Sentința nr. 652/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 652/2012
Ședința ta de 08 octombrie 2012
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR : M. S.
GREFIER : V. D.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul D. H.-C., în contradictoriu cu pârâta A. N. A V., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru reclamant, avocat
R. C. și pentru pârâtă, consilier juridic D. G.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este timbrată cu 10 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,3 lei.
S-a făcut cauzei, după care reprezentanta reclamantului depune la dosar dovada consemnării cauțiunii în cuantum de 500 lei ( recipisa de consemnare nr. 7. din (...)) copia Ordinului nr. 287, Raportul de evaluare a performanțelor profesionale individuale al reclamantului, din care rezultă că, a avut calificativul excepțional și copie după cartea de muncă a reclamantului, arătând că, nu le-a comunicat cu reprezentanta pârâtei, întrucât sunt acte care emană de la pârâtă.
Curtea atrage atenția reprezentantei reclamantului că, sunt înscrisuri depuse în probațiune și trebuie comunicate cu toate părțile litigante
Reprezentanta pârâtei arată că cunoaște înscrisurile depuse.
Reprezentantele părților arată că, nu au de formulat alte cereri în probațiune.
Curtea, în urma deliberării, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentanților părților pe fondul cererii.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea cererii de suspendare, suspendarea actului contestat până la soluționarea cauzei pe fond ( dosar nr. (...) al acestei instanțe). Ordinul contestat are un caracte vădit nelegal. Reclamantul ocupa funcția de 6 ani și a avut calificativul excepțional și acum se arată că, nu mai corespunde pentru că, este inginer și nu este jurist. În ceea ce privește paguba iminentă arată că, aceasta constă în diferența de salariu pe care o primește și cel pe care l-a primit înainte.
Corespondența s-a purtat cu soția reclamantului, acesta fiind internat în spital. Arată că, nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtei solicită respingerea cererii de suspendare nu sunt întrunite condițiile cumulative pentru suspendare actului contestat, acesta bucurându-se de prezumția de legalitate. Nu s-au arătat care sunt cazurile bine justificate și care și câte este prejudiciul ce se produce în patrimoniul reclamantului.
Deliberând reține că,
C U R T E A
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul D. H.-C. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâta A. N. A V. prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea ordinului nr. 8740/(...) emis de V. A. N. de A. F. până la soluționarea pe fond a acțiunii ce face obiectul dosarului nr.(...).
În motivarea cererii formulate se arată că din documentele depuse în probațiune se concretizează un scenariu in care parata , prin emiterea unor acte cu caracter nelegal - a ajuns sa găsească o modalitate de a-l schimba pe reclamant din funcția obținută prin concurs si de a-i diminua salariul la care avea dreptul. Arată că din luna septembrie 2009 , s-a confruntat cu grave probleme de sănătate, fiind obligat sa urmeze tratament de specialitate îndelungat si neîntrerupt , ajungând in final sa fie supus unor intervenții chirurgicale (operații pentru tratarea accidentului vascular suferit si a herniei de disc).
Susține, de asemenea, că deși pârâta a fost înștiințata ca era în concediu medical, in data de (...) , a fost emis preavizul nr. 51923/(...). Mai mult, din cuprinsul Preavizului in cauza nu reiese care anume condiții specifice postului de sef birou vamal nu le îndeplinește, ceea ce echivalează cu nemotivarea in fapt a măsurii luate, situație care atrage nulitatea absoluta a actului administrativ întocmit.
Invederează instanței de judecata faptul ca la data emiterii preavizului, deținea funcția publica de Sef B. V. in cadrul B.lui V. C. - N. A.. Numirea in aceasta funcție s-a realizat cu respectarea întocmai a prevederilor Legii
188/1999 si a HG 1209/2003 privind organizarea si dezvoltarea carierei funcționarilor publici, mai exact in urma depunerii dosarului de concurs cu toate documentele prevăzute la art. 8 alin.1 din HG 1209/2003 si a evaluării prin concurs organizat de parata a cunoștințelor profesionale prin proba scrisa si orala.
Mai mult, după numirea in aceasta funcție si pana la data emiterii actului administrativ atacat, a fost evaluat din punctul de vedere al performantelor profesionale individuale, obținând anual calificativul foarte bine.
Consideră ca eliberarea din funcția de Sef B. V. A. C. este nelegala a avut la baza N. nr. 47020/(...), act administrativ de forța inferioara legii si cu încălcarea principiului neretroactivității actelor normative. Faptul ca funcția de Sef B. V. A. C. a obținut-o prin concursul ce a avut loc ca urmare a A. paratei emis in vederea ocupării acestei funcții publice de conducere fiind îndeplinita condiția stipulata de art. 54 lit.g din Legea 188/1999 - republicata - care prevede ca " poate ocupa o funcție publica persoana care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice".
Arată faptul ca stabilitatea pe locul de munca al funcționarilor publici numiți prin concurs este o cerință a Legii funcționarilor publici care o si garantează.
Mai mult, stabilitatea pe locul de munca in baza unui contract individual de munca, sau a unei convenții este garantata de lege si este inadmisibil ca o parte sa modifice unilateral , cu valoare de principiu, felul muncii, locul muncii si salariul - producând serioase mișcări in stabilitatea de care un salariat sau angajat trebuie sa se bucure la locul de munca. La fel ca si orice alta funcție , funcția publica trebuie sa se bucure de stabilitate in exercitarea acesteia chiar daca aceasta are un regim special fata de alte funcții.
Menționează că Legea nu interzice cercetarea legalității unui act administrativ normativ pe calea excepției pe de o parte si pe de alta parte s-a avut in vedere scopul instituirii normei citate de a pune la dispoziția petentului un mijloc legal de apărare a intereselor lezate printr-un act administrativ nelegal, fie el individual sau normativ. Arată faptul ca soluționarea pe fond a cauzei depinde de stabilirea caracterului legal sau nelegal a acestei NOTE.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta D. R. P. A. și O. V. C. solicită respingerea ca neîntemeiata învederând faptul că în ceea ce privește existenta unui caz bine justificat, considera ca reclamantul, deși solicita suspendarea executării ordinului emis de A. nu a făcut dovada ca aceasta prima condiție, prevăzuta de lege, este îndeplinita. Cazul bine justificat nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte ce țin de legalitatea unui act, întrucât acestea vizează fondul actului, care se analizează numai in cadrul unei acțiuni in anulare. Pana la anularea de către o instanța judecătoreasca, ordinul a cărei suspendare se solicita se bucura de prezumția de legalitate. In caz contrar s-ar anticipa soluția ce va fi data pe fondul cauzei, ajungându-se propriu-zis la o prejudecare a fondului, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art.14 din Legea nr.554/2004.
Examinând cererea de suspendare prin prisma motivelor invocate și a probelor existente la dosar, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 14 alin 1 di Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate
și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
Prin urmare, suspendarea actelor administrative unilaterale poate fi dispusă de instanță până la soluționarea cererii în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
În speță, instanța va aprecia că cerințele de admisibilitate a cererii de suspendare instituite de legiuitor prin dispozițiile legale amintite mai sus nu sunt îndeplinite.
Este cunoscut faptul că art. 14(1) din Legea nr. 554/2004 condiționează suspendarea executării unui act administrativ de existența unui caz bine justificat și pentru prevenirea unei pagube iminente, condiții cerute a fi îndeplinite și a căror verificare trebuie făcută prin raportare la definițiile pe care însuși legiuitorul le-a dat acestor expresii/termen, respectiv la art. 2(1) lit.ș) și t).
Este incontestabil faptul că suspendarea executării actului administrativ, care se circumscrie noțiunii de protecție provizorie a drepturilor și intereselor particularilor până la momentul la care instanța competentă va cenzura legalitatea lui, constituie o măsură de excepție, presupunând dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, pe baza cărora să se poată reține îndeplinirea cumulativă a celor două condiții prev.de art.14 din Legea nr.554/2004, respectiv cazul bine justificat și iminența pagubei, astfel cum sunt definite prin art.2 lit.ș) și t) din aceeași lege.
Îndeplinirea acestor condiții se analizează în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, pe baza împrejurărilor de fapt și de drept prezentate de partea interesată. Acestea trebuie să ofere indicii suficiente de răsturnare a prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ și să facă verosimilă iminența producerii unei pagube, dificil de reparat, în cazul particular supus evaluării.
În raport cu circumstanțele concrete ale prezentei cauze, îndeplinirea cumulativă a celor două condiții impuse de art.14 din Legea nr.554/2004 nu poate fi reținută.
Astfel, în cauza de față nu există elementele care se contureze îndeplinirea primei condiții, cazului bine justificat în sensul art.2 alin.1 lit.t din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Din examinarea sumară a situațiilor de fapt și de drept invocate de reclamant, Curtea constată că acestea nu sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actelor administrativ a căror suspendare a fost solicitată în baza art.14 din Legea nr.554/2004.
Fără a se pronunța tranșant în sensul legalității actului administrativ emis de pârâtă și fără a interfera cu atribuțiile instanței de judecată care soluționează fondul pricinii, Curtea reține că, în limitele învestirii sale, nu a putut decela elemente de natură a răsturna prezumția de legalitate de care beneficiază actele administrative examinate.
Curtea apreciază că nu este îndeplinită condiția referitoare la cazul bine justificat.
Cazul bine justificat și iminența pagubei sunt analizate în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, fiind lăsate la aprecierea judecătorului care efectuează o analiză sumară a aparenței dreptului, pe baza împrejurărilor de fapt și de drept prezentate de partea interesată; acestea trebuie să ofere suficiente indicii de răsturnare a prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ și să facă verosimilă iminența unei pagube, dificil de reparat, în cazul particular supus evaluării.
În speță, susținerile reclamantului, fără indicarea în concret a unui argument juridic aparent valabil cu privire la nelegalitatea actului contestat, nu poate fi circumscrisă noțiunii de caz bine justificat, astfel cum este stabilită prin art.2 lit.d) din Legea nr.554/2004. Afirmațiile reclamantului coroborate cu înscrisurile depuse în probațiune nu sunt în măsură să creeze o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate a actului administrativ contestat; susținerile reclamantului referitoare la perioada de întocmire a actelor contestate, la excepția de nelegalitate invocată și nu în ultimul rând la momentul emiterii acestuia nu constituie elemente ale stării de fapt suficiente care să creeze o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate a actului administrativ contestat.
Cât privește paguba iminentă, aceasta vizează prejudiciul material viitor, dar previzibil. Împrejurarea că în această materie, legiuitorul nu a impus cerința caracterului ireversibil al pagubei nu înseamnă că instanța nu va ține cont de acest aspect, ci doar că nu va fi singurul luat în considerare, unul din factori fiind și posibilitatea de reparare a pagubei, sub aspectul proporției și rapidității reparației.
Paguba iminentă este definită de art.2 alin.1 lit.ș din Legea nr.554/2004 drept prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidență sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public.
Suspendarea executării este însă o măsură de excepție, care se justifică numai dacă actul administrativ conține dispoziții a căror îndeplinire i-ar produce reclamantului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului, condiție care nu este îndeplinită în cauză.
Susținerile reclamantului în sensul că punerea în executare a deciziei contestate ar avea un impact negativ asupra drepturilor bănești nu pot fi reținute, în primul rând pentru că o astfel de situație nu a fost dovedită.
După cum constant a reținut Î. Curte în jurisprudența sa în materie, îndeplinirea condiției prevenirii unei pagube iminente nu este dovedită și demonstrată nici prin simpla susținere că plata sau cuantumul mare al sumei respective conduce la producerea unui prejudiciu în patrimoniul acestuia. În caz contrar s-ar ajunge la concluzia că această cerință este presupusă în majoritatea actelor administrative din această categorie, ceea ce ar contraveni caracterului de excepție al instituției suspendării executării actelor administrative în reglementarea Legii nr.554/2004.
Reclamantul nu a administrat niciun fel de probă de natură să formeze convingerea instanței, în sensul iminenței unei pagube materiale greu sau imposibil de înlăturat ulterior în cazul în care în final actul ar fi anulat, astfel încât să se circumscrie caracterului de excepție al suspendării executării actului administrativ, conform fizionomiei pe care legea în prezent în vigoare o conferă acestei instituții juridice.
În concluzie, Curtea reține că din probele administrate nu rezultă îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege pentru a justifica măsura de excepție a suspendării actelor administrative contestate.
P. toate aceste considerente, Curtea va aprecia cererea de suspendare formulată ca fiind întemeiată iar în temeiul art.20 din Legea nr.554/2004 raportat la art.14, 15 din același act normativ o va admite și va dispune suspendarea actului administrativ contestat până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
P. ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII H OT A R A S T E
Respinge cererea de suspendare formulată de D. H.-C. domiciliat în C.- N., str.F. L. nr.17, jud.C. împotriva pârâtei A. N. A. cu sediul în B., str.M. M., nr.13.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 8 octombrie 2012.
PREȘEDINTE GREFIER
M. S. V. D. red.M.S./A.C. (...), 4 ex.
