Sentința nr. 985/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 985/2012
Ședința 12 decembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. T.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții T. V., C. A. E., S. A., S. R., POP A. C. și M. A.- R. în contradictoriu cu pârâții S. ROMÂN PRIN C. C. PENTRU S. D. și I. P. J. C., având ca obiect - obligare emitere act administrativ măsuri reparatorii.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de (...), încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru când s-a dispus amânarea pronunțării la data de (...) și ulterior la data de (...).
CURTEA
Constată că prin cererea înregistrată la (...) sub nr.(...) reclamanții T. V., C. A. E., S. A., S. R., POP A. C. și M. A. - R. în contradictoriu cu pârâții S. ROMÂN PRIN C. C. PENTRU S. D. și I. P. J. C. au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea la înaintarea către secretariatul C. a dosarelor soluționate prin dispozițiile nr.1693/(...), 179/(...), 3993/(...), 171/(...),
170/(...), 1690/(...), 2901/(...), 1695/(...) în privința reclamanților; numirea unui evaluator autorizat care să efectueze lucrarea de specialitate în vederea stabilirii cuantumului măsurilor reparatorii la valoarea de piață a imobilelor, emiterea titlului de despăgubire conform sumei stabilite de evaluator, cu cheltuieli de judecată.
În susținerea celor solicitate se arată în esență că în urma demersurilor adresate au fost emise dispozițiile ce le conferă dreptul de a primi despăgubiri. Ulterior emiterii acestora dosarele au fost înaintate Instituției prefectului care le- a comunicat că s-a emis avizul de legalitate cu precizarea că documentațiile aferente se predau pe baza de proces verbal de predare primire Secretariatului Comisiei Centrale pe județe conform eșalonării stabilite de acesta. Sub acest din urmă aspect s-au solicitat periodic informații mai exact dacă dosarele au fost predate C. însă demersul a rămas fără rezolvare relevându-se că normele interne impun limitarea numărului dosarelor transmise fapt ce a determinat promovarea acțiunii în instanță. Această ineficiență în soluționarea într-un termen rezonabil a cererilor așa cum prevede și jurisprudența Curții Europene a drepturilor omului se datorează strict normelor impuse unilateral de către C. Prin aceste norme se încalcă prevederile art.6 din CED O și în plus incertitudinea aduce atingere principiului societății juridice.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare pârâta a invocat excepția prematurității cererii în considerarea că procedura se desfășoară în mai multe etape iar în lipsa dosarului acesta nu poate fi declanșată.
Ulterior reclamanții și-au extins acțiunea solicitând și obligarea G. la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate ca urmare a adoptării OUG nr.4. constând în dobânda legală aferentă valorii de piață a imobilelor preluate abuziv pentru perioada de 6 luni în care s-au suspendat procedurile.
T. reclamanții au solicitat sesizarea Curții Constituționale în contextul invocării excepției neconstituționalității dispozițiilor alin.1 al articolului unic
OUG nr.4..
În condițiile art.9 din L. nr.554/2004 a fost dispusă suspendarea soluționării cauzei și sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate.
După soluționarea sesizării și repunerea pe rol a cauzei prin întâmpinarea depusă C. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în considerarea că nu are atribuții de acordare a despăgubirilor în numerar și excepția prematurității fundamentat nu doar pe susținerea că se urmează o anumită procedură administrativă dar și pe faptul că prin OUG nr.4. au fost suspendate orice proceduri de evaluare.
Față de cele invocate la data de (...) excepția lipsei calității procedurale a fost respinsă considerentele fiind consemnate în practica sub aspectul că în condițiile L. nr.2. C. este autoritatea ce emite titlul de despăgubire
La aceeași dată a fost pusă în discuție și excepția prematurității invocate de C. considerată ca întemeiată. În acest sens se reține că prin demersul său reclamanta arată că dosarul a fost înaintat comisiei acesta aflându-se la autoritatea județeană. Pe de altă parte în prezent conform OUG nr.4. pe o perioadă de 6 luni se suspendă emiterea titlurilor. Această normă a fost considerată constituțională conform deciziei nr.760 din (...) a Curții Constituționale (f.121 dosar). Ori în situația dată ,a lipsei dosarelor și a suspendării dispuse prin norme îndeplinirea obligației administrative nu a devenit exigibilă și prin urmare excepția se vădește întemeiată. Sub acest aspect mai trebuie însă făcute câteva precizări. Astfel din expunerea de motive a acestor acte normative rezulta ca suspendarea procedurilor de evaluare si de emitere a titlului de despagubire urmareste implementarea hotararii sus mentionate si a fost determinata si de imposibilitatea corelarii momentului epuizarii Fondului Proprietatea cu momentul adoptării actului normativ privind implementarea hotărârii-pilot, care va reglementa, pe lângă măsurile privind reformarea legislației în domeniu, și modul în care va continua procesul de acordare a despăgubirilor. Prin aceasta suspendare nu s-a urmarit doar amanarea momentului la care se vor realiza evaluarea imobilelor respectiv emiterea titlurilor de despagubiri ci prin aceasta suspendare s-a urmarit blocarea acestor operatiuni pentru intervalul de timp necesar pe de o parte pentru reformarea legislatiei in acest domeniu si pe de alta parte pentru gasirea resurselor financiare necesare platii acestor despagubiri.
In ce priveste gasirea resurselor financiare asa cum rezulta si din nota de fundamentare cit si din expunerea de motive a OUG 4. resursele financiare prevazute de L. 2. cu modificarile ulterioare pentru plata acestor despagubiri nu mai exista in prezent . Fondul Proprietatea s-a epuizat intr-o proportie de peste
99% iar plata in numerar a fost sistata timp de 2 ani datorita lipsei fondurilor necesare in acest sens. In aceste conditii emiterea titlurilor de despagubire nu ar avea o acoperire fiind necesara gasirea altor resurse financiare care sa asigure plata acestor despagubiri. Pentru plata despagubirilor in numerar ca urmare a suspendarii platii acestora timp de 2 ani prin OUG 6. practica judiciara a statuat cu caracter de principiu ca emiterea titlurilor de plata apare ca prematura pana la expirarea acestui termen astfel ca pentru identitate de ratiune aceasta solutie poate fi aplicata si in spete de genul celei de fata pentru emiterea titlului de despagubire ca urmare a adoptarii OUG 4..Tot astfel trebuie retinut ca prin hotararea pronuntata in cauza pilot M. Athanasiu impotriva R. s-a recomandat o reformare a legislatiei in domeniu atat in privinta despagubirii propriu zise cit si a mecanismului de acordare a acestora pentru a ajunge la situatia in care legislatia interna prevede o despagubire certa ,sigura si posibil a fi platita .Asa cum rezulta din nota de fundamentare a OUG 4. si din expunerea sa de motive in acest interval de timp de 6 luni urmeaza a fi adoptat un act normativ in acest sens .Si din aceasta perspectiva se impune oprirea procedurilor de despagubire pentru a putea avea o imagine de ansamblu a numarului de persoane carora trebuie sa le fie platite despagubirile ,persoane aflate in aceeasi situatie ,asupra posibilelor resurse existente in acest sens si a cuantumului acestor despagubiri posibil a fi achitate in mod real asa cum recomanda hotararea CEDO sus mentionata . Stoparea acestor proceduri ar urmari asadar sa asigure tuturor persoanelor indreptatite si deci aflate in aceeasi situatie plata unei despagubiri .
In aceste se apreciaza ca nu ar fi posibila in speta admiterea actiunii cu stabilirea indeplinirii obligatiei peste 6 luni intrucit asa cum s-a aratat mai sus intentia legiuitorului a fost de a opri aceste proceduri pana la reformarea legislatiei in domeniu astfel ca o hotarare de admitere ar fi in discordanta cu aceasta intentie exprimata in OUG 4. și L. nr. 117/2011. T. prin instituirea acestui termen de 6 luni obligatiile prevazute de titlul VII al L. 2. in toate ipotezele si implict dreptul afirmat de catre reclamanți ca si conditie de exercitare a actiunii civile sunt afectate de un termen suspensiv in curs de desfasurare. Or atat sub imperiul vechiului cod civil cit si sub imperiul noului cod civil creditorul ce are un drept afectat de un termen suspensiv nu poate cere realizarea dreptului respectiv executarea obligatiei corelative acestui drept inainte de implinirea termenului. Singura posibilitate legala pentru a obtine admiterea unei actiuni privind o un drept afectat de un termen suspensiv este aceea de a exercita o actiune preventiva asa cum ea este reglementata de art. 110 C. dar in speta ipotezele de exceptie ale acestui text de lege nu sunt indeplinite raportat la ratiunile adoptarii OUG 4. și L. nr. 117/2012 mai sus expuse si la imprejurarea ca in speta admiterea actiunii nu este necesara pentru a preintimpina o paguba iminenta pe care reclamantul ar incerca-o daca ar asptepta implinirea termenului intrucit el indiferent de momentul efectiv al platii va obtine despagubirea stabilita de lege, suspendarea urmarind tocmai acest scop de a asigura plata acestor despagubiri legale .
De altfel nu trebuie omis că prin decizia mai sus arătată instanța de contencios constituțional a constatat că,,G., prin adoptarea ordonanței de urgență criticate, nu neagă însă existența și întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu refuză punerea în aplicare a acestora. Măsura criticată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit în sensul Convenției, fiind, deci, o aplicare a art.44 alin.(2) din Constituție, în contextul economic actual, caracterizat de restrângeri de natură bugetară și de dificultăți în menținerea echilibrului bugetar.
De altfel, faptul că, până la data de 15 mai 2013, se suspendă emiterea titlurilor de despăgubire/conversie, precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, iar personalul din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților întocmește și ține la zi evidența dosarelor de despăgubire, înregistrează noi dosare de despăgubiri, analizează documentația existentă în aceste dosare în vederea soluționării legale a cererilor de despăgubire și ia măsurile necesare în scopul inventarierii și arhivării dosarelor de despăgubire depuse de către persoanele îndreptățite, relevă atenția pe care legiuitorul delegat o acordă executării întru totul a hotărârilor judecătorești ce cad sub incidența O. de urgență a G. nr.4..
Soluția legislativă criticată reprezintă o normă temporară (fiind luată până la data de 15 mai 2013) care nu aduce atingere înseși substanței dreptului la valorificarea titlurilor de despăgubire, obligația statului urmând a se executa după acest termen, prin aceasta titularul dreptului la despăgubire nefiind nevoit să suporte o sarcină excesivă și disproporționată, astfel cum susțin autorii excepției.
În concluzie, măsurile stabilite prin actul normativ criticat sunt în acord cu dispozițiile constituționale și convenționale referitoare la ocrotirea proprietății, de vreme ce urmăresc un scop legitim - echilibrul bugetar al unui stat aflat în criză economică - și sunt proporționale, având în vedere marja mare de apreciere a statului în domeniul politicilor economice și sociale, precum și echilibrul realizat de către stat prin măsurile respective.
Cât privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art.21 alin.(3) referitoare la dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și art.6 privind dreptul oricărei persoane la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale - Decizia nr. 458 din
31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al R., Partea 1, nr.256 din 17 aprilie 2009 -, "procesul civil parcurge două faze: judecata și executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărâri lor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forței de constrângere a statului sau a altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu își execută de bunăvoie obligația" .
În acest context, observă că Ordonanța de urgență a G. nr.4/20 12 constituie o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-și executa creanța.
Faptul că, potrivit ordonanței de urgență criticată, se suspendă, până la data de 15 mai 2013, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, nu reprezintă o durată excesivă a executării unei hotărâri judecătorești, având în vedere atât caracterul sistemic al problemelor apărute în legătură cu executarea titlurilor executorii având ca obiect despăgubiri rezultate din aplicarea legilor privind restituirea proprietăților, cât și valoarea tilurilor executorii în această materie care este foarte mare. De pildă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, soluționând cererea nr.60.858/00 și pronunțând decizia de admisibilitate din 17 septembrie 2002 în cauza Vasyl Petrovych Krapyvnytskiy împotriva Ucrainei, a apreciat că un termen de 2 ani și 7 luni de executare a unei hotărâri judecătorești nu este excesiv în condițiile concrete ale cauzei, respectiv lipsa vădită de fonduri a unității militare debitoare. T., în cauza Burdov împotriva Rusiei, 2002, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o autoritate statală nu ar putea să invoce lipsa de lichidități pentru a justifica refuzul de a executa o condamnare.
Or, în cauza de față, G. român nu refuză executarea hotărâri lor judecătorești, ci suspendă, pentru o perioadă de timp, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri.
În concluzie, o atare măsură, având caracter temporar, nu este contrară dispozițiilor art.21 alin.(3) din Constituție și art.6 din Convenție, regula în această materie fiind executarea hotărâri lor judecătorești în conformitate cu dreptul comun în materie, adoptarea de către G. a O. de urgență nr.4. fiind motivată și de dificultățile întâmpinate cu privire la executarea hotărâri lor judecătorești, în această materie, datorită inexistenței, în prezent, a unui mecanism instituțional și legal prin care să se concretizeze dreptul persoanelor îndreptățite la acordarea despăgubirilor.
Acordarea unui interval de timp în vederea identificării de către statul român a unor soluții financiare privind continuarea procesului de acordare a despăgubirilor justifică adoptarea O. de urgență a G. nr.4., fără ca prin aceasta să se aducă atingere art.21 alin.(3) din Constituție.,,
Prin urmare având în vedere chiar și aceste din urmă statuări ale instantei constitutionale excepția se vădește întemeiată și va fi admisă cu consecința respingerii ca premature a acțiunii.
Cât privește însă demersul îndreptat împotriva Instituției P. Curtea reține că prin L. 2. titlul VII cap.VII art 24 a fost institiuta obligatia institutiei de a inainta dosarul privind acordarea despagubirilor secretariatului Comisiei Centrale. T. prin OUG nr.4. articolul unic alin.2 s-a prevăzut că în perioada prevăzută la alin.1 personalul din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților întocmește și ține la zi evidența dosarelor de despăgubire, înregistrate în mod legal la aceasta. Î. noi dosare de despăgubire, analizează documentația existentă în aceste dosare în vederea soluționării legale a cererilor de despăgubire și ia măsurile necesare în scopul inventarierii și arhivării dosarelor de despăgubire depuse de către persoanele îndreptățite.
Din această normă reiese că instiutia prefectului are obligatia de a inainta dosarul despagubirilor iar autoritatea înregistrează noi dosare și ia măsuri necesare în scopul inventarierii dosarelor depuse de către persoanele îndreptățite.
Raportat la această normă instituția prefectului nu poate justifica obiectiv refuzul înaintării dosarelor către autoritatea competentă. Cum însă această obligație nu a fost îndeplinită susținerile reclamanților că refuzul pârâtei de a înainta dosarul nu este unul justificat se vădesc întemeiate și vor fi admise.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE:
Admite excepția prematurității invocate de pârâta C. C. PENTRU S. D. cu sediul în B. calea F. nr.202 sector 1.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții T. V. cu domiciliul în C.-N. str.
M. nr.1, ap.42, judd. C., C. A. E. cu domiciliul în C.-N. str. T. S. nr.4, jud. C., S. A. cu domiciliul ales în C.-N. la S. P. B. & A., str. B. N. nr.20, ap.2, jud. C., S. R. cu domiciliul ales în C.-N. la S. P. B. & A., str. B. N. nr.20, ap.2, jud. C., POP A. C. cu domicilul în C.-N. str. F. nr.59, ap.50, jud. C. și M. A.- R. cu domiciliul în C.-N. str,. B. N. nr.20, ap.1, jud. C. în contradictoriu cu S. ROMÂN PRIN C. C. PENTRU S. D. și I. P. J. C., având ca obiect - obligare emitere act administrativ măsuri reparatorii.
Admite acțiunea formulată de reclamanții T. V., C. A. E., S. A., S. R., POP
A. C. și M. A.- R. în contradictoriu cu I. P. C. și în consecință obligă pârâta să înainteze către C. C. PENTRU S. D. dosarele privind pe reclamanții T. V., C. A.
E., S. A., S. R., POP A. C. și M. A.- R., dosare soluționate prin dispoziția
1693/(...) emisă de P. M. C., dispoziția 179/(...), dispoziția 3993/(...), dispoziția
171/(...), dispoziția 170/(...), dispoziția nr.1690/(...), dispoziția nr. 2901/(...), dispoziția nr. 1695/(...).
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE GREFIER F. T. D. C.
Red.F.T./S.M.D.
10.ex./(...)
