Sentința nr. 816/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 816/2012
Ședința 02 N. 2012
Completul compus din: PREȘEDINTE S. Al H. Grefier A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta M. M. în contradictoriu cu pârât C. N. DE P. P. - I. N. DE E. M. ȘI R. A C. DE M., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare încadrare în grad de handicap, reluarea plății pensiei.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 19 octombrie 2012, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru data de 26 octombrie 2012 și ulterior, pentru termenul de azi.
INSTANȚA
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată, reclamanta M. M. a chemat în judecată pe pârâta C. N. DE P. P. - I. N. DE E. M. ȘI R. A C. DE M. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 1073/RP/(...), admiterea contestației formulate împotriva deciziei nr. 1591/(...), emisă de I. N. de E. M. și R. A C. De M., cu consecința menținerii gradului de invaliditate III existent la momentul revizuirii medicale, potrivit bolilor de care suferă și reluarea în plată a pensiei de invaliditate care a fost sistată, retroactiv, din luna ianuarie 2011.
În esență, reclamanta arată că afecțiunile de care suferă se înscriu între cele ce fac posibilă încadrarea în gradul III de handicap. R. a relevat că diagnosticul funcțional stabilit conform deciziei medicale contestate , diagnostic care confirmă doar existența unei incapacități adaptative de
30%, nu respectă criteriile de evaluare a capacității de muncă, întrucât incapacitatea adaptativă reală este în procent de 50% și nu a suferit modificări în raport de situația consemnată în decizia nr. 2890/(...) .
Pârâtul prin întâmpinarea formulată a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de A. C. În ceea ce privește fondul raportului juridic litigios a învederat că actele administrative atacate respectă criteriile de evaluare a capacității de muncă și legislația în vigoare privind pensiile de invaliditate .
Excepția de ordine publică a fost soluționată de instanță prin încheierea interlocutorie din 22 iunie 2012, această apărare fiind invalidată atât din considerente de ordin procedural cât și din rațiuni de fond. .
Deliberând cu privire la fondul raportului juridic litigios instanța relevă următoarele:
Cu titlu preliminar curtea reține :
În speța dedusă judecății reclamanta contestă modul în care autoritatea cu competențe în materie a înțeles să aplice criteriile de evaluare a capacității sale de muncă.
Cu privire la situația reclamantei Curtea reține că prin decizia medicală asupra capacității de muncă nr. 2. reclamanta a fost încadrată în gradul III de handicap, diagnosticul funcțional fiind acela de deficiență medie pentru diagnosticul clinic cu cod A 16, J 45.
Certificatul s-a emis la 08 noiembrie 2010 termenul de revizuire fiind stabilit pentru data de 07 noiembrie 2011.
Înainte de epuizarea termenului de valabilitate a deciziei nr. 2., C. N. de P., prin intermediul I., a luat decizia de a verifica încadrarea în gradul de invaliditate a pensionarilor de invaliditate aflați în evidența sa.
Deși autoritatea implicată în procedură susține că reclamanta a fost notificată să se prezinte în vederea evaluării capacității sale de muncă, la dosarul cauzei nu a fost remis înscrisul care să ateste înmânarea acestui document sub semnătură, destinatarului. Astfel, administrația nu a furnizat proba deplină a împrejurării că reclamanta a fost încunoștințată cu privire la data la care trebuia să se prezinte în vederea reevaluării capacității sale de muncă. Cu toate că administrația nu a receptat confirmarea de primire a notificării ,pe care susține că a expediat-o spre a fi adusă la cunoștința reclamantei, a luat decizia suspendării de la plată a drepturilor aferente pensiei de invaliditate, de care reclamanta beneficia în baza deciziei nr. 2.. În acest sens a fost emisă decizia cu nr. 1. din (...), decizie care de asemenea nu a fost adusă la cunoștința reclamantei. A. decizie a fost efectiv comunicată reclamantei după declanșarea prezentului litigiu (fila 58). Rațiunea pentru care decizia nr. 1./(...) a fost emisă a constituit-o împrejurarea că reclamanta nu s-ar fi prezentat la comisie în vederea evaluării stării sale de sănătate.
După sistarea de la plată a drepturilor aferente pensiei de invaliditate, reclamanta a fost notificată să se prezinte la I. N. de E. M. și R. a C. de M. fiind internată și investigată în cadrul acestei instituții. C. de avizare și control a stabilit că diagnosticul funcțional nu corespunde cu diagnosticul funcțional atestat în decizia medicală asupra capacității de muncă nr.
2890/0(...) întrucât reclamanta nu prezintă o deficiență globală medie, cu incapacitate adaptativă de 50% încadrabilă în gradul III de invaliditate (așa cum s-a stabilit prin decizia nr. 2.) ci prezintă o deficiență respiratorie ușoară cu incapacitate adaptativă de 30% ce nu este încadrabilă în gradul III de invaliditate.
În raport de concluziile C. de avizare și control care a statuat că reclamanta și-a păstrat capacitatea de muncă, autoritatea administrativă cu competențe în materie - I. a emis decizia nr. 1. prin care a stabilit că reclamanta prezintă o deficiență respiratorie ușoară cu incapacitate adaptativă de 30% ce nu este încadrabilă în gradul III de invaliditate .
Ulterior, în baza deciziei nr. 1. a fost emisă decizia nr. 1./(...) prin care s-a dispus anularea pensiei de invaliditate de care reclamanta beneficia.
R. a formulat o contestație împotriva acestei decizii, contestație ce a fost respinsă prin decizia nr. 1073/RP/(...).
Instanța este chemată să stabilească dacă decizia medicală asupra capacității de muncă nr. 1., prin care autoritatea administrativă a statuat că diagnosticul funcțional nu permite încadrarea reclamantei în gradul III de invaliditate, a fost sau nu emisă cu exces de putere și dacă este conformă cu legea pe care o aplică.
În vederea dezlegării pricinii, Curtea a apreciat că se impune administrarea probei cu expertiza medico-legală. Curtea a considerat că această probă este admisibilă deși au existat semnale în doctrină și jurisprudență potrivit cărora s-a admis că în domeniul medical, puterea de apreciere a autorităților publice (medicale) n-ar putea fi cenzurată de instanța de judecată.
Curtea nu a împărtășit această opinie întrucât ea ar fi de natură să limiteze grav accesul la justiție al particularului care se consideră vătămat printr-o decizie medicală.
Pentru ca nici instanța să nu se substituie administrației, dar nici administrația să nu devină judecătorul infailibil al destinului unui particular( prin aceea că orice control asupra puterii sale de apreciere este exclus), instanța a apreciat că, în cadrul procesual al acestui tip de litigiu, se impune administrarea probei cu expertiza medico-legală, urmând ca , pe baza acesteia, a pertinenței argumentelor de ordin medical să statueze dacă dreptul reclamantei este sau nu legitim.
Concluziile expertizei medico-legale administrate în cauză sunt extrem de clare. A. medicală investită cu această sarcină a stabilit că reclamantă prezintă o deficiență globală medie cu incapacitate adaptativă, încadrabilă în gradul III de invaliditate. C. se bazează pe un document emis de C. J. de P. C. - C. de expertiză medicală la (...). Conform raportului de expertiză medicală al Serviciului Județean de E. M. și R. a C. de M. - C. J. de P. C. cu nr. 50/(...) în cazul reclamantei s-a stabilit diagnosticul de coxartroză dr. anchilozantă secundară osteonecrozei aseptice de cap femural dr. Astm bronșic. Diagnosticul funcțional a fost acela de deficiență globală medie cu incapacitate adaptativă 50% încadrabilă în gradul III de invaliditate, pentru afecțiunea de coxartroză dreaptă anchilozantă. Examenul obiectiv medico- legal din (...) a atestat că reclamanta are o capacitate de deplasare extrem de limitată (mers sprijinit în cârje lateral, mers ortostatism, urcat/coborât scări extrem de dificil, cu însoțitor). Concluziile expertizei medico legale s-au fundamentat și pe referatul medical nr. 9951/2012 al Spitalului Municipal
T. în care se consemnează următoarele: Diagnostic clinic - Coxartroză dr. hiperalgică. Coxartroză dr. anchilozantă secundară necrozei aseptice de cap femural drept. Astm bronșic alergic. Documentul mai atestă că reclamanta menține cu dificultate ortostatismul și se deplasează extrem de dificil prezentând o limitare marcantă a mobilității șoldului. Examenul RGR bazin a relevat importante modificări de structură osoasă la nivelul coxofemural drept cu aplatizarea capului femural. Coxartroza a fost calificată drept avansată cu necesar chirurgical.
Curtea reține, pe baza acestor evaluări medicale, că diagnosticul funcțional stabilit prin decizia medicală asupra capacității de muncă nr. 2., acela de deficiență medie cu incapacitate adaptativă de 50%, încadrabilă în gradul III de invaliditate nu a suferit modificări până în prezent.
Raportul de expertiză medicală al Serviciului județean de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă - C. J. de P. C. cu nr. 50/(...) emis de autoritatea administrativă în cursul procedurii judiciare confirmă existența aceluiași diagnostic funcțional cu cel recunoscut în decizia nr. 2., chiar dacă prin raportare la alt diagnostic clinic (afecțiunea de coxartroză dreaptă anchilozantă) decât cel identificat în decizia nr. 2..
Conform prevederilor HG 155/2011 diagnosticul funcțional se bazează pe elemente clinice, pe rezultatele investigațiilor de laborator , exprimă severitatea tulburărilor funcționale și mecanismele prin care acestea se produc și permite evaluarea restantului funcțional și a mecanismelor funcționale care pot interveni compensator.
Deficiența funcțională (consecință unor tulburări morfologice sau funcționale variate - boli, accidente, anomalii genetice), este cuantificabilă prin evaluări clinice și funcționale standard și se regăsește în formularea diagnosticului funcțional. Ea se corelează cu incapacitatea adaptativă și cu gradul de invaliditate.
Incapacitatea adaptativă (generată de tulburări morfologice și funcționale diverse ) exprimă limitele persoanei în efortul de a se adapta la mediul natural și social și se exprimă procentual în cadrul unui sistem cuantificat din capacitatea adaptativă normală.
Capacitatea de muncă se definește prin posibilitatea desfășurării unei activități organizate, prin care persoana își asigură întreținerea sa și a familiei. Capacitatea de muncă se exprimă ca un raport între posibilitățile biologice individuale (evaluate strict din punct de vedere medical) și solicitarea profesională (ca element medico-social). Este determinată de abilitățile fizice și intelectuale, determinate genetic, și de nivelul de integrare socio-profesională, care ține de pregătire și de experiență.
Invaliditatea este o noțiune medico-juridică care exprimă statutul particular al unei persoane asigurate în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, care beneficiază de drepturi conform legii.
Invaliditatea este cuantificată în raport cu posibilitatea desfășurării activităților legate de viața cotidiană și/sau profesională.
Invaliditate de gradul III se caracterizează prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, acest statut fiind compatibil cu prestarea unei activități profesionale cu program redus și în condiții adecvate de solicitare.
Relația "deficiență funcțională - incapacitate adaptativă - grad de invaliditate" este reprezentată pe o scală negativă, care exprimă pierderea funcțională cu repercusiuni asupra îndeplinirii rolului adecvat conform vârstei, gradului de instruire și factorilor socio-culturali existenți.
Ceea ce trebuie să primească prevalență în speță este împrejurarea că statutul diagnosticului funcțional a rămas neschimbat. Incapacitatea adaptativă exprimă limitele persoanei în efortul de a se adapta la mediul natural și social iar acesta, în situația particulară a reclamantei a fost și a rămas de 50%, procent care permite încadrarea sa în gradul III de invaliditate.
Curtea reține că autoritatea publică a utilizat procedura reevaluării într- un scop străin de cel vizat de legiuitor.
Instituțiile specializate sunt abilitate să constate în ce măsură afecțiunile de care suferă o persoană sunt de natură să determine încadrarea într-un grad de handicap.
Dacă invaliditatea se impune a fi cuantificată în raport cu posibilitatea desfășurării activităților legate de viața cotidiană sau profesională și dacă relația "deficiență funcțională - incapacitate adaptativă - grad de invaliditate" exprimă pierderea funcțională cu repercusiuni asupra îndeplinirii rolului adecvat conform vârstei, gradului de instruire și factorilor socio-culturali existenți, ceea ce trebuie să capete prevalență în procesul evaluării nu este strict diagnosticul clinic.
Scopul evaluării este acela de a determina dacă starea de sănătate a unei persoane îi permite acesteia să desfășoare o activitate organizată.
Accesul la drepturile cu conținut social-economic garantate constituțional
( cum sunt cele evocate de art. 34, 47 din Constituție ) nu poate fi obliterat doar din considerente de ordin formal. Astfel, evaluările clinice și funcționale nu trebuiau limitate strict doar la codul diagnosticului clinic menționat în decizia nr. 2., ci trebuiau să se raporteze și la alte investigații, cu relevanță în evaluarea gradului de invaliditate de care suferă reclamanta. P. la urmă ceea ce trebuie stabilit în procesul unei evaluări medicale de această natură este tocmai dacă statutul unei persoane este sau nu compatibil cu prestarea unei activități profesionale cu program normal. În cazul reclamantei, chiar dacă inițial incapacitatea adaptativă de 50% s-a raportat la un alt diagnostic clinic, statutul diagnosticului funcțional a rămas neschimbat. Investigații de rutină, pe care C. superioară medicală era obligată să le realizeze, puteau să confirme faptul că reclamanta prezintă o deficiență globală medie cu incapacitate adaptativă de 50% și că diagnosticul funcțional nu se impune a fi revizuit.
De altfel, administrația a încercat să corecteze această deficiență întocmind în cursul procedurii raportul nr. 50/(...). Întrucât afecțiunile de care suferă reclamanta erau de natură să determine încadrarea acesteia în gradul III de invaliditate, Curtea constată că decizia nr. 1. emisă de I. și decizia nr. 1073/RP/(...) emisă de C. - I. sunt nelegale.
Așa fiind, în temeiul prevederilor art. 18 din Legea contenciosului administrativ, Curtea va admite în parte acțiunea cu consecința anulării actelor administrative contestate și a recunoașterii dreptului reclamantei de a fi încadrată în gradul III de invaliditate, drept de care reclamanta beneficia la data revizuirii dispuse prin decizia medicală asupra capacității de muncă nr. 1591/(...).
În vederea reparării prejudiciului ce i-a fost cauzat reclamantei prin emiterea actelor administrative atacate în prezenta procedură și în temeiul prevederilor art. 19 din Legea contenciosului administrativ, instanța va obliga pârâta C. să plătească reclamantei despăgubiri cuantificate în raport de valoarea pensiei de invaliditate ce s-ar fi cuvenit reclamantei, aferent gradului III de invaliditate, în intervalul (...) - (...) precum și pentru viitor, sub condiția nerevizuirii gradului de reducere a capacității de muncă actual.
În raport de procedura instituită prin art. 115 din Legea nr. 263/2010, instanța reține că cererea reclamantei, privind reluarea în plată a pensiei, nu se circumscrie sferei contenciosului administrativ , singurul remediu compatibil cu această procedură fiind cel institui prin art.19 din Legea contenciosului administrativ.
Culpa procesuală a pârâtei fiind dovedită, în baza art. 274 C.proc.civ. , aceasta va fi obligată să plătească reclamantei suma de 663 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
H OT A R A S T E
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta M. M. domiciliată în T., str.R. nr.3, bl.G4, sc.B, et.1, ap.25, jud.C. în contradictoriu cu pârâta C. N. DE P. P. - I. N. DE E. M. ȘI R. A C. DE M. cu sediul în B., S.P. nr.22, sector 5 și în consecință:
Anulează decizia nr. 1073/RP/(...) emisă de C.- I. și D. medicală asupra capacității de muncă nr. 1591/(...) emisă de C.- I. cu consecința menținerii gradului III de invaliditate de care reclamanta beneficia la data revizuirii .
Obligă pârâta C. să plătească reclamantei despăgubiri cuantificate în raport de valoarea pensiei de invaliditate ce s-ar fi cuvenit reclamantei, aferent gradului II de invaliditate, în intervalul (...) - (...) precum și pentru viitor, sub condiția nerevizuirii gradului de reducere a capacității de muncă actual.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 663 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 2 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE GREFIER
S. AL H. A. B. red.S.Al H./A.C.
4 ex. - (...)
