Sentința nr. 811/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A C., DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA C. Nr. 811/2012
Ședința { F. |publică de la 01 N. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. DEJ împotriva pârâtului GUVERNUL ROMÂNIEI - C. S. DE R. A U. B. I. C. AU A. C. R. DIN R. și intervenienții P. R. DEJ, SC F. COM SRL, SC P. SRL, SC T. I. SRL, SC M. T. SRL, SC N. I. SRL și SC S. SA, având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare decizie retrocedare imobil.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. , care învederează faptul că la data de (...), s-au depus la dosar, de către pârâtele SC P. SRL, SC T. I. SRL, SC M.
T. SRL, SC N. I. SRL și SC S. SA au depus la dosar concluzii scrise.
La data de (...), reclamantul M. Dej și intervenienta "F. Com"; SRL a depu la dosar concluzii scrise. Totodată, la data de (...), intervenienta P. R. Dej a depus la dosar concluzii de fond.
Se constată totodată faptul că prin încheierea de ședință din data de (...) s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. DEJ împotriva pârâtului GUVERNUL ROMÂNIEI - C. S. DE R. A U. B. I. C. AU A. C. R. DIN R., privind și pe intervenienții P. R. DEJ, SC F. COM SRL, SC P. SRL, SC T. I. SRL, SC M. T. SRL, SC N. I. SRL și SC S. SA s-a solicitat anularea D. nr.2389 din (...) a C. speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din R..
În motivarea cererii de chemare în judecată, a arătat reclamantul că, prin D. nr. 2389 din (...) a C. speciale de retrocedare instituția reclamantă este obligată să restituie P. R. proprietatea imobilului situat în municipiul Dej, str. Piața B. nr. 8-10 cu destinația - de o locuință și spații comerciale - identificat în C.F. Dej nr. 15981 nr. topo 159/IX, 159/X, 159/(...) ,159/XI(...), 159/(...), 159/XV(...)II.
Regimul juridic al imobilului ce a făcut obiectul cererii de retrocedare este acela de bun aflat în proprietatea publică a S.ui Român, deci un bun de utilitate publică, aflat în administrarea Consiliului local al municipiului Dej, astfel încât, până la apariția normelor metodologice pentru aplicarea unitară a O.G.nr.9., C. specială de retrocedare nu trebuia să se pronunțe asupra cererii de retrocedare formulată de P. R. din D.
Consideră că prin D. nr.2389 din (...) a C. speciale de retrocedare au fost încălcate chiar prevederile legii fundamentale a țării -Constituția - care consfințește dreptul de proprietate publică prin art.136 alin.2 .
Din conținutul acestor prevederi legale rezultă că prevederile unei Ordonanțe, în cazul nostru O.G. nr.9. nu vor putea modifica niciodată prevederile Constituției și pe cele ale unei legi, în speță L. nr.213/1998.
Precizează faptul că numărul topo restituit a fost dezmembrat în 159/1 având ramura de folosință casă din piatră cu 5 apartamente și teren în suprafață de 155 stj. și 159/2 casă din piatră cu două apartamente aceste imobile fiind înscrise în C.F. 1060 proprietar fiind avocatul Man G. încă din anul 1876, pârâta neavând calitate de proprietar.
În drept, s-au invocat prevederile art. 1 alin 1 din L. nr 544. a contenciosului administrativ; art. 11 alin.1 și 2 L. nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia; art.4 alin.5 O.G. 9.privind retrocedarea unor imobile care au aparținut cultelor religioase din R..
În probațiune s-au depus următoarele înscrisuri: decizia 2389 din (...) - extrasul C.F. 1060 Dej
Pârâta C. S. DE R. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondate (filele 11-14)
S-a anexat întreaga documentație care a stat la baza emiterii D. nr. 2389/(...). În cauză S.C. "F. COM" S.R.L. a formulat cerere de inervenție în interesul reclamantei M. Dej prin care solicită să se admită în principiu cererea de intervenție, să se admită acțiunea formulată de contestatoarea M. Dej în prezentul, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de intervenție, a arătat intrvenienta că este titulară a unui contract de închiriere cu privire la un spațiu comercial parte din imobilul cu nr. topo 159, înscris în C.F. nr. 15982 Dej, restituit în baza acestei decizii contract încheiat sub nr. 85/(...), și prelungit ulterior, ultima dată în anul 2007. In baza contractului de închiriere prelungit a cărui durată totală se apropie de 15 de ani a efectuat în imobilele respective o serie de investiții, a căror recuperare implică derularea contractelor de închiriere în condițiile oferite de către M. Dej pe o durată mai mare de cinci ani. în consecință intervenienta are interesul legitim de a formula o cerere de intervenție.
Alături de motivele de nelegalitate invocate prin cererea introductivă înțelege să invoce următoarele motive de nelegalitate a D. nr. 2389/(...) a C. speciale de restituire a unor imobile care au aparținut cultelor religioase din R.:
1. P. R. Dej nu a fost niciodată proprietară a intregului imobil retrocedat. Astfel, așa cum se ivocă și în cuprinsul contestației acest imobil a fost în parte proprietatea altor persoane și nu a solicitantului. în opinia intervenientei soluția Comiseiei de restituire a imobilului pe baza unei aparența de proprietate a P. R. Dej se bazează pe o serie de inadvertențe în operațiunile de C. funciară efectuate, pe care le va detalia după comunicarea actelor de către pârâtă.
În drept s-au invocat prevederile: Art. 49, 274 C.pr.civ., OUG 9..
În probațiune: actele care au stat la baza emiterii deciziei de restituire, înscrisuri.
Intervenienta S.C. F. COM S.R.L. a formulat o completare la cerere de inervenție în interesul reclamantei M. Dej, prin care a arătat că, în conformitate cu traducerea legalizată a Cărții funciare nr. 86 Dej, P. R. Dej nu figurează ca proprietară a imobilului. Conform înscrierii de sub Bl, în anul 1897 în baza unei sentințe judecătorești, imobilele cu nr. topo înscrise în foaia A inițială sunt comasate și reînscrise în noua foaie A a Cărții funciare, sub A + 1-3 (nr. topo 159 în discuție în speță este înscris în noul A+1) în favoarea proprietarului de până acum. Nu există nicăieri vreo înscriere în sensul că proprietarul de până acum ar fi fost P. R. D. Dimpotrivă, singura mențiune, atipică pentru că nu apare la mențiunile de proprietate din foaia B ci în titlul CF se referă la F. pentru Școala R. din D. Prin urmare, în anul 1949, când topograficul cu nr. 159 a fost radiat din această CF și înscris în CF nr. 4207 în favoarea S.ui Român, imobilul nu a fost preluat de la P. R. Dej ci de la F. pentru Școala R. din Dej, entitate juridică de sine stătătoare, astfel încât D. de restituire este nelegală în această privință.
O a doua problemă privește identitatea proprietarului și/sau eventual a imobilului astăzi restituit. Astfel, în speță, prin D. atacată, a fost restituit imobilul care astăzi poartă nr. topo 159 și este înscris în CF nr. 15982 Dej, pornind de la înscrierea din CF nr. 86 D. Însă toto nr. topo. 159 dezmembrat în două parcele
159/1 și 159/2 figurează în CF nr. 1060 Dej, proprietatea lui Man G. în anul 1876, operațiunile cu privire la această proprietate continuând până în anul 1914 în limba maghiară, iar ulterior în limba română. Prin urmare există două înscrieri în paralel pentru nr. topo. 159, evidențiate în două CF având proprietari diferiți. În opinia intervenientei se impune a se lămuri natura acestei suprapuneri precum și dacă imobilul care astăzi este înscris la nr. topo. 159 este cel care a figurat în CF nr. 87 sau cel care a figurat în CF nr. 1060, caz în care proprietatea asupra imobilului nu are nicio legătură cu P. R. D.
În fine, o a treia problemă vizează adăugirile aduse imobilului precum și problema dacă imobilul care astăzi a fost restituit este cel care a fost preluat în anul
1949. Anexează în acest sens un raport de expertiză întocmit în anul 2009 în dosar nr. (...) în care experții arată pe de o parte că imobilul a fost supus unor adăugiri și completări deduse din diferența de materiale de construcție utilizat, iar pe de altă parte este cel puțin discutabil în ce măsură imobilul astăzi situat în Dej, Piața B., nr. 8-10 este în mod real situat pe nr. topo 159.
În drept s-au invocat prevederile art. 49, 274 C.pr.civ., OUG 9..
P. R. DEJ a formulat o cerere de intervenție în interesul pârâtului prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantul M. Dej, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de intervenție, a arătat intervenienta că este beneficiara
D. de retrocedare nr. 2389 din (...).
Contestația formulată de către M. DEJ este nelegală și neîntemeiată pentru considerentele de mai jos:
• La art. 4 din D. atacată se constată — în baza actelor doveditoare depuse la dosarul intern nr. 750/(...) la C. specială de retrocedare - că apartamentele retrocedate "se află în proprietatea statului român și sunt folosite, parțial, de către o persoană fizică și, parțial, de către persoane juridice, în temeiul unor contracte de închiriere ".
• Consideră că nu pot fi de utilitate publică imobilele apartamente ce sunt închiriate către alte persoane, și au destinația de spații comerciale. Aceste spații date în chirie nu au însușirea care urmărește satisfacerea nemijlocită a nevoilor sau a intereselor publice, nu sunt destinate serviciilor publice ( electricitate, gaze, apa, telefon etc). Nu sunt afectate unei utilități publice, nu sunt supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile comunității.
Susținerea reclamantului că apartamentele nu pot face obiectul retrocedării întrucât fac parte din domeniul public al M.ui Dej nu au suport legal, având în vedere dispozițiile art. 1 alin. (7) din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 94 din 29 iunie
2000 (^republicată*) privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din R. conform cărora: "In situația în care imobilul retrocedat prin decizia C. speciale de retrocedare se află în domeniul public al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale, acesta urmează a fi scos din domeniul public, potrivit dispozițiilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, m termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei C. speciale de retrocedare ".
În consecință, în raport de cele mai sus reținute și față de dispozițiile legale, consideră că apartamentele ce formează obiectul prezentei cauze au fost retrocedate în mod legal și nu există nici un motiv serios și întemeiat care ar putea cauza anularea D. atacate.
În drept s-au invocat prevederile: art. 49 - 56, 274, Cpr.civ.; ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 94 din 29 iunie 2000 (^republicată*) privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din R.; HOTĂRÂRE nr. 1.094 din 15 septembrie 2005 privind modificarea Hotărârii G. nr. (...) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O. de urgență a G. nr. 9. privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din R., aprobată cu modificări și completări prin L. nr. 5., precum și pentru stabilirea unor măsuri privind organizarea și funcționarea C. speciale de retrocedare.
Pârâta C. S. DE R. a depus note de ședință referitoare la cererea de intervenție in interes propriu formulată de către P. R. Dej, precum și la cererea precizatoare depusă de către intervenienta, S.C. „F. COM"S.R.L. (filele
152-153 vol. I dosar).
În cauză, SC P. SRL a formulat o cerere de intervenție în interesul reclamantei M. Dej prin care solicită sa se admită cererea de intervenție, sa se admită acțiunea formulata de contestatoarea M. Dej in prezentul dosar,cu cheltuieli de judecata, pentru aceleași motive invocate de intervenienta SC F. C.
În plus, a arătat intervenienta că este titulara unui contract de închiriere cu privire la un spațiu comercial ce face parte din imobilul cu nr topo. 159,inscris in C.F. nr. 15982 Dej, restituit in baza D. contestate, contract încheiat sub nr.18929,prelungit ulterior pana in prezent. In baza contractului de închiriere prelungit a cărui durata totala se apropie de 15 ani, a efectuat in imobilul respectiv o serie de investiții a căror recuperare implica derularea contractelor de inchiriere in condițiile oferite de către M. Dej, pe o perioada mai mare de cinci ani.
In drept s-au invocat prevederile art.49, art.274 din Codul de P. C., -O. nr.9..
În cauză, S.C. T. I. S.R.L. a formulat o cerere de intervenție în interesul reclamantei M. Dej, in temeiul art.49 din Codul de procedura civila, prin care solicită sa se admită cererea de intervenție, sa se admită acțiunea formulata de contestatoarea M. Dej in prezentul dosar, cu cheltuieli de judecata, pentru aceleași motive arătate de intervenienta SC F. C.
În plus, a arătat intervenienta că este titulara unui contract de închiriere cu privire la un spațiu comercial ce face parte din imobilul cu nr topo.159,inscris in C.F. nr. 15982 Dej, restituit in baza D. contestate, contract incheiat sub nr.3271
.prelungit ulterior pana in prezent. In baza contractului de închiriere prelungit a cărui durata totala se apropie de 15 ani, a efectuat in imobilul respectiv o serie de investiții a căror recuperare implica derularea contractelor de incchiriere in condițiile oferite de către M. Dej, pe o perioada mai mare de cinci ani.
De asemenea, S.C. M. T. S.R.L. a formulat o cerere de intervenție în interesul reclamantei M. Dej, in temeiul art.49 din Codul de procedura civila, prin care solicită sa se admită cererea de intervenție, sa se admită acțiunea formulata de contestatoarea M. Dej in prezentul dosar, cu cheltuieli de judecata, pentru aceleași motive indicate de celelalte interveniente în interesul reclamantului.
A mai arătat intervenienta că este titulara unui contract de închiriere cu privire la un spațiu comercial ce face parte din imobilul cu nr topo.159,inscris in C.F. nr. 15982 Dej, restituit in baza D. contestate, contract incheiat sub nr.5955,prelungit ulterior pana in prezent. In baza contractului de inchiriere prelungit a cărui durata totala se apropie de 15 ani, a efectuat in imobilul respectiv o serie de investiții a căror recuperare implica derularea contractelor de incchiriere in condițiile oferite de către M. Dej, pe o perioada mai mare de cinci ani.
In drept s-au invocat prevederile art.49, art.274 din Codul de P. C., -O. nr.9..
S.C. N. I. S.R.L a formulat o cerere de intervenție în interesul reclamantei M. Dej, in temeiul art.49 din Codul de procedura civila, prin care solicită sa se admită cererea de intervenție, sa se admită acțiunea formulata de contestatoarea M. Dej in prezentul dosar, cu cheltuieli de judecata, pentru aceleași motive indicate de restul intervenienților în interesul reclamantului.
A mai arătat intervenienta că este titulara unui contract de închiriere cu privire la un spațiu comercial ce face parte din imobilul cu nr topo.159,inscris in C.F. nr. 15982 Dej, restituit in baza D. contestate, contract incheiat sub nr.83,prelungit ulterior pana in prezent. In baza contractului de închiriere prelungit a cărui durata totala se apropie de 15 ani, a efectuat in imobilul respectiv o serie de investiții a căror recuperare implica derularea contractelor de incchiriere in condițiile oferite de către M. Dej, pe o perioada mai mare de cinci ani.
In drept s-au invocat prevederile art.49, art.274 din Codul de P. C., -O. nr.9..
În cauză, S.C. S. S.A. a formulat o cerere de intervenție în interesul reclamantei M. Dej, in temeiul art.49 din Codul de procedura civila, prin care solicită sa se admită cererea de intervenție, sa se admită acțiunea formulata de contestatoarea M. Dej in prezentul dosar, cu cheltuieli de judecata, pentru aceleași motive indicate mai sus.
A mai arătat interevenienta este titulara unui contract de închiriere cu privire la un spațiu comercial ce face parte din imobilul cu nr topo.159,inscris in C.F. nr.15982 Dej, restituit in baza D. contestate, contract incheiat sub nr.
1822,prelungit ulterior pana in prezent. In baza contractului de închiriere prelungit a cărui durata totala se apropie de 15 ani, a efectuat in imobilul respectiv o serie de investiții a căror recuperare implica derularea contractelor de incchiriere in condițiile oferite de către M. Dej, pe o perioada mai mare de cinci ani.
În drept s-au invocat prevederile art.49, art.274 din Codul de P. C., -O. nr.9..
Reclamantul M. DEJ a formulat o întregire a contestației care a fost înregistrata in dosarul cu numărul de mai sus, prin care relevă următoarele aspecte, care evidențiază nelegalitatea D. nr. 2389/(...), emisa de C. speciala de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din R.:
I. Prin decizia nr. 2389/(...) s-au incalcat dispozițiile art. 1 alin. 1 din OUG nr.
9., in sensul că s-a dispus restituirea in favoarea altei persoane juridice decât fostul proprietar.
Din copia C.F. nr. 86 Dej, astfel cum a fost aceasta tradusa, rezulta că proprietar asupra imobilelor, care au fost preluate ulterior de S. Roman, a fost F. pentru Scoală R. din D.
F. pentru Scoală R. din Dej era persoana juridica distincta de P. R. din Dej, concluzie care se desprinde din următoarele împrejurări: a) Mențiunile din C. 86 Dej, unde a fost inscris ca proprietar F. pentru
Scoală R. din Dej si nu P. R. din D.
Chiar si in varianta de traducere invocata de intervenienta P. R. din Dej este menționat "fondul școlar", mențiune care n-ar avea nicio justificare daca proprietatea nu era a F. pentru Scoală R. din D.
Afirmă că varianta corecta de traducere este F. pentru Scoală R. din D. b) In aceeași perioada in care s-a inscris dreptul de proprietate al F. pentru Scoală R. din Dej pentru un alt imobil din aceeași localitate s-a inscris dreptul de proprietate in C. 409 Dej in favoarea F. pentru scoală romano-catolica - de baieti.
In încheierea nr. 7063 din (...) se menționează că "Cererea P. Romano-Catolice din Dej împotriva F. pentru scoală romano-catolica -de baieti, a cărei obiect a fost rectificarea titlului de drept a fost respinsa."
Mențiunile de sub B2 din C. 409, coroborate cu cele de sub B4 din aceeași carte funciara, evidențiază că nu exista identitate intre Biserica Romano-Catolica din Dej și F. pentru Scoală Romano Catolică de băieți din Dej fiindcă dacă era identitate nu erau menționate distinct, succesiv sau concomitent în CR și nici nu se putea pune problema unor poziții contradictorii cu privire la imobilele înscrise în această coală funciară. c) Fondurile pentru școli, indiferent dacă avem în vedere F. pentru Școala
Romano-Catolică ori F. pentru Școala Romano-Gatolică de B. din Dej, aveau organizare de sine stătătoare, întemeiată pe o lege proprie de organizare și funcționare și beneficiau de fonduri alocate de stat sau alte persoane și bunuri proprii necesare desfășurării activității. d) Scoala confesioonală reformată din Dej apare în evidențele arhivelor statului ca entitate de sine stătătoare distinctă de P. R. din Dej, iar faptul că a fost creată pentru asigurarea învățământului elevilor de religie reformată nu pune semnul egal sub aspect patrimonial între fondurile pentru Școala confesională reformată și P. R. din D. e) în tabloul cu școlile particulare și confesionale de toate gradele din județul
Someș, anexă la D. nr. 176 din (...) este menționată existența Școlii reformate de fete din Dej și faptul că toate bunurile mobile și imobile ale acestei școli au trecut în proprietatea statului care „… le va folosi în scopul pentru care ele au fost destinate.";.
II. D. nr. 2389 din (...) a fost dată în condițiile în care nu s-au examinat cu atenție actele normative și documentele istorice din perioada în care s-au creat fondurile pentru școli, autoritatea emitentă limitându-se să examineze actele depuse de solicitant, fără să verifice cu atenție temeinicia acestora și corectitudinea traducerilor cărților funciare.
III. Învățământul școlar a fost separat de biserică, inclusiv în Ardeal, încă din partea a doua a sec. IX context în care și baza materială afectată activității de învățământ a fost separată.
Este de observat că imobilele în litigiu au serviciu activității de învățământ, fapt care nu este contestat nici de către P. R. din Dej, singura problemă în discuție fiind stabilirea fostului proprietar la data preluării imobilelor de către S. R.
În condițiile în care învățământul și baza materială afectată acestuia erau separate de biserică rezultă că imobilele destinate activității de învățământ chiar și pentru elevii de religie ferormată aparțineau fondurilor școlare și nu P. R. din D.
În drept s-au invocat prevederile: art. 132 C.pr.civ.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
Prin D. nr. 2389/(...), C. S. de R. a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din R. a dispus retrocedarea, către P. R. Dej, a imobilului situat în mun. Dej, str. Piața B. nr. 8-10 jud. Cluj cu destinația locuință și spații comerciale, identificat în CF Dej nr. 15981 nr. top 159/IX, 159/X, 159/(...),
159/XI(...), 159/XV, 159/(...), 159/XIII.
I. Consideră reclamantul M. Dej că în mod nelegal a fost emisă această decizie, un prim motiv de nelegalitate fiind dat de faptul că bunul retrocedat se afla în proprietatea publică a S.ui Român, aflat în administrarea Consiliului Local al mun. Dej, astfel încât, până la apariția normelor metodologice pentru aplicarea unitară a OG nr. 9., C. specială de retrocedare nu trebuia să se pronunțe asupra cererii formulate de P. R. D.
Cu privire la acest aspect, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin.
1 din OUG nr. 9., imobilele care au aparținut cultelor religioase din R. și au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decât lăcașele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevăzute la art. 2, se retrocedează foștilor proprietari, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență. Potrivit alin. 7, în situația în care imobilul retrocedat prin decizia C. speciale de retrocedare se află în domeniul public al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale, acesta urmează a fi scos din domeniul public, potrivit dispozițiilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei C. speciale de retrocedare.
Prin urmare, contrar susținerilor reclamantului, Curtea constată că apartenența imobilului la domeniul public al statului nu împiedica emiterea deciziei de retrocedare a bunului, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 1 alin. 1 din OUG nr. 9., astfel încât, din această perspectivă, nu se poate reține nelegalitatea deciziei atacate.
II. un alt motiv invocat în susținerea cererii, atât de către reclamantul M. Dej, cât și de intervenienții care au formulat cereri de intervenție în interesul reclamantului îl reprezintă inadvertențele legate de identitatea imobilului restituit, în condițiile în care întreg nr. topo 159, dezmembrat în două parcele 159/1 și
159/2 figurează în CF nr. 1060 Dej, proprietatea lui Man G. în anul 1876, existând astfel, două înscrieri în paralel pentru nr. top 159, evidențiate în două cărți funciare, având doi proprietari diferiți.
De asemenea, se mai invocă problema adăugirilor aduse imobilului, precum și cea dacă imobilul restituit prin prezenta decizie este același cu cel preluat în 1949.
Analizând acest motiv de nelegalitate, Curtea constată că, problema vizând existența sau nu a unei identități între imobilul restituit și cel înscris în CF nr.
1060 Dej a fost lămurită de către dl. expert C. Dan, prin raportul de expertiză încuviințat de instanță și depus la filele 11-30 dosar (vol. II).
Astfel, dl. expert a concluzionat că nu există identitate între imobilul care a făcut obiectul deciziei de retrocedare și cel înscris în CF nr. 1060 Dej cu nr. topo
159, acest din urmă nr. topo fiind unul dinainte de transformare și care, după transformare, a primit nr. topografic 103, situat din punct de vedere administrativ actualmente pe str. A. I., la o distanță, la o distanță de aproximativ 500 m de imobilul din P-ța B. nr. 8-10.
Referitor la problema adăugirilor aduse imobilului, dl. expert a arătat că, în ceea ce privește suprafața construită la sol, aceasta nu a suferit modificări în ultimii
65 de ani, modificările aduse reprezentând doar lucrări de amenajări interioare și recompartimentare. De asemenea, a mai reținut dl. expert C. Dan că în arhiva P. R.
Dej există evidențiate sumele cheltuite de aceasta pentru efectuarea lucrărilor de transformare ale imobilului în litigiu.
Prin urmare, nici aceste motive de nelegalitate, invocate de către reclamantul
M. Dej și intervenienții în interesul acestora nu se susțin, fiind nefondate.
III. În fine, un ultim motiv de nelegalitate invocat în speță vizează calitatea de proprietar al imobilului în litigiu a F. Ș., astfel încât, se susține că retrocedarea imobilului către P. R. Dej nu este legală, aceasta din urmă neavând calitatea de proprietar.
Analizând acest motiv de nelegalitate, Curtea constată, contrar celor susținute de către reclamant și intervenienții în interesul acestuia, că în CF 86 Dej este înscrisă ca proprietar intervenienta P. R. D.
Este adevărat că în această carte funciară se face referire și F. Ș., înscrierea fiind următoarea: „Biserica Evanghelică R. din Dej (fond școlar), aspect tranșat și de către traducătorul autorizat desemnat de instanță, B. A.-I. (fila 129 vol. II dosar), dar din modalitatea în care este efectuată înscrierea nu se poate trage concluzia că proprietar al imobilului ar fi o persoană distinctă de cea a intervenientei, respectiv
F. școlar.
Mai mult decât atât, din înscrisurile depuse de către intervenienta P. R. Dej, respectiv adresa nr. 132/1950 emisă de C. P. al orașului Dej, inventarul P., (filele
171-175 vol. I dosar) rezultă că imobilul în litigiu a fost proprietatea intervenientei, fiind preluat de la aceasta, de către stat, prin D. nr. 176/(...) (filele 238-241 vol. I dosar fond).
Mențiunea din cartea funciară privind fondul școlar poate fi interpretată doar în sensul că acesta a fost afectat de către proprietar, Biserica R. Dej, acestui fond, dar în nici un caz nu rezultă din nici un act depus la dosar că F. Ș. ar fi o persoană juridică distinctă de P. și care să fi avut proprietatea imobilului, astfel încât, și din această perspectivă, contestația formulată este nefondată.
În consecință, pentru considerentele expuse anterior, Curtea constată că cererea formulată este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge.
Fiind respinsă cererea principală, vor fi respinse și cererile de intervenție în interesul reclamantului.
De asemenea, pentru aceleași considerente, se va admite cererea de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României-C. S. de R. a unor B. I. care au aparținut C. R. din R., formulată de către P. R. D.
În ceea ce privește cererea acestei interveniente de acordare a cheltuielilor de judecată, Curtea urmează să o respingă, această soluție fiind argumenată pe faptul că intervenția voluntară accesorie nu trebuie să aibă drept consecință sporirea cheltuielilor de judecată pe care le va suporta partea care va cădea în pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
{ F. |HOTĂRĂȘTE}
Respinge cererea formulată de reclamantul M. DEJ cu sediul în Dej, str. 1
Mai, nr. 2, jud. Cluj în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI - C. S. DE
R. A U. B. I. C. AU A. C. R. DIN R. cu sediul în B., C. F., nr. 202, sector 1.
Admite cererea de intervenție în interesul pârâtului, formulată de P. R. DEJ cu sediul în Dej, str. M. L., nr. 2, jud. Cluj.
Respinge cererile de intervenție în interesul reclamantului formulate de SC S.
SA cu sediul în Dej, str. R. M., nr. 18, jud. Cluj, SC T. I. SRL cu sediul în D. S. M.
V., nr. 56, jud. Cluj, SC P. SRL cu sediul în Dej, str. C., nr. 8, jud. Cluj, SC M. T. SRL cu sediul în Dej, str. V. Ț., nr. 3, bloc B-1, ap.8, jud. Cluj, SC N. I. SRL cu sediul în Dej, str. F., nr. 11, bloc E-5, ap. 25, jud. Cluj.
Respinge cererea intervenientului P. R. DEJ de acordare a cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE, GREFIER, M. D. M. T.
Red.M.D./dact.L.C.C.
9 ex./(...)
