Sentința nr. 699/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 699/2012
Ședința 16 O. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A. M.
Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta N. S. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., având ca obiect refuz acordare drepturi conform L. nr. 1.- anulare hotărâre nr. 31750/(...).
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă av. C. Cristian în reprezentarea intereselor reclamantei cu împuternicire avocațială aflată la fila 3 din dosar și martorele O. Ana și M. A. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea promovată este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la al doilea termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de(...) se înregistrează din partea procesele verbale privind îndeplinirea mandatelor de aducere.
La solicitarea instanței reprezentanta reclamantei arată că acțiunea a fost promovată de către reclamantă în calitate de sotie supravietuitoare a defunctul N. I..Arata ca a formulat o cerere de acordare a drepturilor in baza L. 1. si in nume propriu amândoi fiind în condiții similare de refugiu dar solutia data cererii in nume propriu nu a fost atacata .
Curtea , face aplicarea dispozițiilor art. 192 C. pr. Civilă și art. 193
C.pr. civilă și audiază martorii O. Ana și M. A. prezenți la dezbateri a cărui depoziții sunt consemnate la fila 40-43 din dosar.
Reprez. reclamantei arata ca nu se mai prevaleaza de declaratiile date de numitii T. T. si C. A. intemeindu-si actiunea pe declaratiile martorilor audiati azi in instanta .
In raport de aceasta precizare Curtea apreciaza ca nu se mai impune revenirea cu adresa de la f. 32 si revine asupra acestei adrese .
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea declară închise dezbaterile
și acordă cuvântul pentru susținerea acțiunii.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea hotărârii emise de către pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat, solicitând instanței să analizeze cererea reclamantei din perspective mult mai largi și dincolo de declarațiile martorelor în ceea ce privește unele date exacte, dată fiind vârsta înaintată a acestora. Mai arată că în opinia sa inadvertențele invocate de parata provin de la modul de audiere a martorilor în fața notarului public. Nu solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Reclamanta N. S. prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 27 iunie 2012 promovată în contradictoriu cu pârâta
C. J. DE P. C. a solicitat instanței să dispună anularea hotărârii nr. 31750 din data de (...) emisă de pârâtă prin care s-a dispus respingerea cererii formulate în baza L. nr. 1., constatarea calitatii sale de personana beneficiara a dispozitiilor L. 1. incepind cu data de (...),fara cheltuieli de judecata .
Acțiunea a fost motivată prin invocarea împrejurării că hotărârea emisă de pârâtă este netemeinică și nelegală și se impune anularea acesteia având în vedere că în ciuda probatoriului administrat aceasta a refuzat recunoașterea drepturilor prevăzute de L. nr. 1..
Reclamanta a mai arătat în motivarea acțiunii sale că din înscrisurile prezentate și din declarațiile martorilor audiați pârâta trebuia să rețină calitatea sa de persoană care este îndreptățită să beneficieze de prevederile L. nr. 1. întrucât a fost nevoit să părăsească localitatea de domiciliu datorită persecuțiilor etnice la care a fost supus de către autoritățile care s-au instaurat în urma Dictatului de la V.
Pârâta C. J. DE P. C. prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea contestației promovată de reclamantă iar în justificarea poziției procesuale adoptate a relevat că la baza recunoașterii statutului de refugiat în cazul în care nu există un document oficial stau declarațiile notariale a doi martori astfel că pornind de la această împrejurare comisia a încercat să obțină dovezi care să nu fie ușor de falsificat și reținând că acești martori au dat până în prezent declarații în favoarea mai multor petenți cu situații individuale diferite a manifestat serioase rezerve față de declarațiile existente având în vedere spre exemplu faptul că cei doi martori au atestat refugiul pentru persoane care se afirmă că au plecat din localități situate pe tot teritoriul județului și în județele învecinate în diferite localități care nu se aflau în teritoriul ocupat.
Instanta din actele dosarului retine urmatoarele :
O prima precizare care este necesar a fi realizata in prezentul dosar este aceea ca reclamanta a formulat doua cereri in baza L. 1.:una in nume propriu si alta in calitatea de sotie supravietuitoare a sotului ei.
Prezentul dosar vizeaza cererea formulata in calitate de sotie supravietuitoare asa cum s-a precizat la termenul de judecata din data de (...) ,solutia data cererii formulate in nume propriu nefiind atacata de catre reclamanta intrucit a pierdut termenul de formulare a contestatiei .
Prin cererea înregistrată la data de (...) înregistrată sub nr. 73215 (f.
15)reclamanta a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat al sotului sau decedat la (...) cu consecința acordării drepturilor prevăzute de art. 3 din L. nr. 1. depunând în probațiune act de stare civilă, declarații ale unor martori autentificate de către notarul public,declaratie pe proprie raspundere ca nu s-a recasatorit ,acte privind imprejurarea ca sotul acesteia in perioada indicata ca perioada de refugiu nu a urmat scoala (f. 16-27).
Pârâta prin hotărârea nr. 31750 din (...) urmare examinării cererii înregistrate sub nr. 73215/(...) analizând actele de stare civilă, adeverințele eliberate de A. N. sub nr. C/1270 din (...) ,declarațiile autentificate a doi martori si celelalte acte sus indicate a respins cererea reținând că au fost prezentate date contradictorii în dovedirea calității de beneficiar.
Conform art. 3 din L. 1. soțul supraviețuitor al celui decedat, din categoria persoanelor prevăzute la art. 1 lit. a)-e) și g), va beneficia începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea, în condițiile prezentei ordonanțe, de o indemnizație lunară de 100 lei neimpozabilă, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Conform prevederilor art. 1 din L. nr. 1. beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Condițiile pentru acordarea drepturilor instituite în cuprinsul L. nr. 1. privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea
și completarea Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945 precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri sunt așadar enumerate în textul legal enunțat și impun ca persoana respectivă să fie cetățean român fără a se face vreo distincție în raport de etnia acesteia , ca persoana să fi suferit persecuții etnice provenind de la autoritățile regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 și până la 6 martie 1945.
Curtea, în exercitarea prerogativelor instituite de dispozițiile art. 129 alin 5 Cod procedură civilă a pus în discuție necesitatea audierii nemijlocite de către instanță a martorilor a căror declarații autentificate de către notarul public au fost prezentate în probațiune în procedura urmată în fața comisiei pentru aplicarea prevederilor L. nr. 1., însă reclamanta a aratat ca acesti martori sunt nedeplasabili si nu insista in audierea acestor martori si a propus audierea altor martori(f. 29-31).Totodata la termenul de judecata din data de (...) a arata ca isi intemeiaza actiunea doar pe depozitiile martorilor audiati in sedinta publica din data de (...) motiv pentru care restul declaratiilor nu vor mai fi analizate .Oricum in privinta acestor martori parata a arata ca si ei sunt beneficiari ai L. 1. dar locul de refuigiu a fost in localitatile S. respectiv S. si nu P. H. ,B. cum se sustine in prezentul dosar.
Din depozitia martorei M. A. rezulta ca in perioada 1941-1944 avea 7 ani (la inceputul perioadei )iar defuntul N. I. era cu un an mai mare .In intervalul de timp sus indicat fara a putea preciza cu exactitate perioada de inceput si de sfarsit a fost refugiata in padurile din B. unde si familia defunctului N. I. si defunctul N. I. erau refugiati .Atat familia martorei cit si familia lui N. I. locuiau in colibe construite de persoanele refugiate .Martora arata ca acolo a cunoscut-o si pe reclamanta fara a sti insa numele ei .Dupa incheierea perioadei de refugiu s-a intalnit cu defunctul N. I. mai rar pe la piete si targuri .Cind s-au intalnit dupa refugiu defunctul a fost cel care a intrat in vorba cu martora si a recunoscut-o si povestind si-au reamintit de unde se cunosteau .
Instanta a apreciat ca aceasta depozitie nu poate fi luata in considerare .Astfel locul de refugiu al martorei si al defunctului N. I. sunt diferite, martora a fost refugiata in padurile din B. iar defunctul N. I. in P. H.
,comuna B. ,comuna ce acopera o suprafata mare .Apoi martora nu l-a cunoscut anterior pe defunctul N. I. ulterior dupa incheierea refugiului nu au locuit in aceeasi localitate, nu au avut cunostiinte comune pentru a avea certitudinea ca intr-adevar martora vorbeste despre defunctul N. I.
.Informatiile date sunt extrem de generale si pot sa se refere la orice alta persoana aflata in refugiu aceasta cu atat mai mult cu cit despre sotia reclamantului despre care martora arata ca a cunoscut-o tot in refugiu martora nu stie nici macar cum o cheama .In schimb pe sotul acesteia stie cum il cheama ,stie citi ani avea ,i-a tinut minte numele in toata aceasta perioada,a vorbit cu el la piete si targuri si s-au recunoscut ceea ce pare greu de crezut .
Din depozitia martorei O. Ana(f. 40-41) rezulta ca martora il cunoaste pe defunctul N. I. din perioada refugiului .Martora arata ca a fost refugiata la C. P. din 1943 pana in 1944 respectiv un an si o luna fara a sti cu exactitate perioada de inceput si de sfarsit a refugiului .In schimb stie cu exactitate ca N. I. a fost refugiat in localitatea P. H. in perioada (...)-(...).In perioada refugiului ea avea 14-15 ani iar defunctul N. I. era mic fara a avea varsta pentru a merge la scoala .Martora a arata ca nu sunt nici rude si nici vecini si ca dupa incheierea refugiului l-a vazut de N. I. pe la targuri .Pe sotia lui o chema tot N. fara a-i cunoaste prenumele .
Instanta a apreciat ca nici aceasta depozitie nu poate fi luata in considerare .Astfel locul de refugiu al martorei si al defunctului N. I. sunt diferite, martora a fost refugiata in C. P. iar defunctul N. I. in P. H. ,comuna B. .Apoi martora nu l-a cunoscut anterior pe defunctul N. I. ulterior dupa incheierea refugiului nu au locuit in aceeasi localitate, nu au avut cunostiinte comune pentru a avea certitudinea ca intr-adevar martora vorbeste despre defunctul N. I.. Martora nu stie cu exactitate perioada propriului refugiu dar stie cu exactitate perioada refugiului altei persoane .In privinta varstei defunctului N. I. se arata ca nu era de scoala insa in realitate in perioada refugiului respectiv la inceputul perioadei indicate defunctul N. I. avea 9 ani ceea ce duce la concluzia ca martora s-a referit la o cu totul alta persoana decit defunctul N. I. .
Conform art. 4 alin. 2 din HG 127/2002 dovada persecutiei etnice si dovada perioadei de refugiu se poate face cu martori in lipsa actelor oficiale ceea ce presupune declaratiile concordante in sensul celor prevazute de lege date de cel putin doi martori .
In speta din depozitiile sus indicate nu rezulta cu certitudine ca defunctul N. I. ar fi fost supus persecutiilor etnice si nici ca s-ar fi aflat in refugiu in intervalul de timp 1941-1944 din cauza acestora.
Este adevarat ca defunctul N. I. in acest interval de timp nu a frecventat scoala dar doar acesta dovada neinsotita de depozitiiile a doi martori din a caror declaratii sa rezulte fara dubiu aspectele ce trebuie dovedite in speta si mai sus indicate nu este suficienta in speta pentru admiterea actiunii .
Probatoriul administrat nu a confirmat asadar îndeplinirea condițiilor instituite de legiuitor pentru acordarea drepturilor prevăzute de L. nr. 1. respectiv faptul că sotul reclamantei deși cetățean român ar fi fost nevoit să părăsească localitatea de domiciliu datorită persecuțiilor etnice la care a fost supusă de unul din regimurile instaurate în intervalul 6 septembrie 1940-6 martie 1945.
Considerentele evidențiate au format convingerea instanței asupra netemeiniciei acțiunii formulată de reclamanta astfel că apreciind-o ca neîntemeiată în temeiul dispozițiilor art. 18 din L. nr. 554/2004 si a textelor de lege mai sus indicate o va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE L.
H O T Ă R Ă Ș T E :
Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta N. S. domiciliată în localitatea R. nr.387, com.Mărgău, jud. C. împotriva pârâtei C. J. DE P. C. cu sediul în C.-N. str. G.C. nr.2, jud. C..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 octombrie 2012.
PREȘEDINTE GREFIER
A. A. M. M. N. ȚÂR red.AAM/AC
4 ex. - (...)
