Sentința nr. 562/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Dosar nr. (...)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 562/2012

Ședința publică de la 13 S. 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE R.-R. D.

Grefier M. T.

{ F. | }

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul B. A., în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., având ca obiect refuz acordare drepturi conform L. nr. 1..

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul personal.

Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., raportat la art. 10 alin. 1 din L. nr. 554/2004, corelat cu art. 3, pct. 1 C. Pr. Civ. constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că acțiunea este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru, iar la data de (...), pârâta a depus la dosar întâmpinare și documentația aferentă emiterii actului atacat. La aceeași dată, reclamantul a depus la dosar un script olograf .

Reclamantul prezent arată că ambii martorii sunt decedați.

Curtea pune în discuție posibilitatea administrării probațiunii testimoniale față de alți martori, care ar putea atesta realitatea refugiului reclamantului și împrejurările de fapt în care a avut loc acesta.

Reclamantul arată că nu cunoaște alte persoane care ar putea confirma teza probatorie referitoare la refugiu.

Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

{ F. | }

CURTEA

Reclamantul B. A. a solicitat instanței să dispună anularea hotărârii nr. 32000 din (...) emisă de pârâtă C. J. DE P. C. prin care s-a dispus respingerea cererii formulate în baza L. nr. 1..

Acțiunea a fost motivată prin invocarea împrejurării că hotărârea emisă de pârâtă este netemeinică și nelegală și se impune anularea acesteia având în vedere că în ciuda probatoriului administrat aceasta a refuzat recunoașterea drepturilor prevăzute de L. nr. 1..

Reclamantul a arătat în motivarea acțiunii sale că din înscrisurile prezentate și din declarațiile martorilor audiați pârâta trebuia să rețină calitatea sa de persoană care este îndreptățită să beneficieze de prevederile L. nr. 1. întrucât a fost nevoit să părăsească localitatea de domiciliu datorită persecuțiilor etnice la care a fost supus de către autoritățile care s-au instaurat în urma Dictatului de la V. A. susține că după mamă face parte din emigranți evrei polonezi proveniți în Ardeal din Polonia în sec.XVIII tatăl său nu a fost dulgher ci a lucrat ca zilier, iar reclamantul nu a frecventat școală pe timpul dictatului de la V. întrucât a fost refugiat împreună cu mama sa. În ceea ce privește certificatul aflat la dosar, se arată că este o eroare pentru că privește o altă persoană pe nume B. B.

Pârâta C. J. DE P. C. prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea contestației promovată de reclamantă iar în justificarea poziției procesuale adoptate a relevat că la baza recunoașterii statutului de refugiat în cazul în care nu există un document oficial stau declarațiile notariale a doi martori iar conforma deverinței școlare în 1941-1942 și 1944-1945, reclamantul studia în C.-N., iar primul an se suprapune cu perioada de refugiu în T.

Probatoriul administrat în cauză cu respectarea principiului nemijlocirii relevă următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de (...) înregistrată sub nr. 75881 reclamantul B. A. a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat cu consecința acordării drepturilor prevăzute în cuprinsul L. nr. 1. depunând în probațiune act de stare civilă, declarații ale unor martori autentificate de către notarul public.

Pârâta prin hotărârea nr. 32000 din (...) urmare examinării cererii înregistrate sub nr. 75881 din (...) analizând actele de stare civilă, adeverința eliberată de A. N. și declarațiile autentificate a doi martori precum și adeverința școlară, a respins cererea reținând că au fost prezentate date contradictorii în dovedirea calității de beneficiar.

Analiza prevederilor art. 1 din L. nr. 1. relevă că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

Condițiile pentru acordarea drepturilor instituite în cuprinsul L. nr. 1. privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945 precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri sunt așadar enumerate în textul legal enunțat și impun ca persoana respectivă să fie cetățean român fără a se face vreo distincție în raport de etnia acesteia , ca persoana să fi suferit persecuții etnice provenind de la autoritățile regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 și până la 6 martie 1945.

Curtea, în exercitarea prerogativelor instituite de dispozițiile art. 129 alin 5 Cod procedură civilă a pus în discuție necesitatea audierii nemijlocite de către instanță a martorilor a căror declarații autentificate de către notarul public au fost prezentate în probațiune în procedura urmată în fața comisiei pentru aplicarea prevederilor L. nr. 1.. Reclamantul a învederat instanței că ambii martori a căror declarație autentică a fost depusă la pârâtă, sunt decedați și nu poate prezenta alți martori întrucât refugiul a fost cunoscut doar de acesta și de mama sa, în prezent decedată.

De asemenea, potrivit cărții de identitate, reclamantul B. A. născut la

13 mai 1935 este fiul lui I. și E., iar potrivit certificatului 544 din 7 mai 2012 eliberat de A. N. se menționează că B. B. născut în C. la data de 13 mai

1935 de religie reformată, limbă maternă maghiară, fiul lui B. J.-dulgher cu domiciliul în C., str.Papfalvi nr.16, figurează în matricula școlii elementare de stat calea Regle N. Lajos din anul școlar 1941-1942 în clasa I, iar din matricola școlii elementare de stat nr.10 C. în anul școlar 1944-1945 în clasa a IV-a.

Deși reclamantul arată că este vorba de o altă persoană care nu corespunde ca dete de identificare cu acesta, este de remarcat că prin cererea cu nr.544 din (...) chiar reclamantul arată că solicită un certificat din care să reiasă că a urmat școala nr.10 din C. în perioada 1940-1945.

Acest fapt este în măsură să înlăture celelalte neclarități pentru că diferența între numele de B. și B. se poate datora doar transcrierii aceluiași nume în două limbi diferite, respectiv în maghiară iar mai apoi în română, iar prenumele de B. poate semnifica prescurtarea prenumelui de A. D. reclamantul arată că a urmat școala nr.10 din C. în perioada 1940-1945, el nu poate pretinde că în aceeași perioadă se afla ca refugiat în T. și astfel și aparenta diferență de nume este înlăturată raportat la corespunderea datelor de identificare.

Referitor la declarațiile de martori aceste declarații vor fi înlăturate pentru că nu clarifică situația refugiului și contravin actului oficial eliberat de arhivele statului.

Probatoriul administrat nu a confirmat îndeplinirea condițiilor instituite de legiuitor pentru acordarea drepturilor prevăzute de L. nr. 1. respectiv faptul că reclamantul deși cetățean român ar fi fost nevoită să părăsească localitatea de domiciliu datorită persecuțiilor etnice la care a fost supusă de unul din regimurile instaurate în intervalul 6 septembrie 1940-6 martie 1945.

Considerentele evidențiate au format convingerea instanței asupra netemeiniciei acțiunii formulată de reclamantă astfel că apreciind-o ca neîntemeiată în temeiul dispozițiilor art. 18 din L. nr. 554/2004 va respinge acțiunea reclamantului B. A. în contencios administrativ împotriva pârâtei C. J. DE P. C.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.

H O T Ă R Ă Ș T E :

Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul B. A. domiciliat în C. str.H. nr.4, jud.,C. împotriva pârâtei C. J. DE P. C. cu sediul în C.-N., str.G. C. nr.2, jud.C.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 septembrie 2012.

PREȘEDINTE GREFIER

R. R. D. M. T. red.RRD/AC

4 ex. - (...)

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința nr. 562/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal