Decizia civilă nr. 1035/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE M. SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1035/2013
Ședința publică de la 25 Septembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE I. P.
Judecător A. -L. I. Judecător L. F.
Grefier C. T.
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurent I. T. DE M. AL J. B. împotriva sentinței civile nr. 16802/_ pronunțată de Judecătoria
C. N. în dosar nr._ privind și pe intimat SC C. P. S., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța în temeiul art. 159 indice 1 Cod procedură civilă și art. 34 alin. 2 din OG 2/2001 constată că este competentă în soluționarea prezentei cauze.
Se constata faptul că intimata a depus prin registratura instanței în data de_ întâmpinare la cererea de recurs, solicitând respingerea recursului.
Recurenta a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată, instanța o reține în pronunțare.
T. UL
Prin sentința civilă nr.16802/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr._, a fost admisă în parte plângerea formulata de petenta S.C. C. P.
S.R.L. cu sediul în localitatea C. -N., str. R. nr. 16, județul C., înregistrata la ORC de pe lângă Tribunalul CLUJ sub nr. J_, având C.U.I. 17942207, în contradictoriu cu intimata I. T. DE M. AL J. B., cu sediul în O.
, str. A. R., nr. 1B, județul B. și în consecință:
A fost anulat parțial procesul verbal seria BH nr.0011124/_ .
A fost exonerat petentul de plata amenzii contravenționale de 5000 lei aplicate de intimată.
A fost menținută sancțiunea avertismentului aplicată in conformitate cu art. 7 din O.G. nr. 2/2001 si art. 260 lit. g) si m) din Codul Muncii, pentru nerespectarea prevederilor art. 139-142 si art. 119 Codul Muncii.
A fost obligată intimata la cheltuieli de judecată de 1500 lei reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele :
Prin procesul verbal de contravenție seria BH nr.0011124/_ dresat de intimatul I. T. DE M. AL J. B., ca urmare a verificării corectitudinii transmiterii datelor privind contractele de muncă în programul REVISAL (Registrul de Evidență a Salariaților în format electronic), s-a constatat că petenta nu a transmis în termenul legal, contractele individuale de muncă ale următoarelor salariate: ANTAL NOEMI A. și PIPAS M. . Contractul de muncă a lui Antal Noemi a fost încheiat în data de_, dar a fost transmis în REVISAL abia în data de_, iar contractul de muncă a lui Pipas M. a fost încheiat în data de_, dar a fost transmis în data de_, încălcându-se prevederile art. 4(1) a din HG nr. 500/2011 ce vizează obligația transmiterii la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială își are sediul sau domiciliul angajatorul cel târziu în ziua lucrătoare anterioara începerii activității de către salariat.
Adresa de la fila 13 din dosar ce emană de la intimata cu sediul central în capitală-forul ierarhic superior al intimatei atestă însă exact contrariul celor reținute în actul sancționator, respectiv depunerea în termenul legal a situațiilor indicate, inițial în format electronic, apoi pe suport de hârtie, având în vedere și situația specială a salariatelor, cu mai multe perioade de activitate la aceeași firmă, aspect confirmat și de depoziția martorei audiată din oficiu. (f.45).
După cum Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat in cauza A. vs. România, procedura reglementată de către OG2/2001, in special raportat la caracterul general, sancționator și preventiv al amenzilor contravenționale, este asimilată unei proceduri penale din perspectiva art. 6 al Convenției.
Consecința acestui fapt este recunoașterea in persoana petentului a garanțiilor procesuale specifice procedurii penale, in ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție și egalitatea de arme in cursul procesului.
Cu toate că OG2/2001 instituie prezumția de temeinicie și legalitate a procesului verbal de constatare a contravențiilor, aceste reglementari sunt inaplicabile, din perspectiva art. 6 al CEDO. Aplicarea unor atare prevederi ale dreptului intern ar putea crea o situație profund injustă in care petentul ar fi pus in situația de a-și dovedi nevinovăția, in totala desconsiderare atât a principiilor generale ale dreptului intern cât și ale Convenției la care fac e referire.
Prezumția de nevinovăție garantată de art. 6 al CEDO face ca, in plan probator, sarcina dovedirii faptului ca petentul a săvârșit fapta reținută pe seama sa să revină intimatului.
Pe de altă parte, materia probațiunii se bazează pe niște rigori bine definite Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, confirmată și in
cauza A. contra României, materia contravențiilor aparține dreptului penal. O consecință a acestui fapt este și aceea că dreptul la respectarea unui proces echitabil include și in aceasta materie prezumția de nevinovăție a cârei respectare se impune in toate cazurile.
Imperativul respectării prezumției de nevinovăție presupune ca in caz de îndoiala asupra situației de fapt, de aceasta să profite persoana sancționată.
In cauza de față, este elocvent faptul că din probele depuse la dosar se poate stabili cu exactitate că petentul nu a comis fapta în discuție, raportat la considerentele ce preced.
Răspunderea contravenționala nu se poate angaja decât in sarcina unei persoane care a săvârșit o faptă prevăzută de legea contravenționala. Cu toate că in materie contravenționala, nu a fost prevăzut expres un principiu al caracterului personal al răspunderii, precum in materie penala, totuși acest principiu poate fi dedus cu ușurință atât din faptul că potrivit jurisprudenței CEDO, contravențiile aparțin sferei dreptului penal, cât și din scopul aplicării unei sancțiuni contravenționale.
Atâta vreme cât sancțiunile contravenționale au un rol punitiv și preventiv și in nici un caz reparator, ar fi lipsită de orice utilitate și rațiune impunerea unei sancțiuni altei persoane decât cea responsabilă de comiterea acțiunii sau inacțiunii ilicite.
In conformitate cu prevederile legale inserate in art. 6 din Conv. EDO, procesul verbal de constatare nu poate avea decât valoarea unei acuzații, acesta neputând face dovada celor consemnate.
În acest context, instanța apreciază că petentul a răsturnat prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal, acesta rămânând golit de conținut, făcând dovada unei stări de fapt contrare celei consemnate în actul sancționator, conform art.1169 din Codul civil.
De aceea, în baza art. 34 din OG nr.2/2001, a admis plângerea contravențională dedusă judecății, anulând procesul verbal seria BH nr.0011124/_, dispunând exonerarea acestuia de plata amenzii contravenționale în sumă de 5000 lei.
Referitor la sancțiunea avertismentului aplicată in conformitate cu art. 7 din
O.G. nr. 2/2001 si art. 260 lit. g) si m) din Codul Muncii, reținându-se faptul ca nu a respectat prevederile art. 139-142 si art. 119 Codul Muncii cu privire la munca in zilele de sărbătoare legala si nu a prezentat la data efectuării controlului foaia colectiva de prezenta aferenta lunii august 2011, instanța va reține că nu s-a făcut dovada contrară, conform art.1169 din codul civil, astfel că ea va fi menținută ca legală și temeinică.
Ținând cont de dispozițiile art. 274 din codul de procedură civilă și de principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, a obligat intimata la cheltuieli de judecată de 1500 lei reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs
, în termen legal, petentul recurent I. T. de M. al J. B. solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul anulării sau a reducerii cheltuielilor de judecată stabilite în favoarea petentei.
În motivare s-a arătat că în ceea ce privește fapta contravențională, prevăzută la art. 9 (1) litera c din HG nr. 500/2011, respectiv netransmiterea în termenul legal a două contracte individuale de muncă în REVISAL, se precizează că inspectorii de muncă au procedat cu bună credință, la aplicarea sancțiunii, fiind într-o eroare de fapt.
Astfel se arată că ITM B. în perioada respectivă a avut un acces restrâns la baza de date REVISAL al Inspecției Muncii, în ceea privește contractele de muncă ale societăților cu sediul în alte județe ale țârii, decât B. ul.
Din "raportul de activitate restrâns" al SC C. P. S., printat în data de_ de către inspectorii de muncă ITM B., (anexat probelor) a rezultat că pentru Antal Noemi A. contractul individual de muncă a fost transmis în data de 0106.2011, cu codul de încărcare 0000178-1-12-_, iar pentru Pipas M. contractul de muncă a fost transmis în data de_, cu codul de încărcare 0. -1-12-_ .
În concluzie, la momentul încheierii procesului verbal de constatare și sancționare inspectorii de muncă au sancționat societatea pe baza acestor informații, obținute din baza de date a Inspecției Muncii, însă din adresa nr. 82499/11040/_ emisă pentru petentă de către Inspecția Muncii rezultă fără nici un echivoc că societatea a transmis în termenele legale contractele individuale de muncă ale celor două salariate, însă programul REVISAL are anumite inadvertențe, care iasă loc la interpretări eronate.
Se mai arată că la momentul controlului nici petenta nu a putut proba transmiterea contractelor de muncă în termenul legal, astfel s-a putut întâmpla, ca inspectorii de muncă să fie induși în eroare de raportul obținut de pe portalul Inspecției Muncii.
Analizând recursul formulat pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor de recurs invocate și din oficiu, prin prisma normelor și dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul reține că acesta este parțial fondat, pentru considerentele ce urmează:
Astfel, în lumina dispozițiilor art. 274 și 276 C.pr.civ., obligarea părților la plata cheltuielilor de judecată se face prin raportare la culpa procesuală a fiecăreia dintre ele. În măsura în care pretențiile uneia din părți sunt întemeiate numai în parte, instanța poate obliga partea adversă la plata cheltuielilor de judecată în măsura în care pretențiile au fost admise.
În cauză, se constată că plângerea contravențională formulată de petenta- intimată S.C. C. P. S.R.L. a fost admisă numai în parte, dispunându-se anularea parțială a procesului verbal de contravenție atacat și exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 5000 lei, fiind însă menținută sancțiunea avertismentului aplicată in conformitate cu art. 7 din O.G. nr. 2/2001 si art. 260 lit. g) si m) din Codul Muncii, pentru nerespectarea prevederilor art. 139-142 si art. 119 Codul Muncii.
În aceste condiții, tribunalul apreciază ca fiind echitabilă reducerea cheltuielilor de judecată la care a fost obligată recurenta-intimată la fond, de la 1500 lei la 1000 lei, proporțional culpei procesuale reținute în sarcina acesteia.
Sub acest aspect și în aceste limite, se va admite recursul declarat de recurentul
I. T. de M. al J. B., cu sediul în O., str. A. R., nr. 1B, județul B., împotriva sentinței civile nr. 16802 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. .
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul I. T. de M. al J. B., cu sediul în O., str. A. R., nr. 1B, județul B., împotriva sentinței civile nr.
16802 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o modifică în parte, în sensul că reduce cuantumul cheltuielilor de judecată la care a fost obligată recurenta - intimată de la 1500 lei la suma de 1000 lei.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Septembrie 2013.
Președinte, I. P. | Judecător, A. -L. I. | Judecător, L. F. |
Grefier, C. T. |
Red.L.F./C.B.
2 ex./_
Jud.fond: S. Iuga
