Sentința nr. 634/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)/a1
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 634/2012
Ședința 28 S. 2012
C.letul compus din:
PREȘEDINTE G.-A. N.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S. M. C. S., S. M. C. S. PRIN ADMINISTRATOR J. RTZ&P. în contradictoriu cu intimat M. T. ȘI I., intimat MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, intimat D. R. D. ȘI P. C., având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 14 septembrie 2012, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
CURTEA
Prin înscrisul înregistrat la (...) reclamanta SC M. C. SRL a invocat în baza art. 4 (1) si ale art. 11 (4) din Legea nr. 554/2004 solicitand instantei de contencios administrativ SA CONSTATE NELEGALITATEA prevederilor art. 39 din Ordinul comun nr. (...) al M. T. si M. de I. pentru aprobarea Normelor privind autorizarea si efectuarea transporturilor rutiere cu greutati si/sau dimensiuni de gabarit ce depasesc limitele maxime prevazute in OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, publicat in Monitorul Oficial nr. 523/28 oct.1999.
Art. 39 are urmatorul continut "In situatiile in care instalatiile de cantarire prevazute la art. 37 nu functioneaza sau in lipsa acestora,greutatea totala se stabileste din documentele aflate la bordul autovehiculului: CMR, carnet TIR, factura, certificat de inmatriculare, fara aplicarea tolerantelor".
În motivare s-a arătat că:
In conformitate cu art. 1 din legea nr. 2412000 privind tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, activitatea de legigferare se initiaza, se elaboreaza si se adopta in conformitate cu Constitutia R.,care consfinteste SUPREMATIA LEGII, cu dispozitiile legii si cu principiile ordinii de drept.
Art. 4 din lege stabileste ierarhia actelor normative, in alineatul 3 stabileste ca "actele normative date in executarea legilor,ordonantelor sau hotararilor Guvernului se emit IN LIMITELE SI POTRIVIT NORMELOR CARE LE ORDONA".
Art. 73 din lege stabileste ca O. CU C. N. se emit NUMAI PE BAZA SI IN EXECUTAREA LEGILOR, hotararilor, ORDONATELOR Guvernului.
Ordinul comun nr. 407 din 26 iulie 1999 al M. T. si I. si nr. 991 din 26 august 1999 al M. A. si I. a fost emis in baza si in executarea prevederilor art. 41,42 si art. 57 lit. h din OG nr. 43/1997.
Art. 41 stabileste ca transporturile efectuate cu vehicule a caror masa totala admisa,masa maxima admisa pe osie depasesc limitele prevazute in anexa nr. 2 se efectueaza pe baza autorizatiei speciale de transport. In esenta, textul de lege priveste GREUTATEA TRANSPORTULUI efectuat, respectiv greutatea maxima a vehicului si a marfii transportate, exprimata in tone.
Art. 42 din OG nr. 43/1997 se refera la proiectarea, executia, contractarea sau importul a vehiculelor a caror greutate depaseste limitele din anexa nr. 2.
Art. 57 lit. h da dreptul paratelor sa stabileasca norme pentru SIGURANTA TRAFICULUI PE D.LE DESC.E CIRCULATIEI P.E.
Potrivit OG nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, stabileste in art. 1 faptul ca « P. ordonanta stabileste CADRUL SI M.LE prin care se asugura
EXACTITATEA SI UNIFORMITATEA MAS.ATORILOR ».,iar pentru aceasta «se utilizeaza unitati de masura legale si mijloace de masurare care au ca referinta T. N. ALE R. sau ale altor tari ori etaloane internationale, dupa caz ».
Art. 3 din ordonanta obliga autoritatile sa supuna controlului metrologic M.LE DE M. SI MAS.ARILE care sunt utilizate in domenii de inters public. Ordonanta stabileste si unitatile de msura legale cap.2, precum si M.LE DE M.- cap.3.
Potrivit OG nr. 20/1992-Anexa nr. 2- determinarea greutatii se face prin C.
E. prin utilizarea M. DE M. L., care sa corespunda conditiilor de functionare si prescriptiilor metrologice aprobate. Art. 19 din OG nr. 20/1992 stabileste ca « mijloacele de masurare care nu au corespuns la controlul metrologic legal sau pe care sunt aplicate marcaje de verificare CU T. DE V. D. NU AU C. DE M. DE M. L.
».
Avand in vedere acest texte legale, consideră ca prevedrile art. 39 din Ordinul nr. 4.991 din 1997 sunt NEL. deoarec permit stabilirea greutatii totale a autovehiculului in baza documentelor aflate la bor: CMR, carnet TIR, factura, certificat de inmatriculare etc. si mai grav, fara aplicarea tolerantelor.
In concluzie, consideră textul art. 39 ca fiind nelegal, urmand a fi anulat.
Pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a formulat întâmpinare la excepția de nelegalitate a prevederilor art. 39 din Ordinul comun nr. (...) al M.
/ T. și M. de I. pentru aprobarea Normelor privind autorizarea și efectuarea transporturilor rutiere cu greutăți și/sau dimensiuni de gabarit ce depășesc limitele maxime prevăzute în OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor" invocată de contestatoarea SC M. C. S.
1. În temeiul dispozițiilor art. 166. C.pr.civ., înțelege să invoce în prezenta cauză excepția autorității de lucru judecat, având în vedere următoarele motive:
Conform art. 1201 C.civ. este autoritate de lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între același părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate. Așadar pentru a exista putere de lucru judecat trebuie să existe tripla identitate: de părți, de obiect și de cauză.
În motivarea acestei excepții, învederează că această solicitare a fost supusă controlului instanței de judecată, constituind obiectul dosarului nr. (...) aflat pe rolul C. de A. C. - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Astfel, judecând aceeași excepție Curtea de A. C. a pronunțat Sentința civilă nr.
228 din (...) prin care instanța a respins sesizarea formulată de SC M. C. S. reținând că excepția de nelegalitate invocată este nefondată.
Ca urmare a recursului promovat de contestatoare, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat D. nr. 3705/(...) în dosarul nr. (...) prin care a respins recursul ca nefondat.
Așadar, urmează a se observa că Între acțiunea soluționată definitiv și irevocabil și cea dedusă, În prezent, judecății există identitate de părți, obiect și cauză.
Autoritatea de lucru judecat prevăzută la art. 1201 C. are la bază regula potrivit căreia o acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată, iar o constatare făcută printr-o hotărâre irevocabilă nu poate fi contrazisă prin alta.
Deci, principiul autorității de lucru judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces finalizat având același obiect, aceeași cauză și fiind purtat între aceleași părți, ci și contrazicerile între două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute unei părți sau constatările făcute în mod irevocabil să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre posterioară, dată într-un alt proces.
Pentru a exista identitate de obiect între două acțiuni, în sensul prevederilor art. 1201 C., nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în ambele acțiuni în același mod, ci este suficient ca din cuprinsul cererilor să rezulte că scopul final urmărit de reclamant este același în ambele acțiuni. Deci, este necesar să se verifice dacă prin noua acțiune rec1amantul nu urmărește același scop, ca în primul proces.
Învederează onoratei instanțe faptul că pretențiile supuse vaIorificării în actualul cadru procesual sunt, în mod neîndoielnic, aceleași cu cele din judecata anterioară, solicitări care au mai fost cenzurate de instanța de judecată.
Față de cele învederate, solicită a se constata că în cauza dedusă judecății există autoritate de lucru judecat, întrucât în aceeași speță s-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă în defavoarea contestatorului și, pe cale de consecință, să se respingă acțiunea formulată de se M. C. S. în contradictoriu cu MAI și MTI.
2. În ipoteza în care se va respinge excepția autorității de lucru judecat, în ceea ce privește fondul excepției de nelegalitate face următoarele precizări:
Potrivit art. 39 din Ordinul comun nr. (...) al M. T. și M. A. și I. "în situațiile în care instalațiile de cântărire prevăzute la art. 37 nu funcționează sau în lipsa acestora, greutatea totală se stabilește din documentele aflate la bordul autovehiculului: CMR, carnet TIR, factura, certificat de înmatriculare, fără aplicarea toleranțelor".
Ordinul mai sus menționat a fost adoptat în aplicarea dispozițiilor OG nr.
43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.
Contestatoarea, invocând nelegalitatea art. 39 din ordin, face trimitere la dispozițiile art. 41, art. 42 și art. 57lit. H din 00 nr. 43/1997.
Art. 41 din 00 nr. 43/1997 reglementează modul și competențele de autorizare pentru transporturile efectuate de un vehicul a căror masă totală maximă admisă, masă maximă admisă pe axă și/sau depășesc limitele prevăzute în anexa 2.
În anexa 2, așa cum a menționat anterior, sunt prevăzute "mase și dimensiuni maxime admise" pentru vehicule, în funcție de categoria de drumuri.
Art. 42 din OG nr. 43/1997 a fost abrogat prin OG nr. 7., iar art. 57 lit. H se referă la atribuțiile M. T. de a elabora, în condițiile legii programe pentru construcția, modernizarea, repararea etc .... drumurilor.
Art. 39 din Ordinul nr. (...) a cărei nelegalitate se invocă, reglementează modalitatea în care se stabilește greutatea totală a autovehiculului în situația în care lipsesc sau nu funcționează instalațiile de cântărire prevăzute de art. 37 din ordin.
Faptul că în ipoteza reglementată de art. 39 nu se aplică toleranțele prevăzute la art. 37 nu poate fi interpretat în sensul că art. 39 încalcă o dispoziție legală dintr-un act normativ cu forță juridică superioară, așa cum susține contestatoarea. Este evident faptul că dispozițiile legale amintite nu conțin o reglementare imperativă în sensul că și pentru situațiile reglementate de art. 39 ar trebui aplicate toleranțele prevăzute de art.37.
În plus, apreciază că acordarea toleranțelor prevăzute de art. 37 era obligatorie întrucât cântărirea prevăzută de art. 37 se realizează pe instalații de cântărire fixe sau portabile de către autoritățile ce administrează drumurile, deci de alte persoane juridice decât cele care au solicitat autorizația specială de transport sau care realizează transportul.
În situația prevăzută de art. 39 din ordin se pleacă de la premiza veridicității mențiunilor din documentele întocmite de transportator sau de cel care a solicitat autorizația.
Este evident așadar că s-a impus excluderea acordării toleranțelor pentru situațiile reglementate de art. 39 și stabilirea greutății totale în baza CMR, carnet TIR, factura, certificate de înmatriculare, documente aflate la bordul autovehiculului.
Față de cele expuse, solicită onoratei instanțe de judecată să respingă excepția de nelegalitate invocată ca fiind neîntemeiată.
Intimatul M. T. și I. a formulat întâmpinare la excepția de nelegalitate invocată de SC "M. C." SRL cu privire la dispozițiile art. 39 din Ordinul comun nr.
(...) al M. T. și M. de I. pentru aprobarea Normelor privind autorizarea și efectuarea transporturilor rutiere cu greutăți și/sau dimensiuni de gabarit ce depășesc limitele maxime prevăzute în OG nr 43/1997 privind regimul drumurilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 523/(...), prin care înțelege să solicite respingerea execptiei ca inadmisibila.
Analizând excepția de nelegalitate invocată, Curtea reține următoarele:
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 a intrat în vigoare la data de 6 ianuarie 2005 și se aplică actelor administrative individuale sau celor cu caracter normativ care au fost comunicate sau publicate cu începere de la data respectivă (D. nr. 1052/(...) a I. -Secția Contencios Administrativ și Fiscal ).
Prin urmare, rezultă că excepția de nelegalitate este primita (admisibila) numai cu privire la acte administrative adoptate sau emise după intrarea în vigoare a noii legi organice, până la această dată fiind aplicabile principiile generale de drept recunoscute atât de doctrină, cât și de jurisprudență în materie a I. Secția Contencios Administrativ și Fiscal), precum si in contextul aplicării principiului neretroactivității legii civile consacrat de dispozițiile art. 15 din
Constituția R..
În cauza dedusă judecății, ca de altfel în orice altă cauză dedusă judecății în România ca stat membru al Comunității Europene, operează în mod indubitabil principiul priorității dreptului comunitar consacrat de art. 148 din Constituția R. cu caracteristicile sale specifice și anume aplicabilitatea imediată care face referire la faptul că dispozițiile comunitare europene se integrează automat în dreptul intern al statelor membre având aplicabilitate directă și prevalând prevederilor interne contrare. ( H.le C. Van Gend en Loos- 26/62 și Defrenne v Sabena case 149/77 -43/75) .
Așadar, aplicabilitatea prioritară a dreptului comunitar presupune că, în caz de conflict au prioritate normele comunitare asupra normelor naționale, principiu confirmat și prin H. foarte cunoscute ale C. cum ar fi: Casta-6/64, Simmenthal-l0., In Co GI90-10-22/97.
Din economia dispozițiilor art. 6 ale Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (CEDO), rezultă că, în prezenta cauză, ca de altfel în orice altă cauză dedusă judecății pe teritoriul R., instanța de fond a fost investită a cerceta excepția de nelegalitate, implicit prin aplicarea dispozițiilor dreptului comunitar. R. la principiul cuprins în art. 6 din CEDO care are tocmai menirea de a asigura stabilitatea raporturilor juridice și dreptul părților la un proces echitabil se poate constata că, prin cercetarea excepției de nelegalitate a actului administrativ contestat prin prisma unor dispoziții emise ulterior acestuia se incalcă prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Față de prevederile H. C. S.-1 0. care menționează că, judecătorul național, însărcinat cu aplicarea, în cadrul competenței sale, a dispozițiilor dreptului comunitar are obligația de a asigura efectul deplin al acestor norme lăsând neaplicabile la nevoie, din propria sa autoritate orice dispoziție contrară a legislației naționale fără a trebui să ceară sau să aștepte eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau prin alt procedeu constituțional, se impune respingerea prezentei excepții de nelegalitate ca inadmisibilă, pentru considerentele menționate anterior.
In acelasi sens s-a pronuntat in mod constant si instanta suprema. Astfel s-a pronuntat Înalta Curte de Casație și Justiție prin D. nr. 3696 din (...), Secția de contencios administrativ și fiscal. Aceasta a apreciat că, "prin consecințele juridice pe care le produce admiterea unei excepții de nelegalitate asupra litigiului în cadrul căruia a fost invocată și mai cu seamă prin posibilitatea invocării excepției fără limită de timp, chiar cu privire la acte administrative unilateral individuale emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, art. 4 din acest act normativ intră în coliziune cu principiul securității raporturilor juridice, componentă a preeminenței dreptului, situație ce impune aplicarea cu prioritate a art. 6 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, interpretat în lumina preambulului Convenției".
Tot pe această cale s-a statuat faptul că, judecătorul național este chemat în mod direct și nemijlocit să consacre eficiența drepturilor și libertăților cuprinse în Convenția privind apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, actul de judecată constituind o garanție a aplicării blocului de convenționalitate în dreptul intern, atât în privința legii naționale, cât și în aplicarea și interpretarea acesteia.
ÎCCJ s-a pronunțat și în alte decizii în sensul că, dacă procedura excepției de nelegalitate pe care o reglementează Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ ar fi aplicabilă și actelor administrative emise anterior intrării în vigoare a acesteia, ar contraveni principiului securității raporturilor juridice, element fundamental al preeminenței dreptului, enunțat în preambulul Convenției ca o componentă a patrimoniului comun al statelor, părți semnatare, și în lumina căreia trebuie interpretat dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe judecătorești.
Astfel, și prin D. nr. 1052/(...) a I. - Secția Contencios Administrativ și
Fiscal s-a statuat că "excepția de nelegalitate se poate aplica numai cu privire la acte administrative adoptate sau emise după intrarea în vigoare a noii legi organice, până la această dată fiind aplicabile principiile generale de drept recunoscute atât de doctrină, cât și de jurisprudență în materie."
Fata de cele ce preced potrivit art 4 din Legea nr 554/2004 curtea va respinge excepția de nelegalitate invocată de către SC M. C. SRL prin ADMINISTRATOR J. RTZ&P. în contradictoriu cu intimatul M. T. ȘI I. și pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și D. R. D. ȘI P. C..
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
Respinge excepția de nelegalitate invocată de către SC M. C. SRL prin
ADMINISTRATOR J. RTZ&P. cu sediul în C.-N., C. T., nr.74-76, jud.C. în contradictoriu cu intimatul M. T. ȘI I. cu sediul în B., B-dul D. G., nr.38, sector 1 și pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR cu sediul în B., P. R., nr.1A, sector 1 și D. R. D. ȘI P. C. cu sediul în C.-N., str.D., nr.128, jud.C.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE, GREFIER, G.-A. N. A. B.
Red.G.A.N./dact.L.C.C.
7 ex./(...)
