Sentința nr. 819/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI F.
DOSAR NR. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR.819/2012
Ședința n data de 05 noiembrie 2012
Instanța constituită din: JUDECĂTOR: C. P.
GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC E. SRL, cauza privind și pe pârâții M. C.-N. PRIN P., D. DE T. ȘI I. L. C.-N. DIN C. P. C.-N. N. și P. M. C. - N., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru reclamantă avocat V.
R. și pentru pârâții M. C.-N. PRIN P. ȘI P. M. C.-N. consilier juridic D. S.
Procedura de citare este legal îndeplinită. Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.
Capetele de cerere având ca obiect anularea deciziilor de impunere nr.102684/(...) și nr.2012-102694/492/(...), ambele emise de M. C. - N., împreună cu anularea deciziei de soluționare a contestațiilor vor face obiectul unor dosare distincte, în care se va pune în discuție excepția necompetenței materiale a instanței.
Reprezentanții părților arată că nu mai au de formulat alte cereri în probațiune referitor la anularea D. de impunere nr.102681/(...) emisă de M. C. - N.
Curtea, în urma deliberării, constată că nu mai sunt de formulat alte cereri în probațiune, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentanților părților pe fondul cauzei.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea D. nr. 102681/(...) și dispoziția primarului, fără cheltuieli de judecată, pentru motivele detaliate pe larg în scris și susținute oral cu prilejul acordării cuvântului în dezbateri judiciare. A. că societatea nu a aplicat pentru obținerea de facilități fiscale în cadrul unei scheme de ajutor de stat. O. nr. 2. nu are puterea de a completa un act normativ cu putere de lege, respectiv C. F., prin care se reglementează situațiile în care nu se datorează impozit pe clădiri și teren, dispoziții care operează de drept, prin efectul legii, fără ca ele să reprezinte măsuri de natura ajutorului de stat.
Reprezentanții părților solicită respingerea acțiunii pentru motivele arătate prin întâmpinare depusă la dosar, fără cheltuieli de judecată, dispoziția primarului fiind emisă cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare. În parcul industrial reclamanta deține și alte clădiri pentru care a îndeplinit procedura de certificare, fiind măsuri de ajutor de stat pentru care reclamanta trebuia să îndeplinească anumite condiții.
Notă: capătul de cerere având ca obiect anularea D. de impunere nr.102684/(...) emisă de M. C. - N. a fost înregistrat sub nr.(...), iar cel având ca obiect anularea D. de impunere nr.2012-102694/492/(...) emisă de M. C. - N. a fost înregistrat sub nr.(...).
C U R T E A
Deliberând asupra cauzei de față,constată următoarele:
Prin cerererea înregistrată în dosarul cu numărul de mai sus la data de
(...), reclamanta SC E. SRL a chemat în judecată pârâții M. C.-N., prin P., D. de T. si I. L. C.-N., din cadrul P. C. N., reprezentata prin P. și P. M. C., in calitate de emitent al D. nr. 1460/(...) prin care a fost respinsa plangerea prealabila formulata de E. impotriva Deciziilor de I. solicitând anularea ca nelegale si netemeinice a urmatoarelor acte:
- D. de impunere nr. 102681/(...), emisa de M. C.-N. prin D. de T. si I. L., S. P. J., prin care s-au stabilit in sarcina societății obligatii fiscale de plata referitoare la impozitul pe cladiri aferent anului fiscal 2012, in cuantum de
522.789 lei;
- D. de impunere nr. 102684/(...), emisa de M. C., prin D. de T. si I. L., S.
P. J. prin care s-au stabilit in sarcina societății obligatii fiscale de plata referitoare la rectificarea impozitului pe cladiri aferent anului fiscal 2010-
2011, in cuantum de 6.619 lei;
- D. de impunere nr. 2012-102694/492/(...), emisa de M. C., prin care s-au stabilit in sarcina societății obligatii fiscale de plata referitoare la impozitul pe teren aferent anului fiscal 2012 în cuantum de 15485 lei.
- D. P. nr.1460/(...) prin care a fost respinsa plangerea prealabila formulata de E. impotriva Deciziilor de impunere, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu acest proces.
În motivarea cererii, se arată că societatea nu a aplicat pentru obtinerea de facilitati fiscale in cadrul unei scheme de ajutor de stat, ceea ce denota, ab initio, o interpretare gresita a M. C. a situatiei de fapt a societății. Pretentiile societății cu privire la scutirea de la plata impozitului pe terenul si cladirile localizate intr- un parc industrial se intemeiaza strict pe prevederile C. F.
In conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale, pentru constituirea si dezvoltarea unui parc industrial se acorda mai multe facilitati, printre care si reduceri de impozite pentru imobilele transmise in folosinta parcului industrial. Parcul Industrial a fost constituit in temeiul OG 65/2001 prin O. 1..
Pe de alta parte, C. F. prevede scutiri, prin efectul legii de la plata impozitului pe terenul si cladirile din parcurile industriale. Astfel, art. 250 alin 1, punctul 9, respectiv art. 257, lit. 1 din C. F. prevad ca prin efectul legii pentru terenul si cladirile din parcurile industriale, stiintifice si tehnologice nu se datoreaza impozit, in conditiile legii. Dispozitiile C. F. amintite mai sus au fost declarate ca fiind constitutionale de catre Curtea C., prin D. nr. 1., ca urmare a respingerii exceptiei de neconstitutionalitate ridicata de C. Local al M. B.
În conformitate cu prevederile art. 1, alin, 3 din C. fiscal, in materie fiscala dispozitiile C. F. prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative, in caz de conflict intre acestea aplicandu-se prevederile C. F.
Scutirile de la plata impozitului pe cladiri si pe teren pentru constructiile edificate in parcuri industriale si pentru terenurile localizate in aceste parcuri industriale sunt stabilite prin C. F. si se aplica tuturor constructiilor edificate, respectiv terenurilor localizate in parcuri industriale, stiintifice sau tehnologice, fara discriminare.
Sintagma "potrivit legii" mentionata la art. 250 alin 1, punctul 9, si la art. 257, lit. l din C. F. vizeaza conditiile de constituire a parcurilor industriale si nicidecum conditiile de acordare a ajutorului de stat. D. s-ar admite interpretarea potrivit careia in conditiile unei legi speciale s-ar stabili in concret daca se acorda sau nu facilitati fiscale parcurilor industriale sub aspectul neimpozitarii cladirilor si terenurilor, atunci ar insemna sa admitem concluzia absurda ca doua acte normative cu forta juridica egala se pot contrazice in privinta aplicarii aceluiasi tip de norma juridica pentru aceiasi destinatari. Aceasta interpretare ar contraveni principiului de drept conform caruia normele juridice se interpreteaza in sensul in care ele produc efecte juridice.
Rezulta ca, prin dispozitiile legale mentionate mai sus, au fost scutite de la plata impozitului terenurile si cladirile din parcurile industriale, parcuri industriale constituite si functionand in conformitate cu prevederile OG nr.
65/2001. Aceste scutiri au fost acordate prin efectul legii, autoritatile fiscale neavand competenta necesara sa decida suspendarea si/sau neaplicarea lor.
Astfel 0G nr. 65/2001 prevede o serie de facilitati pentru modificarea destinatiei terenurilor si a altor reduceri de impozite acordate de administratia publica locala, C. F. acorda scutiri de la plata impozitului pe terenul si cladirile localizate intr-un parc industrial iar O. nr. 2. instituie o serie de facilitati (inclusiv cele prevazute de primele doua acte normative) pentru terenurile si cladirile din parcurile industriale, dar numai in cadrul unei scheme de ajutor de stat.
OG nr. 65/2001 si C. fiscal instituie facilitati diferite referitoare la terenuri si/sau cladiri localizate in parcuri industriale, facilitati ce sunt acordate in mod general si nediscriminatoriu.
Pe de alta parte, O. nr. 2. include facilitatile acordate prin ambele acte normative mentionate anterior, insa se refera la schemele de ajutor de stat ce pot fi accesate numai de o categorie limitata de aplicanti.
O. nr. 2. reglementeaza anumite facilitati fiscale acordate in mod individual, numai in cadrul schemelor de ajutor de stat, pentru care aplicantii trebuie sa indeplineasca o serie de conditii destul de restrictive.
In consecinta, scutirile de impozit prevazute de C. F. se aplica prin efectul legii, fara a fi necesara respectarea oricarei alte proceduri, inclusiv cea mentionata de O. nr. 2..
Astfel, in ceea ce priveste forta juridica a actelor normative precum si ierarhia normelor juridice, un ordin de ministru (respectiv O. nr. 2.) nu poate sa abroge implicit sau explicit dispozitii cuprinse intr-o lege. Legiuitorul are posibilitatea, potrivit dispozitiilor sale constitutionale, sa abroge sau sa modifice dispozitiile C. F. care prevad scutirea de impozit în cazul parcurilor industriale. Pasivitatea autoritatilor publice nu poate fi imputata destinatarilor legii.
Scutirile de impozit prevazute de C. F. si analizate in cauza, chiar daca intr-o interpretare larga pot fi considerate ajutoare de stat, nu sunt de natura a afecta concurenta pe pietele relevante, intrucat ele se acorda in mod nediscriminatoriu, tuturor parcurilor industriale, tehnologice sau stiintifice din tara, instantele de contencios administrativ pronuntandu-se in repetate randuri in acest sens.
Prin întâmpinare, M. C. N. și P. M. C. - N. au solicitat respingerea pe cale de excepție a acțiunii ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării arată că, pe cale de excepție, invocă, în lumina prevederilor art. 205 și 218 din OG nr. 92/2003 privind C. de procedură fiscală și a art. 7 din L. nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, exceptia inadmisibilitătii actiunii cu privire la anularea deciziei de impunere nr.
102684/(...).
Pe fond, pârâții au arătat că reclamanta susține faptul că dispozițiile din C. F. referitoare la incidența facilității fiscale ope legis menționată de textul art. 250 alin. 1 pct. 9, respectiv art. 257 lit. I au prioritate de aplicare în concurs cu alte norme legale, fără a observa faptul că, în acord cu angajamentele asumate de legiuitorul român prin T. de aderare la U. E., aliniatul 4 al articolului 1 din L.
571/2003 derogă de la regula instituită în aliniatul 3, în sensul că dreptul comunitar are prioritate de aplicare întotdeauna în concurs cu o normă internă. În plus, art. 148 din Constituția României prevede în mod expres faptul că urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Pornind de la acest fundament, se poate observa faptul că prin însuși textul art. 250 alin. 1 pct. 9, teza finală (potrivit legii), și art. 257 lit. 1, care este o normă juridică de trimitere, se face raportarea la legislația în domeniu care trebuie aplicată în situația scutirii de la plata impozitului pentru clădirile și terenurile situate în parcurile industriale. Astfel, la nivel european Comisia E. a elaborat Regulamentul European CE 1628/2006 de aplicare a articolelor 87 și 88 din Tratatul CEE ajutoarelor naționale pentru investiții regionale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 302/29, act normativ comunitar care în art. 1, 2, art. 5 alin. 1 și art. 9 stabilește cu caracter obligatoriu pentru statele membre, până în anul 2013, cadrul general ce trebuie respectat de către acestea în materia ajutoarelor de stat. Î. cu data de (...), Regulamentul a devenit obligatoriu și pentru România.
În vederea implementării și respectării normativelor comunitare au fost adoptate pe plan național o serie de acte normative printre care cu incidență în speță sunt Ordonanța de U. nr. 117 din 21 decembrie 2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări și completări prin L. nr. 1., și O. MAI nr. 296 din 18 septembrie 2007 privind aprobarea schemei de ajutor de stat regional acordat pentru investițiile realizate în parcurile industriale, publicat în M.Of. nr. 683/(...) și intrat în vigoare la data de 0(...).
Ajutorul de stat se acordă în cazul schemei, întreprinderilor localizate în parcul industrial, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: a) beneficiarul a prezentat, înainte de demararea lucrărilor pentru proiect, o cerere pentru ajutor în cadrul schemei; b) autoritatea responsabilă a confirmat ulterior în scris că, sub rezerva unor verificări detaliate, proiectul îndeplinește condițiile de eligibilitate stabilite în schemă, înainte de începerea lucrărilor. D. lucrările cu investiția încep anterior îndeplinirii condițiilor prevăzute proiectul se va considera ca neeligibil pentru acordarea ajutorului de stat. C. va fi însoțită de dovada proprietății terenului și/sau a clădirii și de un plan de afaceri care va include și descrierea investițiilor, durata derulării proiectului de investiții și detalierea, pe ani, a cheltuielilor eligibile. Poate beneficia de facilitățile acordate de furnizori în baza schemei orice operator economic care dovedește îndeplinirea următoarelor condiții de eligibilitate: a) are sediul și este înregistrat pe teritoriul R. b) nu se află în situație de dificultate, definită conform Liniilor directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C (...); c) realizează o investiție inițială într-un parc industrial cu titlu acordat prin ordin al ministrului internelor și reformei administrative sau declarat printr-o hotărâre a Guvernului; d) nu este în stare de faliment ori de lichidare, nu are afacerile administrate de un judecător sindic, nu are activități comerciale suspendate sau nu se află într-o situație similară cu cele menționate mai sus, reglementate de lege; e) nu face obiectul unei proceduri lega le pentru declararea acestuia într-una dintre situațiile prevăzute la lit. d); f) nu face obiectul unui ordin exigibil de recuperare a unui ajutor de stat, indiferent de obiectivul acestuia și de organismul furnizor al respectivului ajutor de stat.
În vederea atingerii obiectivului de dezvoltare regională, sunt sprijinite investițiile inițiale, realizate în parcul industrial, prin acordarea următoarelor facilități fiscale: a) scutirea de la plata impozitului pe clădiri, prevăzută de art.
250 alin. (1) pct. 9 din L. nr. 571/2003 privind C. fiscal, cu modificările și completările ulterioare; b) scutirea de la plata impozitului pe teren, prevăzută de art. 257 lit. 1) din L. nr. 571/2003 privind C. fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Scutirile prevăzute la art. 17 lit. a) și b) se acordă de către unitățile administrativ-teritoriale în care este amplasat parcul industrial, în limita plafoanelor de intensitate prevăzute de schemă, pentru proiectele de investiții pe care beneficiarii intenționează să le realizeze, cu respectarea condițiilor prevăzute în schema.
Contrar celor susținute de reclamantă și argumentate cu referire la prevederile art. 12 alin. 2 din O. nr. 2., în sensul că prevederile O.ui nr. 2. nu sunt aplicabile situației fiscale analizate, se poate constata faptul că art. 12 alin.
2 face referire expresă la societățile administrator ale parcurilor industriale care au primit titlu până la data intrării în vigoare a schemei de ajutor și care astfel nu sunt considerate beneficiare ale schemei, ori reclamanta nu are calitatea de societate administrator al parcului industrial Tetarom II, după cum este definită aceasta de art. 7 lit. j din O. nr. 2..
Fiindcă reclamanta nu a respectat prevederile art. 8 din O.ui 2. privind aprobarea schemei de ajutor de stat regional acordat pentru investițiile realizate în parcurile industriale, aceasta nu poate beneficia de scutirea de la plata impozitului pe c1ădiri și terenuri în conformitate cu art. 250 alin. 1 pct. 9, respective art. 257 lit. 1, ci în speță sunt incidente dispozițiile art. 249 alin. II art. 256 alin. 1 din L. nr. 571/2003 în sensul că orice persoană ce deține în proprietate o clădire/teren situat/ă în România datorează pentru aceasta impozit.
Referitor la competenta materială a M. C.-N. în emiterea deciziilor de impunere referitoare la stabilirea obligațiilor fiscale pentru societățile comerciale ce dețin clădiri și terenuri în parcurile industriale, competență contestată de reclamantă arată următoarele aspecte:
D. există competența furnizorului de ajutor de stat de a emite decizii de stopare a ajutorului de stat acordat, nu se poate vorbi despre o încălcare a competenței exclusive a Comisiei Europene în domeniu. Articolul 26 din OUG 1. statuează asupra competenței exclusive a Comisiei Europene cu privire la emiterea deciziei de rambursare a ajutorului de stat ilegal acordat, și nu poate fi extins și la situația neacordării unui ajutor de stat ca urmare a nerespectării prevederilor schemei de ajutor de stat.
Dispozițiile art. 26 din OUG nr. 1., în care se amintește despre rambursarea sumei reprezentând ajutorul de stat acordat ca urmare a deciziei
Comisiei Europene, nu are nicio tangență cu situația din prezenta speță.
Astfel, prin D. de impunere nr.102681/(...), respectiv D. de impunere nr.102694/(...) nu au fost stabilite obligații de plată retroactiv sau nu s-a dispus rambursarea vreunei sume acordate de furnizorul de ajutor de stat sub forma scutirii de la plata impozitului pe clădiri și teren, ci s-au stabilit obligații de plată doar pentru anul fiscal 2012. Mai mult de atât, ajutorul de stat sub forma scutirii de la plata impozitului pe clădire/teren s-ar fi acordat de la bugetul local al M. C.-N., ori în aceste condiții interesul și competența în stabilirea obligațiilor fiscale pentru contribuabilii ce nu se mai bucură de beneficiul unui ajutor de stat aparțin de plin drept în planul dreptului fiscal M. C.-N. (furnizorul ajutorului de stat).
În ședința publică din data de (...), instanța a pus în discuția părților excepția necompetenței materiale a curții de apel în soluționarea capetelor de cerere având ca obiect anularea deciziilor de impunere nr.102684/(...) și nr.2012-
102694/492/(...), ambele emise de M. C. - N., acestea urmând a face obiectul a două dosare distincte.
Au fost depuse documentele care au stat la baza emiterii deciziilor contestate.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin D. de impunere nr.102681/(...), M. C. - N. a stabilit în sarcina reclamantei obligații fiscale de plată referitoare la impozitul pe clădiri aferent anului fiscal 2012 în cuantum de 522.789 lei, reținând că reclamanta nu a îndeplinit condițiile prevăzute de O. M. I. și R. A. nr.2. privind aprobarea schemei de ajutor de stat regional acordat pentru investițiile realizate în parcurile industriale, în sensul că nu a prezentat, anterior demarării lucrărilor de construcții în interiorul parcului industrial Tetarom II, o cerere pentru ajutor de stat în cadrul schemei prevăzute de ordin.
Problema de drept care se impune a fi soluționată în prezenta cauză este, în esență, dacă reclamanta poate beneficia de scutirea de la plata impozitului pe clădiri și terenuri în temeiul art.250 alin.1 pct.9, respectiv art.257 lit.l din C. fiscal fără a formula o cerere pentru acordarea ajutorului de stat prevăzut de OUG 1. și O. 3..
Părțile au poziții contrare asupra acestui aspect, reclamanta susținând că scutirea operează automat, în temeiul dispozițiilor C. fiscal, iar pârâții susțin că aceste norme nu pot fi privite individual, ci numai prin coroborare cu prevederile OUG 1., precum și cu cele ale O.ui M., care detaliază condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca scutirea să poată opera. Necontestat, imobilele de ținute de reclamantă sunt situate în parcul industrial Tetarom II, care a primit acest titlu prin O. 1..
Curtea reține, în primul rând, că, în conformitate cu art.250 alin.1 pct.9, respectiv art.257 lit.l din C. fiscal (formulările acestor texte legale sunt identice), nu se datorează impozit pentru clădirile, respectiv terenurile din parcurile, respectiv parcurilor industriale, științifice și tehnologice, potrivit legii. Curtea apreciază, deci, că, spre deosebire de cazurile de scutire de la plata impozitului prevăzute de alte litere ale celor două articole indicate, legiuitorul a intenționat să detalieze ulterior, prin alte acte normative cu putere de lege, cazurile și modalitățile de scutire pentru aceste imobile situate în parcuri industriale (regimul fiscal aplicabil acestor imobile) și nu numai condițiile de constituire a parcurilor industriale, astfel cum susține reclamanta.
Astfel, s-a adoptat OUG 1. - act normativ cu forța juridică a legii care reglementează de principiu procedurile naționale în materia ajutorului de stat, și, de asemenea, în vederea organizării executării ordonanței, s-a emis O. M. I. și R. A. nr.2., în al cărui articol nr.3 se face trimitere expresă la prevederile C. fiscal.
Curtea redă, în cele ce urmează, textele legale relevante din acest ordin:
ART.1 (1) Schema de ajutor de stat regional acordat pentru investițiile realizate în parcurile industriale, denumită în continuare schemă, descrie facilitățile fiscale și condițiile de acordare a acestora în vederea dezvoltării locale/regionale, prin înființarea și dezvoltarea parcurilor industriale, definite conform Ordonanței Guvernului nr.
65/2001 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, aprobată cu modificări prin nr. 4., cu modificările ulterioare.
(2) Acordarea ajutoarelor de stat pentru investiții în cadrul acestei scheme se va face numai cu respectarea tuturor criteriilor de eligibilitate prevăzute în prezentul act.
ART. 17 În vederea atingerii obiectivului de dezvoltare regională, sunt sprijinite investițiile inițiale, realizate în parcul industrial, prin acordarea următoarelor facilități fiscale: a) scutirea de la plata impozitului pe clădiri, prevăzută de
250 alin. (1) pct. 9 din L. nr. 571/2003 privind C. fiscal, cu modificările și completările ulterioare; b) scutirea de la plata impozitului pe teren, prevăzută de 257 lit. l) din L. nr. 571/2003 privind C. fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
ART. 18 Scutirile prevăzute la art. 17 lit. a) și b) se acordă de către unitățile administrativ-teritoriale în care este amplasat parcul industrial, în limita plafoanelor de intensitate prevăzute de prezenta schemă, pentru proiectele de investiții pe care beneficiarii intenționează să le realizeze, cu respectarea condițiilor prevăzute în schemă.
Instanța observă, prin urmare, că facilitățile fiscale prevăzute de normele fiscale indicate reprezintă ajutor de stat, în sensul prevederilor OUG 1., iar, conform prevederilor art.1 alin.5 din C. fiscal, orice măsură de natură fiscală care constituie ajutor de stat se acordă potrivit dispozițiilor OUG 1.. Pentru a reține această concluzie, curtea a avut în vedere inclusiv prevederile Legii 143/1999, actul normativ care reglementa ajutorul de stat anterior adoptării OUG 1. în vederea respectării dreptului comunitar și care califica expres exceptările, reducerile sau amânările de la plata taxelor și impozitelor drept măsuri de ajutor de stat, prin acestea asigurându-se un beneficiu de natură economică și financiară, pe care beneficiarul nu l-ar fi obținut în absența acestor măsuri.
În consecință, contrar susținerilor reclamantei, curtea apreciază că, în măsura în care aceasta urmărea să fie scutită de la plata impozitului pentru acele clădiri și terenuri la care se referă decizia de impunere contestată și situate în parcul industrial Tetarom II, trebuia să se supună reglementărilor și modalităților de acordare prevăzute în dreptul național materia ajutorului de stat, respectiv OUG 1., ca expresie a principiului subsidiarității ce stă la baza funcționării instituțiilor Uniunii Europene. Având în vedere că aceste măsuri fiscale se acordă doar anumitor întreprinderi, fiind, astfel, afectat mediul concurențial, ele nu pot fi acordate decât cu stricta respectare a legislației în materie, în caz contrar constituind ajutoare de stat ilegale.
În același sens s-a pronunțat în numeroase spețe și Înalta Curte de Casație și Justiție, jurisprudența sa fiind constantă în această materie (spre exemplu, deciziile nr.1409/12 martie 2009, 5693/10 decembrie 2010, 5731/10 decembrie
2010, 1306/9 martie 2012).
Prin urmare, întrucât reclamanta nu a optat pentru obținerea acestor facilități fiscale în cadrul unei scheme de ajutor de stat (întreg raționamentul său juridic fiind întemeiat de la această ipoteză), nu poate beneficia de scutirea de la plata impozitului pe imobilele aflate într-un parc industrial prevăzută de C. fiscal, întrucât, astfel cum instanța a argumentat în cele ce preced, în caz contrar ar fi un ajutor de stat ilegal, acordat cu nerespectarea dreptului Uniunii Europene. De altfel, reclamanta a formulat, în cadrul dosarului nr.2213/(...), cerere pentru acordarea ajutorului de stat în forma prevăzută de O. M. 2. pentru alte imobile din același parc industrial.
Având în vedere considerentele expuse, constatând că D. de impunere nr.102681/(...) emisă de M. C. - N. și D. P. municipiului C. - N. nr.1460/(...) sunt legale și temeinice, potrivit art.18 din L. 554/2004, curtea va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta SC E. SRL, cu sediul în C.-N., str. E., nr.4, jud. C., având ca obiect anularea deciziei de impunere nr.102681/(...), emisă de M. C.-N., în contradictoriu cu M. C. - N., D. de taxe și I. L. din cadrul P. C.-N. și P. municipiului C. - N., toți cu sediul în C.-N., str. M. nr.
1-3, jud. C., ca neîntemeiată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din (...).
PREȘEDINTE GREFIER C. P. V. D.
Red. C.P./Dact.GC
6 ex/(...)