Sentința nr. 995/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 995/2012
Ședința 14 D. 2012
Completul compus din: PREȘEDINTE S. Al H. Grefier A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC W. R. SRL în contradictoriu cu pârât D. G. A F. P. A J. C., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
Se constată că la data de 13 decembrie 2012 s-au înregistrat la dosarul cauzei concluzii scrise formulate de reclamantă.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 7 decembrie 2012, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
INSTANȚA
Prin acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta SC W. R. SRL, în contradictoriu cu pârâta D. G. A F. P. C., se solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea în parte a Deciziei nr. 369/(...) emise de către autoritatea pârâtă în ceea ce privește soluția de respingere a contestației cu privire la suma totală de 989.507 lei reprezentând impozit pe profit, TVA și accesorii; anularea în parte a Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală F-CJ 841/(...) cu privire la suma totală de 989.507 lei reprezentând impozit pe profit, TVA și accesorii.
În motivele acțiunii reclamanta a relevat că :
I.Organul de inspecție fiscală a considerat în mod eronat drept nedeductibile sumele reprezentând contravaloarea unor servicii de consultanță și management, deși reclamanta a justificat atât prestarea efectivă a serviciilor cât și necesitatea efectuării respectivelor cheltuieli. Și asta deoarece, enumerarea actelor privitoare la justificarea prestării efective a serviciilor evocată de dispozițiile inserate în pct. 48 din normele de aplicare privind Titlul II din Codul fiscal este una exemplificativă și nu limitativă. Prin urmare, chiar dacă reclamanta nu a prezentat organului de inspecție fiscală situații de lucrări, procese-verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate sau de piață, prezentarea altor dovezi era de natură să certifice împrejurarea că serviciile contractate au fost efectiv prestate .Faptul că urmare a prestării serviciilor contractate reclamanta a realizat profit dovedește că angajarea cheltuielilor cu serviciile de consultanță și management avea legătură cu o exploatare normală a patrimoniului social .
Regula generală în materie de cheltuieli deductibile este cea prevăzută de art. 21, al. 1 Cod fiscal, respectiv "sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile". După cum rezultă din bilanțurile reclamantei, veniturile sale au crescut permanent în perioada analizată. Această creștere a veniturilor este și rezultatul serviciilor de consultanță și management prestate.
II.Organul de inspecție fiscală a reținut că reclamanta a dedus eronat
TVA în cuantum de 77.155 lei (76.288 lei + 867 lei) aferent unor operațiuni de închiriere de bunuri imobile, în lipsa notificărilor prin care locatorii își exprimau opțiunea ca aceste operațiuni să fie taxabile.
Notificarea prevăzută de de pct. 38 al Normelor de aplicare a T. VI Cod fiscal aprobate prin HG nr. 4. este o operațiune strict formală, importantă fiind exprimarea neechivocă a opțiunii prevăzute de art. 141, al. 3 Cod fiscal. Această opțiune a fost exprimată de către locator prin emiterea facturii cu TVA, a fost acceptată de reclamantă prin acceptarea și achitarea contravalorii facturii și a ajuns implicit la cunoștința organelor fiscale ca urmare a îndeplinirii de către locator a obligațiilor sale declarative cu privire la TVA colectată.
Principiul neutralității fiscale impune ca deducerea TVA aferente intrărilor să fie acordată dacă cerințele de fond sunt îndeplinite, chiar dacă anumite cerințe de formă nu au fost îndeplinite de către persoanele impozabile.
Prin urmare, atâta vreme cât realitatea operațiunii este indubitabilă, dreptul de deducere trebuie acordat. Singura situație în care neîndeplinirea condițiilor de formă poate fi invocată de către autoritatea fiscală este situația în care efectul încălcării condiției de formă face imposibilă probarea cu certitudine a faptului că cerințele de fond au fost îndeplinite. Considerând corect punctul de vedere al organelor fiscale s-ar ajunge în situația absurdă și inacceptabilă ca bugetul de stat să beneficieze de două ori de TVA aferentă operațiunilor de închiriere în discuție: prima dată de la proprietarul care a emis facturi cu TVA și a colectat TVA aferentă și, a doua oară, de la reclamantă, prin nerecunoașterea dreptului de deducere a TVA aferentă acestor facturi.
Conform dispozițiilor art. 141, al. 3 Cod fiscal, obligația de notificare revine furnizorului. Faptul că furnizorul a emis facturi conținând TVA, deși nu a formulat în prealabil o notificare nu îi este imputabil reclamantei .
Deliberând Curtea reține următoarele:
Potrivit raportului de inspectie fiscala incheiat la data de (...) care a stat la baza emiterii deciziei de impunere nr. F-CJ 841/(...) s-a retinut ca in perioada 2005-2007 societatea a inregistrat in evidenta contabila cheltuieli cu servicii de consultanta si management, in suma totala de 707.726 lei, efectuate in baza contractelor de servicii de management din data de (...), respectiv (...), incheiate cu SC W. Stavebni Materialy S.R.O. din Cehia in calitate de prestator si SC W. R. SRL (WR) in calitate de beneficiar.
Aceste cheltuieli cu serviciile de consultanta si management au fost inregistrate in evidenta contabila a societatii in baza facturilor emise de catre prestatori impreuna cu un raport de activitate asumat unilateral, in care se mentioneaza intr-un tabel activitatile desfasurate, fara insa a fi detaliat in ce consta serviciile respective .
Organul fiscal a reținut ca pentru a fi deductibile cheltuielile cu serviciile de consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, acestea trebuie sa fie executate in baza unui contract care sa cuprinda date referitoare la prestatori, termene de executie, precizarea serviciilor prestate, precum si tarifele percepute, respectiv valoarea totala a contractului, iar prestarea efectiva a serviciilor efectuate sa fie justificata prin situatii de lucrari, procese-verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare.
Întrucât reclamanta nu a justificat cu documente (situatii de lucrari, procese-verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare) prestarea efectiva si modul de derulare a contractelor de servicii de management (servicii de consiliere si asistenta, consultanta si management, consultanta financiara) efectuate de catre reprezentantii SC W. Stavebni Materialy s.r.o. Cehia (din ianuarie 2007
SC Wolseley Eastern Europe a.s.) pentru perioada ianuarie 2004-decembrie
2007 cheltuielile aferente acestor servicii au fost calificate drept nedeductibile din punct de vedere fiscal .
În raport de aceste considerente organul fiscal a reținut că cheltuielile in suma totala de 707.726 lei sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil aferent perioadei mai sus menționate.
Și cheltuielile in suma de 911.402 lei aferent carora a fost stabilit un impozit suplimentar in suma de 188.862 lei au fost considerate de catre organele de inspectie fiscala ca fiind nedeductibile fiscal la calculul profitului impozabil pentru perioada ianuarie 2004-decembrie 2006( 478.191 lei pentru anul 2004, aferente contractului incheiat cu SC W. Stavebni Materialy s.r.o. Cehia -14 facturi; 110.476 lei pentru anul 2005, aferente contractului incheiat cu SC W. Stavebni Materialy C.ing k.f.t. Ungaria -4 facturi; 322.735 lei pentru anul 2006, aferente contractului incheiat cu SC W. Stavebni Materialy C.ing k.f.t. Ungaria- 8 facturi).
Organul fiscal a reținut că facturile in baza carora au fost inregistrate in evidenta contabila aceste cheltuieli au fost emise in baza contractului de servicii de management incheiat la data de (...) cu SC W. Stavebni Materialy s.r.o. Cehia, respectiv contractul de servicii de management incheiat la data de (...) cu SC W. Stavebni Materialy C.ing k.f.t, Ungaria, fiind însoțite doar de un raport de activitate asumat unilateral, in care se mentioneaza activitatile desfasurate, fara insa a fi detaliat in ce au constat serviciile respective, sau, sa se ofere informatii care sa poata fi verificate / corelate cu alte date din evidenta beneficiarului.
Întrucât reclamanta nu a prezentat documente care sa justifice in ce a constat dezvoltarea relatiilor cu furnizorii, in ce au constat negocierile cu furnizorii importanti legate de pretul materialelor si produselor si alte prestari de servicii mentionate in contracte, documente care sa concretizeze aportul acestor servicii la bunul mers al societatii verificate, respectiv la contributia acestora asupra cresterii profitabilitatii agentului economic, organul fiscal a reținut că nu sunt deductibile cheltuielile in suma de
911.402 lei inregistrate in evidenta contabila in perioada ianuarie 2004- decembrie 2006.
In drept, spetei supuse analizei ii sunt aplicabile prevederile art. 19,alin. (1); respectiv ale art. 21, alin. (4), lit. m) din Legea nr. 571/(...) privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, unde referitor la calculul profitului impozabil si implicit a impozitului pe profit, se precizeaza:
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr- un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.
La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare ( art. 19 )
Nu sunt deductibile cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiate contracte ( art. 21 alin.4, lit. m ). Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii trebuie sa se indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: ●serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract care sa cuprinda date referitoare la prestatori, termene de executie, precizarea serviciilor prestate, precum si tarifele percepute, respectiv valoarea totala a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de aceasta natura sa se faca pe intreaga durata de desfasurare a contractului sau pe durata realizarii obiectului contractului, prestarea efectiva a serviciilor se justifica prin: situatii de lucrari, procese- verbale de recepție,rapoarte de lucru. studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare; ●contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul activitatilor desfasurate ( pct. 48 din Normele metodologice de aplicare a L. nr. 5. privind Codul fiscal, aprobate prin H. nr. 44/(...)
Toate deciziile cu repercusiuni fiscale trebuie luate doar în scopul realizării obiectivului pentru care „întreprinderea"; fost constituită . Orice diminuare a activului net, ca urmare a acestor operațiuni, ar trebui să aibă în compensare o contrapartidă materială sau nematerială.
Reclamanta nu a fost în măsură să justifice că angajarea cheltuielilor cu serviciile de consultanță și management are legătură cu o exploatare normală și că a avut în compensare o contrapartidă materială sau nematerială. Fără individualizarea elementelor referitoare la cantitatea și valoarea serviciilor nu se poate justifica legătura dintre operațiunea de achiziție, cheltuiala făcută în acest mod și serviciul prestat.
Simpla împrejurare că reclamanta a realizat profit în perioada în care contractele de consultanță s-au aflat în ființă nu poate dovedi caracterul conex al cheltuielilor, cu veniturile realizate în cadrul întreprinderii.
În absența unor minime informații cu privire structura serviciilor,informații care ar fi făcut posibilă identificarea legăturii economice, juridice sau comerciale dintre dintre venituri și aceste cheltuieli, aprecirea legăturii cauzale nu este posibilă.
Este adevărat că principiul libertății de gestiune conferă conferă contribuabilului dreptul de angaja acele cheltuieli pe care le consideră necesare în vederea reușitei afacerii sale .Nu mai puțin adevărat este însă faptul că efectuarea de acte anormale de gestiune constiutuie o limită a principiului mai anterior evocat. Intră în categoria actelor anormale de gestiune acele acte care nu sunt făcute în interesul contribulabilului .
Interesul social este fundamentul intervenției instanțelor în viața societară judecătorului revenindu-i sarcina de a controla regularitatea, oportunitatea, unui act în raport cu acesta. Interesul social apare ca un imperativ de conduită, regulă deontologică, chiar morală valoarea de standard a conceptului de interes social neputând fi contestată. Criteriul esențial care caracterizează actul anormal de gestiune este absența unei contrapartide conforme interesului social.
Toate deciziile care au drept scop diminuarea activului net, deci scăderea mai rapidă a activului decât a pasivului, trebuie să aibă în compensare o contrapartidă materială sau nematerială.
Fără a avea existență organică, lipsită de voință naturală, voința societății se poate manifesta doar prin organele sale.
În mod evident, obiectivului legitim al unei administrații nu poate fi altul decât acela de a asigura prosperitatea întreprinderii . Fiind însărcinată cu îndeplinirea tuturor actelor necesare și utile pentru realizarea obiectului social, administrația definește strategia întreprinderii .
În consecință, conformitatea cu interesul social, a actelor de gestiune asumate de entitate prin organul executiv, trebuie în primul rând raportată la coordonatele îndatoririlor fiduciare și standardul bonus pater familias.
Din analiza obiectului contractelor se retine ca prestatorul avea îndatorirea de a presta următoarele servicii: a) va asista sau va reprezenta WR in dezvoltarea si mentinerea relatiilor cu furnizorii de materiale, relatii esentiale pentru afacerile sale; b) va asista sau va reprezenta WR in negocierile cu funizorii importanti legate de pretul materialelor si produselor; c) va asista sau va reprezenta WR in negocierile cu furnizorii importanti in alegerea termenilor de plata avantajosi in domeniu/achizitionarii de materiale si de produse; d) va acorda consiliere si asistenta in domeniu/logisticii; e) va acorda consiliere si asistenta in domeniu/cercetarii de piata; va acorda consiliere si asistenta in dezvoltarea gamelor de produse a firmei, inclusiv, dar fara a se limita la cercetarea de noi produse si negocierile cu noii funizori; g) servicii generale de consultanta si management, din sursa impozit pe profit ; h) servicii de consultanta financiara, care includ, dar fara a se limita la controlul financiar si intocmirea bugetelor.
În contractele de servicii de management, a fost însă omisă inserarea unor clauze referitoare la tarifele practicate pentru serviciile efectuate, termenele de executie a acestor servicii si valoarea fiecarui serviciu prestat.
Neiserarea unor clause esențiale , în raport de care era posibilă cuantificarea dimensiunii contrapartidei prestatorului, constituie un indicu obiect care poate fundamenta prezumția ca aceste servicii nu au fost efectiv realizate si că inregistrarea in evidenta contabila a societatii a acestor cheltuieli s-a facut doar cu scopul de a diminua profitul impozabil realizat in perioada supusă inspecției fiscale .
Asumarea și executarea unor obligații contractuale în absența instituirii unor criterii obiective care să permită justa comensurare a serviciilor prestate nu poate fi altceva decât expresia unui act anormal de gestiune.
Externalizarea activelor în această manieră nu răspunde exigențelor unei politici conforme cu interesul social întrucât nu există repere care să poată fundamenta concluzia că decizia încheierii și executării acestor convenții s-a realizat în mod documentat , în cocordanță cu situațiile financiare, mersul afacerii și intenția strategică .
Înscrisurile depuse în probațiune nu au aptitudinea de a proba realitatea operatiunilor economice consemnate in acestea.
Prin urmare, în mod corect organul fiscal a stabilit că aceste cheltuieli nu sunt deductibile fiscal.
II. Organul de inspecție fiscală a reținut că reclamanta a dedus eronat
TVA în cuantum de 77.155 lei (76.288 lei + 867 lei) aferent unor operațiuni de închiriere de bunuri imobile, în lipsa notificărilor prin care locatorii își exprimau opțiunea ca aceste operațiuni să fie taxabile.
Măsura dispusă de autoritatea fiscală încalcă principiul neutralității taxei pe valoarea adăugată.
CJUE s-a pronunțat în contextul sistemului de taxare inversă, în sensul că principiul fundamental al neutralității TVA-ului impune ca deducerea TVA-ului aferent intrărilor să fie acordată dacă cerințele de fond sunt îndeplinite, chiar dacă anumite cerințe de formă au fost omise de către persoanele impozabile. Din moment ce administrația fiscală dispune de informațiile necesare pentru a stabili că persoana impozabilă, în calitate de destinatar al operațiunilor în cauză, este obligată la plata TVA-ului, aceasta nu ar putea impune, în ceea ce privește dreptul persoanei impozabile de a deduce această taxă, condiții suplimentare care pot avea ca efect anihilarea exercitării acestui drept (a se vedea Hotărârile Ecotrade, și Uszodaepito).
Deși în practică organele fiscale folosesc această decizie pentru a justifica un anumit comportament administrativ, acestea interpretează în mod trunchiat, atât prin raportare la semnificația documente justificative cât și prin raportare la jurisprudența C. de Justiție a U. E. C. dacă prevederile din diversele acte administrative emise în aplicarea legii par a conține condiții de formă pentru aplicarea scutirii de TVA pentru livrările de bunuri, trebuie notat faptul că tratamentul fiscal nu depinde de acestea, ci de substanța operațiunii. Aceasta este expresia principiilor comunitare ale neutralității TVA, al proporționalității și al prevalenței economicului asupra juridicului.
În Hotărârea ECOTRADE din 8 mai 2008 (Cauzele conexe C-95/07 și
C-96/07), CJUE a dispus în mod expres: „Astfel, nerespectarea de către o persoană impozabilă a formalităților impuse de un stat membru în temeiul art.18 alin. (1) lit.(d) din directiva privind TVA nu poate să o priveze de dreptul său de deducere, din moment ce, în temeiul principiului neutralității fiscale, deducerea taxei pe valoarea adăugată aferente intrărilor trebuie să fie acordată, dacă cerințele de fond sunt îndeplinite, chiar dacă anumite cerințe de formă au fost omise de către persoanele impozabile";. Deși întreaga jurisprudență comunitară și națională este în sensul că, în aprecierea realității fiscale a operațiunii economice a contribuabilului, conținutul formal al documentelor, inclusiv al facturii, nu trebuie absolutizat și că informațiile care trebuie cuprinse în acestea trebuie să fie suficiente pentru a determina persoana impozabilă și realitatea operațiunii economice singura situație în care trebuie exclus caracterul real al unei operațiuni economice este aceea în care se efectuează tranzacții fictive, „acestea putând fi demonstrate prin declarații false ale cifrei de afaceri sau prin facturi false"; (punctul 59 din Hotărârea HALIFAX a CJUE, C-
255/02). Proba caracterului fictiv trebuie realizată de către organele de control fiscal. Acestea trebuie să realizeze proba în așa manieră încât să se răstoarne prezumția de nevinovăție de la care ar trebui să se pornească. Simpla analiză documentară a stării de fapt fiscale nu poate fi asimilată cu analiza realității operațiunilor. Această analiză documentară reprezintă doar o etapă dintr-un proces complex de operațiuni care cuprind analize și anchete faptice ale operațiunilor unui contribuabil și care împreună conduc la stabilirea realității unei operațiuni (art.94 alin.3 C.proc. fisc.).
Directiva trebuie interpretată ca interzicând orice drept al unei persoane impozabile de a deduce TVA plătită în amonte, dacă tranzacțiile din care acest drept derivă constituie o practivă abuzivă.
Pentru a fi în prezența unei practici abuzive, este necesar, în primul rând, ca tranzacțiile în cauză, indiferent de aplicarea formală a condițiilor prevăzute de dispozițiile relevante ale Directivei sau ale legislației naționale care o transpune, să aibă ca efect obținerea unui avantaj fiscal a cărui acordare ar fi contrară scopului acestor prevederi. În al doilea rând, trebuie de asemenea să rezulte dintr-un număr de factori obiectivi că scopul esențial al acestor tranzacții este obținerea unui avantaj fiscal.
Atunci când există o practică abuzivă, tranzacțiile implicate trebuie să fie redefinite astfel încât să se restabilească starea de fapt relevantă în absența tranzacțiilor care constituie o practică abuzivă";. (CJE, cauza C-
255/02, Halifax plc, Leeds Permanent Development Services Ltd, County Wide Property Investments Ltd c.Commissioners of Customs / Excise, publicată în Culegere 2006, p.I-1609).
Bazându-se pe hotărârea pronunțată în afacerea Halifax, Curtea a decis că Directiva în materie de TVA interzice orice drept al unei persoane impozabile de a deduce TVA plătită în amonte dacă tranzacțiile din care acest drept derivă constituie o practică abuzivă. (CJE, cauza C-223/03, University of Huddersfield, publicată în Culegere 2006, p.I-1751).
Dreptul de a deduce TVA plătită în amonte al unei persoane impozabile care desfășoară asemenea operațiuni nu poate fi afectat de faptul că în lanțul din care tranzacția face parte o altă tranzacție anterioară sau subsecventă este viciată de fraudă în materie de TVA, fără ca persoana impozabilă să știe sau să aibă vreun mijloc să afle despre aceasta. De asemenea, problema dacă TVA pentru vânzarea ulterioară sau anterioară a bunurilor în cauză utilizatorului final a fost sau nu virată la bugetul public este irelevantă pentru dreptul persoanei impozabile de a deduce TVA plătită în amonte";. (CJE, cauzele reunite C-354/03, C-355/03 și C-484/03, Optigen, Fulcrum Electronics și Bond House Systems, publicată în Culegere
2006, p.I-384).
Curtea a decis că atunci când beneficiarul unei livrări de bunuri este o persoană impozabilă care nu a știut și nu putea să știe că tranzacția în cauză era conexă unei fraude comise de vânzător, art.17 din Directiva trebuie interpretat în sensul că interzice o regulă națională care, bazându-se pe împrejurarea că respectivul contract de vânzare-cumpărare este nul
(întrucât o dispoziție a legii civile califică drept nul absolut orice contract ce contravine ordinii publice), are ca efect faptul că respectiva persoană impozabilă nu-și poate exercita dreptul de deducere pentru TVA plătită în amonte. (CJE, cauzele reunite C-439/04 și C-440/04, Axel Kittel și Recolta Recycling, nepublicate a se vedea R.Bufan, M.Ș.Minea ,Codul fiscal comentat, ed. Wolters Kluwer, București 2008,p.872 ).
Deoarece organele de control fiscal nu au făcut proba caracterului fictiv al operațiunilor care au stat la baza emiterii facturilor și nu a dovedit că tranzacțiile din care derivă acest drept constituie o practică abuzivă, dreptul reclamantei de a deduce TVA aferent acestor facturi trebuie recunoscut.
Prentru aceste motive , în baza art. 18 din Legea contenciosului administrativ insatnța va admite în parte acțiunea va anula în parte decizia nr. 369/(...) emisă de D. C. în ceea ce privește soluția de respingere a contestației reclamantei cu privire la sumele de 77.155 lei reprezentând TVA și 129.905 lei reprezentând accesorii aferente TVA suplimentar în cuantum de 77.155 lei va anula în parte decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală F-CJ 841/(...) cu privire la sumele de 77.155 lei, 129.905 lei, reprezentând TVA și accesorii aferente urmând a respinge restul capetelor de cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE L.
H O T A R A S T E
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta S SC W. R. SRL cu sediul în C.-N., C. B. nr.2-4, jud.C. în contradictoriu cu pârâta D. G. a F. P. C. cu sediul în C.-N., P-ța A. I. nr.19, jud.C..
Anulează în parte decizia nr. 369/(...) emisă de D. C. în ceea ce privește soluția de respingere a contestației reclamantei cu privire la sumele de 77.155 lei reprezentând TVA și 129.905 lei reprezentând accesorii aferente TVA suplimentar în cuantum de 77.155 lei.
Anulează în parte Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală F-CJ 841/(...) cu privire la sumele de 77.155 lei, 129.905 lei, reprezentând TVA și accesorii aferente.
Respinge restul petitelor.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14 decembrie 2012.
PREȘEDINTE GREFIER S. AL H. A. B. red.S.Al H./A.C.
4 ex. - (...)
