarul de desăgubire, reprezintă o tergiversare gravă care încalcă prevederile art. 6 paragraf 1 din C. Europeana a Drepturilor Omului (CEDa) si cu cele ale art. 1 alin.1 din Protocolul aditional nr. 1 al CEDa, sens în care acestea din urmă trebuie aplicate cu prioritate.
Continuând acestă idee, potrivit art. 6 din CEDa, ratificată de statul român prin L. nr. 3. "O. persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale , de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor sale cu caracter civil , fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală indreptate împotriva sa ..... "
Art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 al CEDO, referitor la protectia proprietatii statuează următoarele: ,,1. O. persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului international.
Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzi lor".
Potrivit art. 20 alin. 2 din Constituția R. "dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care R. este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispoziții mai favorabile" fiind consacrat astfel principiul forței juridice superioare a reglementării internaționale (în speță C.). De asemenea, potrivit art. 148 alin.2 din Constituție "ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare".
Consideră relevant de amintit cauza Dumitru Popescu împotriva R. (
Hotărârea nr. 2 din 26 aprilie 2007, publicată în MonitoruL Oficial al R. nr.
830/2007), în care CEDO a arătat că un asemenea sistem "bazat pe prioritatea C. și a jurisprudentei sale asupra sistemelor naționale de drept are menirea de a asigura în mod direct buna funcționare a mecanismului de garantare a apărării drepturilor omului instituit de C. și de protocoalele sale adiționale"" iar "statutul conferit C. în dreptul intern permite instanțelor naționale să înlăture - din oficiu sau La cererea părților - prevederile dreptului intern pe care Le consideră incompatibile cu C. și protocoalele sale adiționale: fără a se aștepta abrogarea acestora de către legislator (pct. 1 04)
In privinta caracterului rezonabil al duratei unei proceduri, în jurisprudența C. Europene a fost consacrat principiul conform căruia acesta se apreciază în funcție "de împrejurările cauzei și criteriile consacrate de jurisprudența C., privitoare La complexitatea cauzei, comportamentul reclamantilor și ceL al autorităților competente, precum și miza procesului pentru cei interesați ,,(cauza SC Concept LTD SRL și Manole împotriva R.). Referitor la durata procedurii s-a consacrat, de asemenea, principiul conform căruia acest concept cuprinde și fazele administrative ale solutionarii unei pretentii legate de exercitiul unui drept civil , astfel încât procedura de acordare a măsurilor reparatorii trebuie considerată în cauză că a fost inițiată încă din cursul anului 2001, prin emiterea notificării în temeiul L. nr.
10/2001.
Luând în considerare intervalul de timp scurs de atunci apreciază că nu reprezintă o durată rezonabilă în sensul prevederilor art. 6 din C. pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
In privința încălcării dreptului de proprietate se solicită a se reține că este relevantă hotărârea C. Europene dată în cauza Ramadhi si alti cinci impotriva ALbaniei, Curtea statuând in sensul în care "indiferent dacă hotărârea definitivă care trebuie executată a luat forma unei hotărâri judecătorești sa a unei decizii a unei autorități administrative, aceasta trebuie pusă în aplicare, conform Legilor interne și a C.". Ori, în conditiile in care a fost emisă o Dispoziție de propunere de despăgubiri pentru terenul în discuție consider că refuzul de soluționare a dosarului de despăgubire constituie o încalcare a prevederilor sus indicate și a dreptului meu de proprietate asupra unui bun patrimonial.
Pârâta ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru respectarea drepturilor reclamantului decurgând din Dispoziția menționată mai sus. Prin refuzul de a da curs cererii de soluționare, pârâta prelungește în mod nejustificat și arbitrar termenul rezonabil de soluționare, situație de natură a încălca dreptul lui de proprietate.
În consecintă solicită în conformitate cu prevederile art. 18 alin.6 coroborate cu dispozitiile art. 24 aLin. 2 din L. nr. 554/2004 a contenciosului administrativ fixarea unui termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii pentru emiterea T.ui de D. in cuantumul fixat de catre evaluatorul desemnat de catre parata C. C. pentru S. D. sub sanctiunea aplicării în sarcina conducatorului ANRP a unei amenzi reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere si a unor eventuale daune materiale.
C. C. pentru S. D. prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea cererii introductive de instanță formulată de reclamanți precum și plata cheltuielilor de judecată ca fiind neîntemeiate.
În motivare se arată că în cadrul procedurii administrative reglementată prin T. VII din L. nr.2. cu modificările și completările ulterioare sunt parcurse mai multe etape: etapa transmiterii și înregistrării dosarelor; etapa analizării dosarelor; etapa evaluării, etapă în care, dacă după analizarea dosarului se constată că, în mod întemeiat de restituire în natură a fost respinsă, dosarul va fi transmis, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare, procedura finalizându-se prin emiterea de către C. centrală a deciziei reprezentând titlul de despăgubire și valorificarea acestui titlul în condițiile prevăzute de pct. 26 din OUG nr.81/2007, prin care este introdus, în cuprinsul T.ui VII din L. nr.
2., Capitolul VI, Secțiunea I intitulată "Valorificarea titlurilor de despăgubire".
Referitor la etapa evaluării, subliniază faptul că această etapă este condiționată de completarea dosarului cu informațiile mai sus menționate, precum și de respectarea ordinii de înregistrare a dosarelor, așa cum s-a stabilit prin D. nr. 2815/(...) a C. C. pentru S. D. .
Adoptarea D. nr. 2815/(...), s-a impus ca urmare a practicii judiciare in materie și pentru a nu se încălca principiul egalității în drepturi a persoanelor îndreptățite care au dosare înregistrate la S. C. C. pentru S. D. încă de la înființare (2005). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat principiul egalității ca unul din principiile generale ale dreptului comunitar.
În sfera dreptului comunitar, principiul egalității exclude ca situațiile comparabile să fie tratate diferit și situațiile diferite să fie tratate similar, cu excepția cazului în care tratamentul este justificat obiectiv.
Curtea Constituțională a R. a statuat cu valoare de principiu că principiul egalității nu este sinonim cu uniformitatea, astfel încât pentru situații diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscându-se dreptul la diferență.
Jurisprudența C. Europene a Drepturilor Omului în materie de termen rezonabil stabilește anumite criterii, precum complexitatea cauzei, conduita reclamantului și cea a autorităților competente și importanța litigiului pentru reclamant, criterii ce susțin aprecierile noastre conform cărora nerespectarea termenului rezonabil de către C. C. referitor la emiterea deciziei conținând titlul de despăgubire în favoarea reclamanților sunt neîntemeiate.
U. efectuării raportului de evaluare, C. C. va emite decizia reprezentând titlul de despăgubire, această entitate având obligația de a respecta anumite principii stabilite prin T. VII din L. nr.2., cu modificările și completările ulterioare, între care și cel al acordării unor despăgubiri juste și echitabile în raport cu practica jurisdicțională internă și internațională motiv pentru care apreciază solicitarea reclamanților îndreptată împotriva C. C. pentru S. D. ca fiind neîntemeiată.
Față de susținerile reclamanților privind nerespectarea în cauză a termenului rezonabil, se fac următoarele precizări:
Soluționarea dosarelor privind acordarea despăgubirilor se face în virtutea declanșării procedurii de acordare a despăgubirilor prevăzută de T. VII al L. nr. 2. și nu în baza unei cereri exprimate de persoana îndreptățită. Altfel spus, procedura administrativă prevăzută de T. VII din L. nr. 2. nu se declanșează prin simpla cerere a persoanei îndreptățite ci numai după transmiterea dosarelor potrivit prevederilor art. 16 alin. 1 și 2 din actul normativ amintit așa cum a fost modificat și completat prin O. nr.81/2007.
Astfel, în speță, nu sunt incidente prevederile art. 2 alin.1 lit. h din L. nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, întrucât prin cererea adresată instituției, reclamantul nu a solicitat un răspuns, care poate și trebuie comunicat în termenul de 30 de zile amintit mai sus, ci se solicită eliberarea unui anumit act administrativ, care poate fi emis numai în baza unei legi speciale - L. nr. 2., act normativ ce prevede mai multe etape legale prealabile și obligatorii emiterii deciziei conținând titlul de despăgubire.
Mai mult, se arată că nu se poate reține existența unei tergiversări din partea
C. C. în privința emiterii deciziei reprezentând titlul de despăgubire în favoarea reclamantului, atât timp cât, așa cum s-a precizat mai sus, o astfel de decizie este emisă numai după parcurgerea procedurii administrative prevăzute de T. VII din L. nr.2., și nu la simpla cerere a persoanei îndreptățite.
Analizând acțiunea promovată în raport de susținerile părților și probatoriul administrat, Curtea reține următoarele:
Procedura administrativă prevăzută la C. V T. VII din L. nr. 2., vizează analizarea, sub aspectul legalității respingerii cererii de restituire în natură și sub aspectul cuantumului pretențiilor de restituire în echivalent a dosarelor constituite în temeiul L. nr. 10/2001 și soluționate, fie printr-o dispoziție ce conține oferta de acordare de măsuri reparatorii în echivalent, emise înainte de intrarea în vigoare a L. nr. 2., respectiv data de 25 iulie 2005, fie printr-o decizie/dispoziție de propunere privind acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, emisă ulterior intrării în vigoare a actului normativ amintit.
După primirea dosarelor, pe baza situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, S. C. C. pentru S. D.-secretariat asigurat de A. N. pentru R. P. procedează la analizarea dosarelor în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură.
U. acestei analize, dosarele în care, în mod întemeiat, cererea de restituire în natură a fost respinsă, vor fi transmise evaluatorului sau societății de evaluatori , în vederea întocmirii raportului de evaluare.
În baza raportului de evaluare C. C. va proceda la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire. U. după emiterea titlurilor de despăgubire aferente, A. N. pentru R. P. va emite, pe baza acestora și a opțiunilor persoanelor îndreptățite, un titlu de conversie și/sau un titlu de plată. T. de conversie va fi înaintat Depozitarului Central în termen de 30 de zile calendaristice calculate de la data emiterii, în vederea conversiei în acțiuni, iar titlurile de plată vor fi remise Direcției pentru Acordarea D. în Numerar în vederea efectuării operațiunilor de plată.
Pentru analizarea si stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acorda potrivit T.ui VII al L. nr. 2., s-a constituit o autoritate administrativa distincta cu denumirea C. C. pentru S. D., care conform art. 13 alin.l lit. a si b are doua atributii principale: dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea titlurilor de despagubire si ia alte masuri legale necesare aplicării acestei legi.
T. VII din L. nr.2. reglementează regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv ,sursele de finanțare, cuantumul și procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natura, rezultate din aplicarea L. nr 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată.
Principiile de acordare a titlurilor de participare la fond sunt următoarele: acordarea unor despăgubiri juste și echitabile în raport cu practica jurisdicțională interna și internaționala având ca obiect cauze prin care s-au stabilit despăgubiri pentru imobile preluate în mod abuziv de statul român.
Textele indicate confirmă intenția legiuitorului de a asigura o despăgubire justă și echitabilă în raport cu practica jurisdicțională internă și internațională iar o astfel de despăgubire nu poate fi asigurată decât în condițiile acordării sumelor integral și actualizate având în vedere că acestea au fost determinate în raport de datele cunoscute la momentul stabilirii însă nu urmează a fi achitate în bani ,iar principiile de acordare a titlurilor de participare la fond au fost afirmate în acest sens .
Prin D. de propunere privind acordarea de despăgubiri i s-a recunoscut dreptul de a primi despăgubiri în echivalent bănesc, iar fată de această împrejurare de fapt, este în posesia unui bun în sensul art. 1 din
Protocolul nr. 1 adițional la C. pentru Apărarea Drepturilor Omului și a libertăților Fundamentale ratificată de R. prin L. nr. 3..
Reclamanta este în posesia unui drept de creanță, drept pe care jurisprudența CEDO îl califică ca un bun în sensul amintit .
Principiul subsidiarității în materia protecției internaționale a drepturilor omului, instituie în sarcina instanței de judecată obligația de a preveni încălcarea drepturilor.
Nu trebuie ignorat faptul că termenul ce implică durata de rezolvare a cererilor în procedura administrativă este considerat că face parte din proces, or, dispozițiile art. 6 parag. 1 din C. impune soluționarea acestor cereri într-un termen rezonabil.
Justificarea autorității prin invocarea criteriilor introduse de comisie în vederea soluționării dosarelor nu apare ca fiind necesară și proporțională cu scopul urmărit.
Condiționarea soluționării dosarelor de elementul ordinii înregistrării cererilor introdus de comisie, care implică imposibilitatea definirii cel puțin a unui criteriu obiectiv de previzibilitate a soluționării cererii, nu constituie o justificare pertinentă ce poate fi opusă astfel cu succes ca temei pentru nesoluționarea cererii având ca obiect stabilirea și concretizarea în final a dreptului la despăgubire.
Aserțiunile pârâtei referitoare la statuarea C. C. a R. potrivit căreia principiul egalității nu este sinonim cu uniformitatea, astfel încât pentru situații diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscându-se dreptul la diferență,sunt corecte dar nu pot fi reținute ca incidente în cauză întrucât reclamanta și celelalte persoane care au înregistrate dosare spre soluționare pe rolul acestei autorități nu sunt în situații diferite ci identice .
Chiar dacă se admite că instituirea unui criteriu în ordinea de soluționare prin raportare la dat investirii ar părea ca o măsură corectă totuși nu trebuie omis că și acesta este rezultatul respectării obligațiilor ce au fost instituite în sarcina altor autorități deci nu de al reclamantei .
Reclamanta , a parcurs procedurile instituite în favoarea sa raportat la etapa de soluționare în care se află litigiul derulat.
Acțiunea apare ca fiind întemeiată în ceea ce privește solicitarea vizând obligarea pârâtei C. C. PENTRU S. D. B., la trimiterea dosarului de despăgubire nr.4. unui evaluator și la emiterea unei decizii reprezentând titlu de despăgubiri conform T.ui VII al L. nr 2. în dosarul /35684/CC.
Instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.
Caracterul de plină jurisdicție consacrat de art 18 din L. nr 554/2004 presupune că instanța de contencios administrativ este îndreptățită să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.
Instanța de contencios administrativ nu se subrogă autorității publice ci obligă autoritatea la emiterea actului administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă , cum sunt cele reglementate de titlul VII al L. nr 2., între care și parcurgerea etapei evaluării ce nu poate fi suplinită în fața instanței.
Î. Curte de C. și Justiție a reținut, într-o decizie că prima instanță în mod eronat a admis excepția prematurității acțiunii deși atitudinea autorității pârâte nu corespunde exigențelor principiului operativității , ca principiu ce trebuie să guverneze activitatea organelor administrației publice.
Obligația executării de către autoritate a dispozițiilor instanței de contencios administrativ a fost reglementată de prevederile art.24 din L. nr.554/2004 .
Textul instituie în mod expres obligația executării hotărârii definitive și irevocabile pentru ipoteza în care în cuprinsul acesteia nu s-a stabilit un termen în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, însă esențială este existența unei hotărârii definitive și irevocabile, ori în speță această ipoteză nu se regăsește , cererea fiind apreciată ca nefondată sub acest aspect .
Considerentele evidențiate au relevat că acțiunea este întemeiată , sens în care în temeiul dispozițiilor art.18 alin.1 din L. nr.554/2004 acțiunea urmează a fi admisă în parte și va obliga pârâta la emiterea unei decizii reprezentând titlu de despăgubiri conform T.ui VII al L. nr. 2. în dosarul nr.4. unui evaluator și la emiterea unei decizii reprezentând titlu de despăgubiri conform T.ui VII al L. nr.2. în dosarul nr. 4., într-un termen rezonabil de la momentul efectuării raportului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. HOTĂRĂȘTE
Admite, în parte, acțiunea formulată de reclamanta B. M. P. cu domiciliul în C.-N. A. P. nr.3, ap.11, jud. C. împotriva pârâtelor C. C. PENTRU S. D. și A. N. PENTRU R. P., ambele cu sediul în B. C. F. nr.202 sector 1 și în consecință :
Obligă pârâta C. C. PENTRU S. D. B., la trimiterea dosarului de despăgubire nr.4. unui evaluator și la emiterea unei decizii reprezentând titlu de despăgubiri conform T.ui VII al L. nr.2. în dosarul nr. 4., într-un termen rezonabil de la momentul efectuării raportului.
Respinge celelelte petite.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE GREFIER A. M. C. L. F.
Red.A.M.C./S.M.D.
4 ex./(...)
