Contencios administrativ. Litigiu privind funcţionarii publici. Stabilirea cadrului procesual
| Comentarii |
|
Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 378 din 15 ianuarie 2015
Prin sentinţa civilă nr. 1535, pronunţată la data de 22.05.2014 în dosarul .../84/2014 al Tribunalului Sălaj, a fost respinsă ca nefondată cererea formulată de reclamanta C.E. în contradictoriu cu pârâta Garda Naţională de Mediu prin Comisariatul General Bucureşti, privind anularea Deciziei nr. 833/20.11.2012, reîncadrarea în funcţia avută anterior sau pe un
post echivalent, plata drepturilor salariale indexate şi a altor drepturi. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Reclamanta a avut calitatea de prim comisar gradul II clasa 80 de salarizare din cadrul Comisariatului Regional Cluj al Gărzii Naţionale de Mediu.
Prin Decizia nr. 833/20.11.2012 aceasta a fost eliberată din funcţie în conformitate cu prevederile art. 99 alin. 2 lit. b din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.
Potrivit aceleiaşi decizii reclamanta urma să beneficieze de un preaviz de 30 de zile calendaristice iar în acea perioadă Direcţia Juridică urma să identifice funcţii publice vacante corespunzătoare.
Urmare apariţiei O.U.G. nr. 58/2012 privind funcţionarea Gărzii de Mediu aceasta şi-a modificat structura organizatorică, astfel încât toate comisariatele au fost radiate pierzându-şi personalitatea j uridică.
Conform art. 10 din H.G.105/2012, noua structură a Gărzii Naţionale de Mediu nu mai cuprinde comisariate regionale. Comisariatul general are în subordine 41 de comisariate judeţene, Comisariatul Municipiului Bucureşti şi Comisariatul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” organizate ca structuri fără personalitate juridică la nivel de serviciu. Comisariatele Judeţene sunt conduse de un comisar şef, funcţie publică de conducere asimilată ca salarizare funcţiei publice de şef serviciu.
Din cuprinsul răspunsului primit de reclamantă la plângerea formulată împotriva DEC.833/2012 rezultă că în perioada preavizului i s-a pus în vedere că poate opta pentru funcţia de execuţie de comisar, clasa I, grad profesional superior existent la nivelul Comisariatului Judeţean Sălaj.
De asemenea, i s-a comunicat că la această dată era vacantă funcţia publică de comisar şef a Comisariatul judeţean Vrancea înfiinţat prin reorganizare.
Prin urmare, au fost respectate prevederile art. 99 alin. 7 din Legea nr. 188/1999 conform căruia: „funcţionarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcţii publice vacante la nivel inferior”.
Reclamanta invocă faptul că, Dec. nr. 833 nu cuprinde o motivare a eliberării din funcţie ori în cuprinsul acesteia sunt invocate prevederile art. 99 lit. b din Legea nr. 188/1999 care se referă la reducerea personalului ca urmare a reorganizării activităţii prin reducerea postului ocupat de funcţionarul public.
Aşadar în cuprinsul deciziei contestate s-au arătat în esenţă temeiurile în considerarea cărora reclamanta a fost eliberată din funcţie.
Reclamanta susţine de asemenea că raportul său de serviciu nu trebuia să înceteze ci să se modifice în sensul de a se prevedea o nouă încadrare în cadrul aceleiaşi instituţii. Consideră că trebuia încadrată pe funcţia de comisar şef deoarece era vacantă la data eliberării sale din funcţie.
În realitate reclamanta a deţinut funcţia de prim comisar care reprezintă o funcţie publică de conducere specifică cu atribuţii stabilite la nivelul Comisariatului Judeţean Sălaj, astfel încât cererea de a fi numită în funcţia de comisar şef nu este justificată, această funcţie neexistând în structura Gărzii Naţionale de Mediu conf. H.G. nr. 122/2009.
Ca urmare a schimbării intervenite la nivelul instituţiei prin adoptarea Hot. Nr. 1005/2012 Comisariatele regionale au fost radiate şi înfiinţate Comisariatele generale ca servicii ale Comisariatului General iar conducerea urma să fie realizată de comisari şefi, posturi nou înfiinţate asimilate ca salarizare posturilor de şef serviciu.
La art. 10 alin. 3 din H.G. 1005/2012 se precizează „Funcţia specifică de conducere de comisar şef se va ocupa în condiţiile legii” iar la alin. 4 se menţionează: „Comisarii şefi sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin Decizia Comisariatului General în condiţiile legii”.
Ori pentru ocuparea acestui post s-a demarat procedura de organizare a concursului pentru ocuparea funcţiei de comisar şef iar reclamanta nu a participat la acest concurs.
Mai susţine reclamanta că au fost încălcate dispoziţiile art. 104 alin. 2 din Legea nr.188/1999 privind redistribuirea funcţionarilor publici care se face într-o funcţie publică de aceeaşi categorie, clasă şi acelaşi grad profesional.
Or, reclamantei i s-a dat posibilitatea să opteze pentru funcţia de comisar în cadrul Comisariatului Judeţean Sălaj dar i s-a adus la cunoştinţă şi funcţia vacantă corespunzătoare pregătirii sale, respectiv cea de comisar şef la Comisariatul Judeţean Vrancea.
Prin urmare au fost respectate şi disp. art. 104 din Legea nr. 188/1999.
Raportat la probele administrate în cauză instanţa a reţinut că, Decizia nr. 833/2012 a fost emisă cu respectarea disp. Legii nr. 188/1999 şi H.G. nr. 1005/2012 şi s-a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta C.E. în contradictoriu cu pârâta Garda Naţională de mediu prin Comisariatul General Bucureşti privind anularea Deciziei nr. 833/20.11.2012, reîncadrarea în funcţia avută anterior sau pe un post echivalent, plata drepturilor salariale indexate şi a altor drepturi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta C.E., solicitând admiterea recursului şi modificarea în întregime a sentinţei civile atacate în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată.
În motivare arată că sentinţa recurată este dată cu încălcarea legii, respectiv a dispoziţiilor art. V alin, (3) şi alin. (4) din din OUG nr. 58/2012 privind modificarea unor acte normative din domeniul protecţiei mediului şi pădurilor şi dispoziţiilor Legii nr. 188/1999 privind stabilitatea în funcţie şi dreptul la carieră.
Prin OUG nr. 58/2012 a fost reorganizată structura Gărzii Naţionale de Mediu, fiind desfiinţate comisariatele regionale din subordinea acesteia şi reînfiinţate comisariatele judeţene care au existat anterior potrivit organizării stabilite de HG nr. 112/2009 (desfiinţate ulterior prin HG nr. 196/2010).
OUG nr. 58/2012 prevede în art. V alin. (3) şi alin. (4):
„(3) Patrimoniul şi personalul agenţiilor regionale pentru protecţia mediului vor fi preluate de către agenţiile judeţene nou-înfiinţate în termen de minimum 30 de zile de Ia data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (1).
(4) Personalul preluat conform alin. (2) şi (3) este încadrai pe funcţii echivalente celor deţinute şi îşi păstrează drepturile salariate, cu respectarea dispoziţiilor legale aplicabile fiecărei categorii de personal'.
Acest act normativ, a ţinut astfel seama de observaţiile Curţii Constituţionale făcute cu privire la alte acte normative prin care s-a urmărit ..politizarea structurilor guvernamentale din unităţile administrativ-teritoriale, mai precis la nivelul judeţelor'* folosindu-se de măsuri de reorganizare şi care au pus în discuţie „regimul constituţional şi legal actual al funcţiei publice'' (Decizia nr. 1257/2009. referitoare Ia OUG 37/2009).
Conform art. 3 din Legea cadru a salarizării unitare, nr. 284/2010. funcţionarii publici care ocupa o altă funcţie publica prin mutare în cadrul altui compartiment sau transfer beneficiază de salariul de baza corespunzător funcţiei publice pe care o ocupă prin modificarea raportului de serviciu. Apare evident astfel că, OUG nr. 85/2012 nu avea în vedere ca funcţionarilor care au deţinut funcţii de conducere să li se ofere posturi de execuţie ci funcţii de conducere.
Dispoziţiile art. V din OUG nr. 58/2012 au fost preluate în HG nr. 1005/2012, unde, la art. 20 se prevede că; „Personalul comisariatelor regionale va fi preluat în cadrul comisariatelor judeţene în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, în condiţiile legii, cu menţinerea drepturilor salariale”, Este adevărat că HG 1005/2012 se referă doar la menţinerea drepturilor salariale ale personalului preluat, dar aceasta, date fiind dispoziţiile OUG 85/2012 şi ale Legii 284/2010. mai sus menţionate, nu pot avea alta
semnificaţie decât cea a preluării pe o funcţie de conducere, echivalentă celei deţinute anterior.
Ignorând în totalitate dispoziţiile art. V alin. (3) şi alin. (4) din OUG 85/2012, instanţa a apreciat în mod nelegal ca Deciziei nr. 833/20.11.2012 prin care s-a dispus încetarea raportului său de serviciu este legală.
Dispoziţiile OUG nr. 58/2012 au avut în vedere principiul stabilităţii în funcţia publică, principiu consacrat de art. 3 lit. f) şi |a care se referă şi an. 1071din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici. lege organică, cel din urmă text de lege menţionat făcând referire la respectarea drepturilor de carieră. Astfel sunt incidente dispoziţiile art. 91 alin. (2) lit. c şi în nici un caz dispoziţiile art. 99 din Legea nr. 188/1999 pe care instanţa şi-a întemeiat hotărârea. Utilizând dispoziţiile art. 99 din Legea nr. 188/1999 pârâta a procedat practic la eliminarea subsemnatei din Garda Naţională de mediu, împotriva dispoziţiilor art. V alin. (4) din OUG nr. 85/2012 care respectă dispoziţiile art. 100 alin. (2) lit. a) Legea nr. 188/1999 în care se arată că în caz de reorganizare a autorităţii numirea în noile funcţii se face cu păstrarea categoriei din care funcţionarul public face parte.
Este evident, în temeiul OUG 58/2012 că raportul meu de serviciu nu trebuia să înceteze (respectiv să fiu eliberată din funcţie) ci trebuia să se modifice, trebuind să fie emisă o decizie în acest sens, care să prevadă noua încadrare în cadrul aceleiaşi instituţii. Termenul de „preluare” utilizat în OUG nr. 58/2012, arată că există o continuitate a raportului de serviciu a funcţionarilor din vechea structură organizatorică a Gărzii Naţionale de mediu ce era prevăzuta în HG 112/2009 în noua structură, prevăzută de HG 1005/2011.
De altfel, aşa s-a procedat în anul 2009, când. structura GNM a fost modificată prin HG nr. 112/2009 (conform Anexei 1 a HG 112/2009). în forma organizatorică anterioară, stabilită prin HG 1224/2007, comisariatele judeţene erau structuri teritoriale, conduse de un comisar şef care avea calitatea de ordonator terţiar de credite şi era asimilat directorului executiv (art. 8 şi art. 9) - adică organizarea la care s-a revenit prin OUG nr. 85/2012. Prin HG 112/2009 au fost înfiinţate comisariatele regionale ca structuri zonale, având în subordine comisariate judeţene organizate ca servicii, conduse de un comisar şef (şef de serviciu) cu atribuţii modificate. Deci, s-a desfiinţat postul de director executiv, pe care îl ocupam şi s-a înfiinţat postul de şef de serviciu, tot o funcţie de conducere însă inferioară celei deţinute anterior. Nu s-a procedat la eliberarea mea din funcţie ca urmare a reorganizării, ci. prin Adresa nr. 70/23.04.2009 a Comisarului general al Gărzii de Mediu i s-a comunicat doar modificarea raportului de serviciu, respectiv faptul că am fost „preluată prin organizare” şi numită în funcţia publică specifică de conducere de comisar şef al Comisariatului Judeţean Sălaj din cadrul Comisariatului Regional Cluj al GNM. nou înfiinţat.
Instanţa a ignorat faptul că Nota de fundamentare nr. 8513/GM/8.11.2012 pentru Avizarea Statului de Funcţii şi a structurii organizatorice a Gărzii Naţionale de Mediu, prin care s-a dispus eliberarea din funcţie a tuturor persoanelor care ocupau posturile de prim comisari este inferioară ca forţă juridică şi contrară OUG 85/2012 care dispunea preluarea lor pe funcţii echivalente în structurile nou create, prin urmare, este nelegală.
Instanţa a ignorat faptul că, potrivit dispoziţiilor art. V alin, (3) şi alin. (4) din OUG 85/2012 funcţia pe care trebuia sâ fiu trebuia să fie una de conducere. în structura Comisariatului judeţean Sălaj a fost înfiinţată funcţia de comisar-sef prin, efectul aceluiaşi HG 1005/2012 deoarece nu exista în structura anterioară potrivit HG 112/2009 în forma modificată prin HG 196/2010. Funcţia (ca funcţie nou înfiinţată) era vacantă la data eliberării mele din funcţia de prim comisar. Funcţia de comisar şef (echivalentă cu şef serviciu - art. 13 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 188/1999) este o funcţie de conducere de nivel inferior celei de prim comisar (echivalentă ci director general adjunct - an. 13 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999) deţinute de mine anterior. Aceasta este o funcţie de conducere şi nu una de execuţie.
2. Motivarea instanţei este confuză şi contradictorie.
Instanţa a arătat că din Adresa cu nr. 784/GM/2I.0I.20I3 rezultă faptul că i s-a oferit funcţia de comisar şef al comisariatului judeţean Vrancea.
Pe de o parte, nu s-a făcut nicio dovadă privind faptul că această funcţie mi-a fost cu adevărat oferita. Pe de altă parte însă, dacă s-ar considera că această ofertă mi-a fost făcută, atunci concluziile instanţei privind faptul că aş fi putut ocupa acest post prin numire directă sunt în contradicţie cu motivele prin care instanţa susţine respingerea cererii sale. Postul de Comisar şef al jud. Vrancea a fost înfiinţat tot în urma reorganizării GNM în conformitate cu OUG 58/2012. Există vreo diferenţă între posibilitatea de a ocupa prin numire directă postul de comisar şef nou înfiinţat în jud. Sălaj faţă de posibilitatea de a ocupa prin numire directă un post de comisar şef nou înfiinţat în jad. Vrancea? Comentariile instanţei în legătură cu acest din urmă post nu fac decât să contrazică toate concluziile instanţei privind imposibilitatea ocupării prin numire directă a postului de comisar şef în jud. Sălaj, respectiv cele legate de obligativitatea concursului şi imposibilitatea unei numiri directe.
3. Instanţa nu a ţinut cont şi nu a comentat efectele sentinţei civile nr. 138/24.03.2010 a Curţii de Apel Cluj, intrată în puterea lucrului judecat, încălcând dispoziţiile art. 433 şi 435 alin. (1) Cpr.civ..
Sentinţa civilă nr. 138/2010 a Curţii de Apel Cluj a fost pronunţată la 24.03.2010. la data de 26.03.2010 a intrat în vigoare HG nr. 196/2010 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 112/2009 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu. Pct.6 a! HG nr. 196/2010 a modificat art. 12 din HG nr. 112/2009 în sensul desfiinţării funcţiilor de comisari şefi din cadrul comisariatelor judeţene, funcţii care erau prevăzute de alin. (2) al acestui din urmă articol. Prin efectul aceleiaşi HG nr. 196/2010 a fost create funcţiile de prim-comisari în cadrul Comisariatelor regionale ale GNM. Având în vedere că HG 196/2010 nu conţinea nicio prevedere legată de modificarea raportului de serviciu al celor care ocupau funcţia de comisar-şef la data desfiinţării acestor funcţii subsemnata am ocupat prin concurs funcţia de prim comisar din cadrul Comisariatului Regional Cluj al Gărzii Naţionale de Mediu, conform Deciziei nr. 122/20.05.2010 a Comisarului General al GNM.
Începând cu intrarea în vigoare a HG 1005/2012 (în perioada de executare silită a sentinţei civile nr. 138/2010) funcţia de Comisar şef al Comisariatului judeţean de mediu Sălaj a fost reînfiinţată, la momentul restructurării GNM era vacantă şi pârâta avea obligaţia să îmi modifice raportul de serviciu prin încadrarea mea pe această funcţie, atât potrivit dispoziţiilor OG nr. 58/2012 cât şi potrivit dispoziţiilor Sentinţei civile nr. 138/2010 a Curţii de Apel Cluj. Chiar dacă la momentul promovării prezentei acţiuni acest post ar fi ocupat, în conformitate cu dispoziţiile ari. 99 alin. (1) lit. c), recurenta poate fi încadrată pe acest post.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 14 octombrie 2014 (f.19-22) intimata GARDA NAŢIONALA DE MEDIU-COMISARIATUL GENERAL, a solicitat respingerea recursului formulat de recurentă ca neîntemeiat şi menţinerea Sentinţei Civile nr. 1535//2014 ca temeinică şi legală.
În motivare a arătat în principal, că solicită anularea recursului întrucât argumentele aduse împotriva hotărârii de fond nu se încadrează în motivele de nelegalitate invocate, ci reprezintă o reiterare a apărărilor de fond şi exced motivelor de recurs limitativ şi expres prevăzute de lege, dezbaterea acestora neputându-se relua în calea de atac a recursului.
Soluţionând cauza se va observa pe de o parte, că nu poate fi reţinut nici un motiv de nelegalitate a sentinţei civile nr. 1535/2014 pronunţată de instanţa de fond dintre cele limitativ şi expres prevăzute de C.proc.civ., iar pe de altă parte motivarea recursului nu se sprijină în mod real pe nici un motiv de nelegalitate; iar în subsidiar, în baza probelor administrate la dosar şi a actelor normative care au stat la baza emiterii deciziei nr. 833/20.11.2012 emisă recurentei, solicită, respingerea recursului ca neîntemeiat şi nefondat şi menţinerea sentinţei recurate ca fiind temeinică şi legală.
Aşa cum a susţinut şi pe fondul cauzei, recurenta a deţinut funcţia publică de conducere de prim comisar, gradul II, clasa 80 de salarizare din cadrul Comisariatului Judeţean Sălaj - Comisariatul Regional Cluj, conform prevederilor HG nr. 112/2009 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), aflată în vigoare la acea data.
Prin apariţia OUG nr.58/2012 privind modificarea unor acte normative din domeniul protecţiei mediului şi pădurilor a fost stabilita o noua organizare a GNM , art.I, pct.l „ Garda Naţională de Mediu funcţionează la nivel central prin Comisariatul General, instituţie publica cu personalitate juridica şi are în subordine 41 de comisariate judeţene. Comisariatul Municipiului Bucureşti şi Comisariatul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, instituţii (ara personalitate juridica, cu statut de servicii publice deconcentrate.”
In temeiul art. V, alin.l din OUG nr.58/2012 (în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta, autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului va spune spre adoptare Guvernului hotărârile de reorganizare şi funcţionare ale Gărzii Naţionale de Mediu...), la data de 29.10.2012 intrând în vigoare HG 1005/2012 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu.
Urmare a noului act normativ, respectiv a HG 1005/2012, s-a produs o serie de modificări în structura organizatorică a GNM, prezentate şi în Nota de fundamentare nr. 8513/GM/08.11.2012, cum ar fi:
• desfiinţarea celor 8 comisariate regionale şi a funcţiilor publice de conducere de comisar regional
• trecerea comisariatelor judeţene organizate ca structuri fara personalitate juridica, la nivel de serviciu, în subordinea Comisariatului General
• desfiinţarea celor 43 de posturi de prim comisar
• reducerea numărului de posturi pentru aparatul propriu şi structurile teritoriale ale GNM de la 953 la 889
• Urmare a desfiinţării Comisariatelor Regionale şi a înfiinţării Comisariatelor Judeţene ca servicii aflate direct în subordinea Comisariatului General, a fost emisă Decizia nr. 833/20.11.2012 prin care recurenta a fost eliberata din funcţia publică de conducere de prim comisar, gradul II, clasa 80 de salarizare din cadrul Comisariatului Judeţean Sălaj, ca urmare a desfiinţării acestuia.
Prin adresa nr. 9534/GM/04.12.2012 emisă de Comisariatul General, recurentei i-a fost pusă la dispoziţie funcţia publică de execuţie de comisar, clasa I, gradul profesional superior, existentă la nivelul Comisariatului Judeţean Sălaj din cadrul GNM, fiind respectate disp. art.99 alin.7 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicata (r2): „funcţionarul public are prioritate la ocuparea unei funcţii publice vacante la nivel inferior”.
Totodată, prin întâmpinare mai prezentă, schematic prevederile structurii organizatorice cuprinse în vechiul HG nr. 112/2009 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu (GNM) şi noul act normativ HG 1005/2012 modificat prin OUG 58/2012.
Având în vedere prevederile art.23 din HG 1005/2012 privind organizarea şi funcţionarea ACTUALA a GNM, conform cărora la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, abrogă HG 112/2009, precum şi a faptului că în noul act normativ, numărul posturilor aprobate este limitat la 889. prin Nota de fundamentare nr. 8513/GM/2012 s-a avut în vedere încadrarea personalului în numărul maxim de funcţii publice admise.
În cuprinsul acestei Note de fundamentare pentru Avizarea Statului de funcţii şi a structurii organizatorice a GNM s-a specificat că „în baza aceleaşi hotărâri se desfiinţează 8 juneţii de conducere de comisar regional, iar persoanele care ocupa aceste funcţii urmează sa
fie eliberate din funcţie, cu parcurgerea procedurii reglementate de art.99 din Legea nr. 188/1999( r2) şi se înfiinţează în mod corespunzător 8 funcţii publice specifice de execuţie”.
Acest aspect a fost comunicat recurentei prin adresa nr. 9534/GM/04.12.2012, în cuprinsul căreia i s-a oferit posibilitatea să opteze pentru ocuparea postului nou înfiinţat în cadrul Comisariatului Judeţean Sălaj al Gărzii Naţionale de Mediu.
Decizia nr.833/20.11.2012 privind eliberarea din funcţia publică de conducere a recurentei, a fost emisă în baza Avizului Agenţiei Naţionale Funcţionarilor Publici nr. 1663063/2012, cu acordarea unui preaviz de 30 de zile, urmând ca până la expirarea termenului, recurenta sa beneficieze de toate drepturile specific funcţiei de conducere de prim comisar şi cu posibilitatea de a-şi exprima acordul de numire în noua funcţie publică vacantă.
Mai arată că recurenta nu a participat la nici unul din concursurile organizate de GNM. În vederea ocupării funcţiei publice de conducere de comisar sef din cadrul Comisariatului Judeţean Sălaj, deşi anunţurile au fost postate pe situl oficial al Gărzii Naţionale de Mediu. Deşi au fost organizate 3 concursuri în primele 6 luni a anului 2013. pentru ocuparea funcţiei publice de comisar şef din cadrul Comisariatului Judeţean Sălaj, recurenta nu a participat la nici unul din acestea. Pupa expirarea preavizului de 90 zile de concediu medical recurenta a dorit şi a acceptat transferul în funcţia publică de conducere de sef serviciu la Agenţia Judeţeană pentru Plaţi şi Inspecţie Sociala Sălaj, în data de 02.04.2013(!!).
La modificarea unui raport de serviciu al unui funcţionar public, prin transfer în interesul serviciului este necesar acordul scris funcţionarului public în cauză conform art. 90 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acord exprimat de recurenta în data de 02.04.2014. existent la dosarul cauzei.
Totodată arată faptul că în prezent postul de comisar şef al Comisariatului Judeţean Sălaj este obţinut de dl. Fazacas George Ionuţ Răzvan care a participat la concursul organizat de către Garda Naţională de Mediu (prescurtat GNM) prin Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (prescurtat ANFP), concurs organizat la începutul anului 2013, despre am precizat anterior.
Decizia nr. 833/2012 contestată cuprinde toate elementele de fond şi formă, respectiv temeiul de drept, motivul de fapt, postul vacant existent la data respectivă în cadrul CJ Sălaj, data preavizului, modalitatea contestării deciziei.
Instanţa de fond şi-a format convingerea că prevederile imperative ale actelor normative mai sus precizate, a impus o desfiinţare totală la nivelul GNM a funcţiilor publice de conducere de comisari regionali „şi de prim comisari, faptul că toate comisariatele au trecut în subordinea directă a Gărzii Naţionale de Mediu( fiind desfiinţate comisariatele regionale iar comisariatele judeţene au trecut în subordinea directă a GNM) funcţionând aşadar ca servicii şi nu în ultimul rând faptul că noile funcţii specifice de conducere ale acestor comisariate din cadrul GNM sunt de comisari şefi, care se vor ocupa în condiţiile legii, conform art.10 âlin.3 din HG 1005/2012, astfel că a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică.
Faţa de cele precizate, în baza probelor administrate la dosarul cauzei şi a actelor normative invocate, solicită respingerea recursului ca netemeinic, nefondat şi nelegal, cu consecinţa menţinerii sentinţei civile atacate, ca legală şi temeinică.
Analizând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs şi a apărărilor formulate, Curtea reţine următoarele:
1. Aşa cum relevă practicaua prezentei decizii prealabil abordării recursului sub aspectul motivelor invocate de recurentă, Curtea , prevalându-se de prevederile art. 489 alin. 3 C.pr.civ., a pus în dicuţia contradictorie a părţilor motivul de ordine publică privind
stabilirea cadrului procesual al litigiului pendinte din perspectiva dispoziţiilor art. 161din Legea nr. 554/2004 reţinând ca motiv de casare prevederile art. 488 pct. 5 C.pr.civ.
În adevăr, conform art. 161din Legea nr. 554/2004 instanţa de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuţie, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum şi a altor subiecte de drept.
Acest text legal îşi găseşte aplicarea mai ales pentru ipoteza finală atunci când efectele actului administrativ ce urmează a fi anulat în cazul triumfului în acţiunea de contencios administrativ se răsfrâng nemijlocit asupra beneficiarului unui act administrativ individual dacă acţiunea este promovată de un terţ sau în situaţia în care beneficiarul actului atacă actul administrativ unilateral şi anularea acestuia produce efecte nemijlocite faţă de un terţ.
În litigiul pendinte, circumscris cazului clasic de contencios de funcţie publică axat pe prevederile art. 106 rap. la art. 109 din legea nr. 188/1999, se pune problema dacă cererea formulată de reclamantă privind reintegrarea în funcţia ocupată anterior emiterii actului de eliberare din funcţie este admisibilă în situaţia în care, între timp, acea funcţie publică este ocupată de altă persoană şi aceasta din urmă nu a fost chemată în judecată.
Este real că raportul material de drept administrativ de funcţie publică generat de emiterea actului administrativ contestat este legat între reclamantă în calitate de beneficiar al actului şi pârâtă în calitate de autor al actului însă sub aspect procesual trebuie reţinut că reclamant poate fi persoana care se pretinde vătămată de emiterea actului prin încălcarea unuia sau a mai multor drepturi subiective ori a lezării unui interes legitim juridiceşte ocrotit iar pârât poate fi autoritatea publică emitentă a actului pretins vătămător pentru reclamant. Numai că atunci când actul administrativ produce efecte nemijlocite mai ales ca efect al emiterii ori anulării acestuia sub aspect procesual litigiul trebuie configurat şi cu introducerea în cauză a beneficiarului actului pori,m după caz a persoanei faţă de care în mod nemijlocit se produc efecte juridice.
În cazul din speţă, se reţine că , reclamanta a chemat în judecată pe pârâtă solicitând să se anuleze Decizia nr. 833/20.11.2012 prin care reclamanta a fost eliberată din funcţia publică specifică de conducere de prim comisar în cadrul Comisariatului Regional Cluj al Gărzii Naţionale de Mediu, apoi s-a solicitat se dispună încadrarea acesteia pe postul anterior ocupat sau un post echivalent la nivel judeţean sau regional în structura autorităţii precum şi la o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate şi recalculate şi cu celelalte drepturi de care aceasta ar fi beneficiat de la eliberarea sa din funcţie şi până pronunţarea unei hotărâri definitive.
Mai mult, instanţa de recurs reţine că prin scriptul denumit concluzii, pârâta Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General (f. 82 dos. fond) instanţa de fond a fost informată că postul de comisar şef al Comisariatului Judeţean Sălaj este ocupat de dl. F.G.R. în urma unui concurs organizat de GNM prin intermediul ANFP.
În acest context, Curtea apreciază că instanţa de fond era obligată, pentru respectarea principiului legalităţii tras din dispoziţiile art. 7 C.pr.civ. şi cel al contradictorialităţii consacrat de art. 14 din acelaşi cod în aplicarea art. 161din Legea nr. 554/2004, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a persoanei ce ocupă funcţia publică vizată de reclamantă ca efect al anulării actului administrativ din litigiu.
Numai astfel se poate întrevedea pronunţarea unei soluţii legale în cauză fără a putea fi paralizată eficacitatea şi legalitatea sentinţei ce urma să dezlege raporturile de drept administrativ din litigiul pendinte.
Într-o atare ipoteză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 78 alin. 1 C.pr.civ. ci obligaţia de punere în discuţie a introducerii în cauză a altor persoane ca aplicaţie particulară a art. 161 din Legea nr. 554/2004 se va face în temeiul art. 78 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Din această perspectivă, constatând că pentru respectarea legalităţii se impune în mod necesar punerea în discuţie a introducerii în cauză şi a altor persoane şi că neintroducerea în cauza a unor persoane care au interes în cauza este o condiţie de admisibilitate a acţiunii, Curtea reţine că este necesar ca în temeiul art. 496 rap. la art. 498 C.pr.civ. cu aplicarea art. 20 alin. 3 şi art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 să caseze în întregime sentinţa atacată şi să dispună trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de fond.
2. Astfel fiind, în rejudecare instanţa de fond va pune în discuţie din perspectiva dispoziţiilor art. 78 alin. 2 C.pr.civ. rap. la art. 161din Legea nr. 554/2004 necesitatea introducerii în cauză a persoanei ce ocupă în prezent funcţia publică de conducere de unde a fost eliberată reclamanta prin actul administrativ contestat sub sancţiunea prevăzută de art. 78 alin. 2 C.pr.civ. şi cu prilejul rejudecării se vor avea în vedere şi motivele de recurs evocate de reclamantă pe care Curtea, dat fiind limitele judecăţii în recurs, nu le-a mai analizat precum şi orice alte aspecte pertinente care concură la pronunţarea unei sentinţe legale.
| Contencios administrativ. Regimul juridic al procesului-verbal... → |
|---|
