Sentința nr. 714/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 714/2012
Ședința { F. publică} de la 19 O. 2012
Completul compus din: P. S. Al H.
Grefier A. B.
{ F. | }
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. DAN R. în contradictoriu cu pârât A. N. PENTRU P. C. - PRIN P. C. C., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul M. Dan R. personal, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se învederează instanței că nu mai sunt alte cereri de formulat. Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.
Reclamantul solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, pentru argumentele invocate în scris.
Curtea reține cauza în pronunțare.
{ F. | }
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus reclamantul M. DAN R. a chemat în judecată pe pârâtul A. N. PENTRU P. C. -. președintele acestei entități solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea raportului de evaluare a performantelor individualeale functionarilor publici întocmit pentru perioada 1.01.-(...) prin care i-a fost acordat calificativul „ satisfăcător"; și înlocuirea calificativului acordat.
Reclamantul contestă măsura dispusă de autoritatea emitentă relevând că actul a fost emis cu exces de putere, întrucât prevederile metodologiei de evaluare au fost încălcate.
Reclamantul relevă că evaluarea performanțele profesionale individuale trebuie realizată pe baza criteriilor de performanță stabilite, în funcție de specificul activității, criterii care se aduc la cunoștința funcționarului public evaluat la începutul perioadei evaluate, sub sancțiunea neluării lor în seamă.
Pentru fiecare obiectiv stabilit, evaluatorul trebuie sa stabilească și indicatorii de performanță.
In conformitate cu prevederile art. 114 din HG nr.611/2008, procedura evaluării finale se realizează in 3 etape: completarea raportului de evaluare de către evaluator, interviul si contrasemnarea raportului de evaluare, după caz.
Reclamantul contestă rezultatul evaluării, pentru următoarele considerente:
● nu i-au fost aduse la cunoștința criteriile de performanta stabilite de evaluator, la începutul perioadei de evaluare;
● nu i-au fost aduși la cunoștința indicatorii de performanta stabiliți pentru fiecare obiectiv individual pentru a putea verifica daca ponderea realizata a fost stabilita cu obiectivitate; fiecare obiectiv si fiecare criteriu de performanta se apreciază cu note cuprinse intre 1 si 5 care exprima gradul de îndeplinire a obiectivului în raport cu indicatorii de performantă si aprecierea îndeplinirii criteriului de performantă în realizarea obiectivelor individuale stabilite.
● evaluarea s-a făcut incomplet, fără respectarea uneia dintre etapele esențiale ale procedurii de evaluare, respectiv in lipsa interviului, care nu a fost realizat;
● nu i-au fost prezentate motivele care au stat la baza acordării notei finale si a calificativului.
Reclamantul mai învederează faptul că , în raportul de evaluare contestat sunt menționate 6 obiective individuale, fără individualizarea indicatorilor de performanta stabiliți pentru fiecare obiectiv în parte
,ponderea realizata si nota fiind cuantificate doar pentru cinci dintre obiective.
Al șaselea obiectiv( care viza implementarea corecta si respectarea recomandărilor formulate in urma misiunilor de audit și pentru care era alocata o pondere de 10%) nu a fost evaluat și nici nu putea fi , întrucât in perioada supusă analizei nu a avut loc nici o misiune de audit la instituția pe care o conduce .În consecință, consideră că acest ultim obiectiv nu era realizabil și pentru o corecta evaluare se impunea a fi revizuit .
Reclamantul a mai relevat că raportul de evaluare i-a fost comunicat prin posta după ce a fost semnat si datat de către evaluator, contrar prevederilor legale.
In conformitate cu prevederile art. 116 din HG nr.611/2008 in a doua etapa a evaluării corespunzătoare interviului, are loc un schimb direct de informații între evaluator și funcționarul public evaluat, în cadrul căruia se aduc la cunoștință funcționarului public evaluat consemnările făcute de evaluator în raportul de evaluare, se semnează și se datează raportul de evaluare de către evaluator și de către funcționarul public evaluat.
Din prevederile legale rezulta importanța etapei interviului și faptul că aceasta nu trebuie să aibă un caracter pur formal, ci trebuie să i se acorde o atenție deosebită.
Conform prevederilor legale de mai sus, abia după ce are loc schimbul direct de informații intre evaluator si funcționarul public evaluat, după ce se prezintă motivele care au stat la baza acordării notei finale si a calificativului, se semnează raportul de evaluare atât de către evaluator cat si de către funcționarul public evaluat.
Interviul are ca obiective fundamentarea mai exactă a datelor privind performanța profesională a funcționarului public evaluat, în scopul sporirii acurateței procesului de evaluare precum și recunoașterea rezultatelor activității desfășurare, identificarea factorilor care au influențat performanța acestuia, lămurirea unor aspecte de natură profesională insuficient cunoscute și eliminarea potențiale lor surse de erori în apreciere.
Lipsa interviului de evaluare este de natură a influența acuratețea procesului de evaluare, întrucât procedându-se astfel nu au fost clarificate așteptările pe care le-a avut evaluatorul - șeful nemijlocit față de modul in care au fost îndeplinite atribuțiile profesionale.
Reclamantul susține ca aprecierea performantelor sale profesionale nu a fost făcuta in mod obiectiv, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite, cu rezultatele obținute în mod efectiv, iar la nivelul instituției nu a fost asigurat de către evaluator, un sistem motivațional, prin care sa se determine creșterea performanțelor profesionale individuale de la un an la altul conform prevederilor legale, ci dimpotrivă comparând notele acordate în raportul de evaluare pentru perioada 2011, cu cele din raportul de evaluare contestat, se poate observa ca la criteriile de evaluare utilizate, nota preponderenta este 3.
Menționează că activitatea de evaluare a performantelor profesionale individuale, prezintă o importanță deosebita, având în vedere că aceste calificative obținute sunt avute in vedere la promovarea intr-o funcție publica superioara sau la eliberarea din funcție.
Învederează faptul ca în raportul de evaluare contestat, consemnările evaluatorului sunt nereale, neținându-se cont de rezultatele obținute, de faptul ca a asigurat conform fisei postului, îndrumarea si controlul personalului din subordine pentru atingerea obiectivelor generale ale instituției.
Consideră ca acordarea notei finale si a calificativului, semnarea de către evaluator, fără ca interviul sa fie realizat, face ca R. de evaluare sa fie întocmit cu nerespectarea dispozițiilor legale, ceea ce atrage nulitatea acestuia.
Din prevederile HG nr.611/2008 care cuprinde metodologia de evaluare a performantelor individuale, coroborate cu prevederile Legii nr.188/l999 privind Statutul funcționarilor publici, rezulta ca evaluarea performantelor profesionale individuale, trebuie să se efectueze cu rigurozitate, în contextul respectării tuturor etapelor esențiale, lipsa uneia dintre acestea fiind de natura a afecta grav întregul proces de evaluare și în consecință a lovi de nulitate evaluarea efectuată în atare condiții.
Prin întâmpinarea depusă la dosar A. N. PENTRU P. C., în calitate de părătă, solicită în principal respingerea acesteia ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă, iar, în subsidiar, respingerea cererii ca netemeinică și nelegală.
În susținerea poziției sale procesuale pârâta a relevat că o procedura de evaluare a performanțelor profesionale individuale aplicată fiecărui funcționar public, deci și reclamantului, a avut loc în raport cu realizarea obiectivelor individuale. Evaluarea performanțelor profesionale individuale se realizează prin raportarea criteriilor de performanță la gradul de îndeplinire a obiectivelor individuale prevăzute pentru perioada evaluată.
Cât privește modul de acordare a calificativelor, acestea au avut la bază raportarea timpului alocat fiecăruia din obiectivele prestabilite la ponderea realizată, respectându-se astfel în totalitate prevederile articolului
113 din același act normativ.
De asemenea apreciază că la acordarea calificativului general, au fost urmărite aspectele indicate în mod obligatoriu de dispozițiile articolelor 111-
113 din același act normativ.
În mod concret, având în vedere prevederile legale incidente, obiectivele urmărite a fi fost realizate în intervalul de timp ce a constituit perioada evaluată au fost: creșterea numărului de acțiuni de control; soluționarea, în conformitate cu prevederile legale, a petițiilor consumatorilor cu privire la neconformitatea produselor și serviciilor; supravegherea pe piață și în unitățile vamale a conformității produselor și serviciilor destinate populației; corecta gestionare a controalelor tematice dispuse de A., precum și a controalelor tematice proprii, având în vedere problemele locale specifice; măsuri pentru depistarea și retragerea din circuitul comercial a produselor neconforme, periculoase, contrafăcute și falsificate; implementarea corectă și respectarea recomandărilor formulate în urma misiunilor de audit.
Precizează că la acordarea calificativului s-a avut în vedere corelarea dintre perioada de timp alocată realizării obiectivul propus spre a fi atins și ponderea realizării acestuia, aspectele evaluate fiind supuse unei analize comparative prin raportare la anul 2011, perioadă în care coordonarea structurii județene a fost atributul aceleiași persoane ce a îndeplinit funcția de reprezentant legal, respectiv de C. Ș.
Cu titlu preliminar Curtea relevă că potrivit art. 1 din HG
700/2012 A. N. pentru P. C., este o instituție publică și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri.
Conform art. 5 din același act normativ A. este condusă de un președinte.
P.le Autorității are calitatea de ordonator secundar de credite ,conduce activitatea acesteia și o reprezintă în raporturile cu Guvernul, cu ministerele, cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, cu instituții naționale și internaționale și cu persoane juridice și fizice române și străine.
În exercitarea atribuțiilor sale, președintele Autorității emite ordine și instrucțiuni.
A. are personal specializat pentru supraveghere și control, având calitatea de funcționar public, numit în funcții publice specifice (art.8).
Reclamantul este reprezentantul legal al C. C., entitate care face parte din structura organizatorică a Autorității Naționale pentru P. C., având funcția de comisar sef.
Reclamatul a fost numit în funcția publică de conducere prin O. președintelui A..
În vederea exercitării prerogativelor de conducere cu care era investit prin efectul legi( HG 700/2012,HG 611/2008) președintele A. a întocmit raportul de evaluare privind performanțele reclamantului pentru perioada 1.01.-(...) .
Întrucât raportul litigios vizează funcția publică /cariera reclamantului, care face parte din personalul specializat al A.,
Curtea apreciază că această instituție publică are calitate procesuală pasivă, fiind în mod corect reprezentată în judecată prin conducătorul său.
În ceea ce privește fondul pricinii Curtea reține următoarele:
Prin raportul de evaluare a performanțelor funcționarilor publici întocmit de către organele abilitate ale pârâtei A., pentru activitatea desfășurată de către reclamantul M. DAN R., în perioada 1.01.-(...) s-a acordat acestuia calificativul satisfăcător .
Curtea reține că, în perioada evaluată, obiectivele și criteriile de evaluare pe care autoritatea administrativă le-a avut în vedere sunt următoarele : creșterea numărului de acțiuni de control; soluționarea, în conformitate cu prevederile legale, a petițiilor consumatorilor cu privire la neconformitatea produselor și serviciilor; supravegherea pe piață și în unitățile vamale a conformității produselor și serviciilor destinate populației; corecta gestionare a controalelor tematice dispuse de A., precum și a controalelor tematice proprii, având în vedere problemele locale specifice; măsuri pentru depistarea și retragerea din circuitul comercial a produselor neconforme, periculoase, contrafăcute și falsificate; implementarea corectă și respectarea recomandărilor formulate în urma misiunilor de audit.
Potrivit art.112 alin.1 și 2 din HG nr.611/2008, criteriile de performanță ale funcționarilor publici sunt prevăzute în anexa nr. 5 . În funcție de specificul activității autorității sau instituției publice și de activitățile efectiv desfășurate de către funcționarul public, evaluatorul poate stabili și alte criterii de performanță. Criteriile de performanță astfel stabilite se aduc la cunoștința funcționarului public evaluat la începutul perioadei evaluate, sub sancțiunea neluării lor în seamă.
Analizând conținutul anexei nr.5 din actul normativ amintit, Curtea constată că criteriile de performanță pentru funcționarii publici acolo menționate nu se regăsesc în raportul de evaluare al reclamantului astfel că nu se poate susține cu temei că indicatorii de performanță precum și criteriile de performanță erau cunoscute reclamantului întrucât decurg din lege și, prin urmare, o comunicare efectivă și distinctă nu mai era necesară.
Dimpotrivă, Curtea observă că evaluarea reclamantului a avut la bază indicatori de performanță specifici activității desfășurate care, însă, nu au fost comunicați prealabil.
Întrucât conform art. 109 din HG nr.611/2008, evaluarea funcționarilor publici presupune evaluarea gradului și modului de atingere a obiectivelor individuale și evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanță, iar pârâții nu au adus la cunoștința reclamantului criteriile de performanță ce trebuiau a fi realizate, Curtea constată că sancțiunea prevăzută de art.112 alin.2 fraza finală din HG nr.611/2008 se impune a fi aplicată în sensul neluării lor în seamă.
Mai mult, Curtea observă că potrivit art.110 din același act normativ, persoanele care au calitatea de evaluator potrivit art. 107 alin. (2) au obligația de a stabili obiective individuale pentru funcționarii publici prin raportare la funcția publică deținută, gradul profesional al acesteia, cunoștințele teoretice și practice și abilitățile funcționarului public, iar performanțele profesionale individuale ale funcționarilor publici sunt evaluate pe baza criteriilor de performanță stabilite potrivit prevederilor prezentei hotărâri, în funcție de specificul activității compartimentului în care funcționarul public își desfășoară activitatea.
Probele existente la dosar evidențiază împrejurarea că evaluatorul nu a stabilit obiectivele individuale ale reclamantului și nici criteriile de performanță .
Evaluarea funcționarilor publici are următoarele componente: evaluarea gradului și modului de atingere a obiectivelor individuale; evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanță.
Evaluatorii au obligația de a stabili obiective individuale pentru funcționarii publici prin raportare la funcția publică deținută, gradul profesional al acesteia, cunoștințele teoretice și practice și abilitățile funcționarului public.
Performanțele profesionale individuale ale funcționarilor publici trebuie evaluate pe baza criteriilor de performanță stabilite potrivit prevederilor prezentei hotărâri, în funcție de specificul activității compartimentului în care funcționarul public își desfășoară activitatea.
Obiectivele individuale trebuie să corespundă următoarelor cerințe: să fie specifice activităților care presupun exercitarea prerogativelor de putere publică; să fie cuantificabile - să aibă o formă concretă de realizare; să fie prevăzute cu termene de realizare; să fie realiste - să poată fi duse la îndeplinire în termenele de realizare prevăzute și cu resursele alocate; să fie flexibile - să poată fi revizuite în funcție de modificările intervenite în prioritățile autorității sau instituției publice.
Obiectivele individuale pot fi revizuite trimestrial sau ori de câte ori intervin modificări în structura organizatorică a autorității sau instituției publice. Obiectivele revizuite se vor menționa în raportul de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarului public. Pentru fiecare dintre obiectivele stabilite evaluatorul va stabili și indicatorii de performanță (ART. 111)
Criteriile de performanță ale funcționarilor publici sunt prevăzute în anexa nr. 5. În funcție de specificul activității autorității sau instituției publice și de activitățile efectiv desfășurate de către funcționarul public, evaluatorul poate stabili și alte criterii de performanță.
Criteriile de performanță astfel stabilite trebuie aduse la cunoștința funcționarului public evaluat la începutul perioadei evaluate, sub sancțiunea neluării lor în seamă. ( ART. 112)
Notarea obiectivelor individuale și a criteriilor de performanță presupune parcurgerea următoarelor etape: fiecare obiectiv se apreciază cu note de la 1 la 5, nota exprimând gradul de îndeplinire a obiectivului respectiv, în raport cu indicatorii de performanță; fiecare criteriu de performanță se notează de la 1 la 5, nota exprimând aprecierea îndeplinirii criteriului de performanță în realizarea obiectivelor individuale stabilite.
Pentru a obține nota acordată pentru îndeplinirea obiectivelor se face media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv, inclusiv a obiectivelor individuale revizuite, dacă s-a impus revizuirea acestora pe parcursul perioadei evaluate.
Pentru a obține nota acordată pentru îndeplinirea criteriilor de performanță se face media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui criteriu. Punctajul final al evaluării anuale este media aritmetică a notelor obținute pentru obiectivele individuale și criteriile de performanță, (ART. 113).
În privința reclamatului, procedură anterior evocată nu a fost îndeplinită.
Evaluarea reclamantului nu s-a realizat cu respectarea cerințelor prevăzute de lege.
Potrivit art.114 din HG nr.611/2008, procedura evaluării finale se realizează prin parcurgerea următoarelor etape: a) completarea raportului de evaluare de către evaluator; b) interviul; c) contrasemnarea raportului de evaluare.
În speță, Curtea constată că evaluatorul a procedat la completarea raportului de evaluare, însă, etapele următoare - interviul și contrasemnarea raportului de evaluare - nu au fost realizate astfel că se poate susține cu temei că și din această perspectivă raportul de evaluare nu este legal întocmit.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia acțiunea reclamantului ca fiind fondată iar în temeiul art.8 și 10 din Legea nr.554/2004 o va admite în parte, va constata nelegalitatea actului administrativ contestat respectiv raportul de evaluare al reclamantului și va anula raportul de evaluare întocmit. De asemenea, în temeiul dispozițiilor legale amintite anterior, instanța va respinge petitul privind înlocuirea calificativului acordat, apreciind că evaluatorul trebuie să procedeze la refacerea raportului de evaluare nefiind posibilă în această etapă procesuală înlocuirea calificativului acordat.
Orice decizie de natura a produce efecte privind drepturile și libertățile fundamentale trebuie motivată nu doar din perspectiva competenței de a emite acel act administrativ , ci și din perspectiva posibilității persoanei și societății de a aprecia asupra legalității și temeiniciei măsurii, respectiv asupra respectării dintre puterea discreționară și arbitrariu. A accepta teza potrivit căreia autoritatea cu care s-a stabilit raportul de funcție publică nu trebuie să stabilească criteriile pe care se vor fundamenta deciziile sale viitoare ori că nu trebuie să motiveze o atare decizie echivalează cu golirea de conținut a esenței democrației, a statului de drept bazat pe principiul legalității.
Obligația generală a autorităților publice de a-și întemeia /motiva deciziile în funcție de criterii prestabilite, îndeplinește un dublu rol: acela de transparență în profitul beneficiarului actului, care va putea să verifice dacă actul este întemeiat sau nu ,precum și acela de a conferi instanței un instrument eficient în vederea realizării controlului judiciar, având posibilitatea de a verifica elementele de fapt și de drept care au sat la baza emiterii actului administrativ.
Motivarea trebuie să prezinte de o manieră clară și univocă algoritmul urmat de instituția care a adoptat măsura atacată , astfel încât să li se permită persoanelor vizate să stabilească motivarea măsurilor și de asemenea să permită curților comunitare să efectueze revizuirea actului în cauză( cauza C-367/1995).
În absența unor obiective individuale și a criteriilor de performanță corespunzătoare, evaluarea performanțelor profesionale individuale ale reclamantului nu răspunde exigențelor privitoare la transparență.
Numai prin stabilirea și mai apoi evaluarea obiectivelor și criteriilor de performanță impuse reclamantului era posibilă prezentarea clară și univocă a algoritmului de calcul avut în vedere de pârâți la acordarea calificativului contestat de reclamant .
În lipsa acestora, o analiză a elementelor de fapt și de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ nu este posibilă.
Procedând în această manieră, neurmând formalitățile impuse de lege în procedura de evaluare a performanțelor individuale ale reclamantului , administrația a exercitat abuziv puterea sa de apreciere, actul emis în asemenea condiții fiind nul. Elementele legate constând în instituirea unor obiective și performanțe individuale, în raport de care să se evalueze activitatea reclamantului, în perioada de referință, aveau menirea de a restrânge puterea discreționară a autorității .
Curtea observă că, pe lângă aceste deficiențe majore, care afectează cauza actului administrativ, evaluatorul, în calitatea sa de reprezentant legal al entității cu care s-a stabilit raportul de funcție publică, nu a procedat la descrierea constatărilor care au determinat calificativele pentru criteriile menționate în fișă. Puterea discreționară conferită unei autorități nu poate fi privită într-un sat de drept , ca o putere absolută și fără limite, căci exercitarea dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor prevăzute în Constituție sau de lege constituie exces de putere , conform dispozițiilor art. 2 lit. m din Legea nr. 554/2004.
Efectele actului administrativ privesc dreptul la muncă, drept ce nu poate fi vătămat printr-un act nemotivat.
Orice raportare la criterii generice( cum sunt cele evocate în O.
269/2010 )nu poate suplini viciile constatate de instanță, procedura reglementată de HG nr.611/2008 fiind cea care trebuie să primească prevalență.
Or, conform acestui din urmă act normativ, performanțele profesionale individuale ale funcționarilor publici trebuie evaluate pe baza criteriilor de performanță stabilite de lege , în funcție de specificul activității compartimentului în care funcționarul public își desfășoară activitatea, cerință care nu a fost îndeplinită în cauză.
Nici motivarea măsurii ,realizată în cursul procedurii, prin raportare o presupusă scădere a nivelului obținut de structura teritorială pe care reclamantul o conducea în anul 2011, nu poate conduce la asanarea acestor neregularități.
Și asta, întrucât, motivarea concretă privind evaluarea trebuia să fie avută în vedere , în primul rând, la emiterea actului atacat.
Mai mult , o analiză a rezultatelor obținute de C. la indicatorii de performanță, în raport cu performanțele celorlalte structuri teritoriale, poate să nu reflecte obiectiv „starea managementului"; la nivelul instituției pe care reclamatul o conduce. Scăderea indicatorilor de performanță poate fi influențată de factori care nu se află în corelație cu tehnica organizării și conducerii instituției, putând fi influențată de particularitățile economice, socio-culturale ale zonei în care funcționa structura teritorială condusă de reclamant sau de logistica precară a instituției , de deficiențe organizatorice care nu puteau fi amendate de conducător, ci stăteau în puterea structurilor ierarhic superioare( cum ar fi spre exemplu un buget subdimensionat sau o lipsă de personal).
Nu în ultimul rând, reclamantul nu a fost notificat cu privire la impactul situării a structurii teritoriale sub mediile A. și condițiile concrete în care aceste date pot fi interpretate ca fiind expresia unui management precar.
A. administrativă nu a justificat de ce rezultatele obținute de C. la 5 din cei 12 indicatori de performanță peste media A. au semnificație redusă, după cum nu a evocat nici considerentele pentru care restul indicatorilor ar fi mai relevanți în analiza activității.
PENTRUA CESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul M. DAN R. domiciliat în C.-N., str.C-tin B. nr.141, jud.C. în contradictoriu cu pârâtul A. N. PENTRU P. C. cu sediul în B., B-dul A. nr.72, sector 1 și în consecință:
Constată nelegalitatea actului administrativ contestat; anulează raportul de evaluare a performanțelor individuale întocmit pe seama reclamantului pentru perioada 1.01.-(...).
Respinge petitul privind înlocuirea calificatului acordat.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 octombrie 2012.
P. GREFIER
S. AL H. A. B. red.S.Al H./A.C.
4 ex. - (...)
