Decizia civilă nr. 10972/2013. Anulare act control taxe şi impozite
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA NR. 10972/2013
Ședința publică din 15 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. B. JUDECĂTOR M. -I. I. JUDECĂTOR S. AL H. GREFIER N. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de către pârâta D. G. A
F. P. S. în numele ADMINISTRAȚIEI F. P. Ș. S. împotriva sentinței civile nr. 5274/_ , pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului S. , în contradictoriu cu reclamantul M. LS, privind și pe A. F. pentru M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că intimatul/a reclamant/a a depus la dosarul cauzei întâmpinare.
Curtea, procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C.pr.civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5274/_, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. _,
s-a admis în parte acțiunea reclamantului M. LS, fiind obligată pârâta D. G. A F. P. -S. prin A. F.
P. ȘIMLEU S. să-i restituie suma de 5709 lei, reprezentând taxa pentru emisii poluante achitată cu chitanța seria TS 8 nr.3604479 din_ și să-i plătească dobânda, conform art. 124 Cod procedură fiscală, începând cu a 45-a zi, de la data înregistrării cererii de restituire, adresată organului fiscal și până la data restituirii efective.
S-a admis cererea de chemare în garanție a M. M. - A.
F. pentru M., care a fost obligată să vireze în contul Administrației F.
P., suma încasată de la aceasta, cu titlu de taxă pentru emisii poluante, precum și dobânda fiscală, menționate mai sus.
S-a respins ca inadmisibil restul capetelor de cerere formulate de reclamant.
Fără cheltuieli de judecată.
Deliberând asupra excepției inadmisibilității, instanța de fond a constatat că art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată.
Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal.
În speță, reclamantul nu contestă cuantumul taxei, modul de calcul al acesteia, ci invocă, după cum deja s-a arătat, caracterul său discriminator. Prin urmare, refuzul de a i se restitui această taxă se constituie într-un act administrativ de natură să vatăme interesul său, în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004, iar nu decizia de calcul, care nu face decât să exprime cuantumul taxei pentru autovehiculul achiziționat de reclamant.
Asupra cauzei pe fond
tribunalul, analizând actul normativ incident, respectiv Legea nr. 9/2012, a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
În privința cererii de chemare în garanție:
Raportat la faptul că taxa se achită la unitățile Trezoreriei Statului, însă ulterior este transferată și administrată de către A. F. de M.
, în baza art. 60 Cod procedură civilă, din considerentele menționate pentru admiterea acțiunii principale, instanța a admis cererea de chemare în garanție astfel cum a fost formulată.
În sfârșit, în ce privește cheltuielile de judecată, instanța apreciază că acestea nu se justifică
- în măsura în care au fost cerute - chiar dacă reclamantul are câștig de cauză, atâta vreme cât nu se poate reține o culpă procesuală din partea instituțiilor administrației publice atrase în proces, atributul interpretării legilor interne prin prisma normelor de drept comunitar, revenind exclusiv instanțelor de judecată. Este adevărat că în cauze, precum cea de față, devine incident principiul aplicării
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. a F.
P. S. în numele Administrației F. P. Ș. S.,
prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și în considerarea disp. art. 3041C.pr.civ., pârâta a susținut că a invocat inadmisibilitatea acțiunii întrucât, în realitate, acțiunea are ca obiect restituirea taxei pe emisii și nu restituirea taxei pe poluare, taxa a cărei restituire se solicită fiind achitată ulterior datei de_, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 9/2012, privind taxa pentru emisiile poluate provenite de la autovehicule. Astfel, la data promovării acțiunii, pârâta consideră că reclamanta nu are drept de restituire a taxei, iar potrivit legii dreptul pe care îl are reclamanta este de a contesta pe cale administrativă, așa cum rezultă din dispozițiile art. 10 - 11 din Legea nr. 9/2012.
În concluzie, pârâta consideră că soluția instanței de fond este greșită, deoarece la data nașterii raportului juridic privind restituirea sumei, nu exista temei legal pentru restituirea sumei achitate de bunăvoie.
S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile Legii nr. 9/2012, care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din lege, a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata ei, iar suma solicitată
de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.
Totodată, s-a arătat că atât Tratatul privind instituirea C.E. cât și alte acte adoptate de instituții și organe ale Uniunii Europene nu interzic perceperea unei taxe, precum taxa specială pentru emisii, motiv pentru care pârâta apreciază că argumentația instanței de fond referitoare la încălcarea normelor comunitare este greșită întrucât în speță nu se solicită restituirea taxei pe poluare. Totodată, se arată că în mod greșit a fost soluționat capărtul de cerere privind acordarea dobânzii legale.
În cauză, a depus întâmpinare intimatul/a reclamant/a, prin care a solicitat respingerea recursului.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Referitor la inadmisibilitatea actiunii derivata din neexercitarea de către reclamant a căii administrative de atac prevăzute de art. 205 și urm. din OG 93/2003, Curtea retine admisibilitatea unor actiuni ca si actiunea de fata avind ca obiect restituirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule achitata in anul 2012 si fundamentata pe art. 110 TFUE si in lipsa parcurgerii procedurii prevazute de art. 10-11 din Legea 9/2012 corob cu art. 205-218 din OUG 92/2003, situația fiind similara cu cea pentru care a fost pronuntata de catre I. intr-un recurs in interesul legii decizia nr.24/_ .
Referitor la fond:
Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.E.J. că art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (T.F.U.E.) creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător în spațiul Uniunii Europene are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 110 din (T.F.U.E.) să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate. ,,Ab intio,, trebuie insa enunțată starea de fapt care sta la baza demersului dedus judecății și plecând de la aspectele concrete ale speței, trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul Uniunii Europene.
Taxa a carei restituire se solicita in speta este o taxa pentru emisii poluante provenite de la autovehicule.
Așa cum rezultă din dispozițiile legale pertinente taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule se datorează la prima înmatriculare a vehiculului (art. 4 alin. 1 lit a din Legea 9/2012 )astfel ca dreptul intern aplicabil raportului juridic de drept material se circumscrie normelor juridice în vigoare la data achitarii taxei.
Pentru a analiza compatibilitatea Legii 9/2012 cu prevederile dreptului Uniunii este necesar in prealabil o analiza a aceleiasi compatibilitati in ce priveste taxa de poluare reglementata de OUG 50/2008 .
Compatibilitatea O.U.G. 50/2008 cu prevederile dreptului Uniunii, în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie 2011, respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza nr. C-402/09 vizind forma initiala a OUG 50/2008 respectiv C-263/10 vizind forma OUG 50/2008 dupa_ având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu respectiv Tribunalul Gorj.
Prin aceaste hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: Articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art. 110 din T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de OUG 50/2008 menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Urmeaza a verifica daca concluziile Curtii de Justitie a Uniunii Europene in ceea ce priveste taxa de poluare in oricare din formele sale se pot verifica si in ceea ce priveste Legea 9/2012 in forma in care se prezenta la data achitării sumei în litigiu.
Astfel in forma sa inițială Legea 9/2012 prevedea obligația de plată a taxei atat cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare cât și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.
In temeiul OUG 1/2012 prevederile ce vizau plata taxei la prima instrainare a unui autovehicul deja inmatriculat dupa intrarea in vigoare a Legii 9/2012 au fost suspendate pana la_, dispunându-se, totodată, restituirea sumelor achitate în temeiul formei inițiale a legii, pentru aceste tipuri de autovehicule. Ca atare, prin efectul combinat al acestor dispoziții, de la data intrării în vigoare a Legii nr. 9/2012, taxa pentru emisii poluante se achita pentru o masina de ocazie cumparata din Uniunea Europeana dar nu se aplica cumpararii de pe piata interna a unei masini de ocazie similiare ceea ce inseamna mentinerea aceleiasi situatii de fapt si de drept ca si cea
creata sub incidenta OUG 50/2008 pentru care s-au pronuntat hotararile CJUE mai sus mentionate .
In aceste conditii se poate concluziona pornind de la premisa ca hotararile CJUE au clarificat aspectele necesar a fi analizate in speta, regimul taxei pentru emisii poluante, asa cum este reglementat pana la _
, fiind stabilit astfel încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
In ce priveste cererea de acordare a dobanzilor, Curtea
constată că reclamantul a achitat la A. F. P. taxa și a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii legale, fără a se face vreo referire expresă la prev. art. 124 Cod pr. fisc, iar prima instanta a acordat altceva decât s-a solicitat de reclamant, respectiv dobânda în materie fiscală.
Încasarea nelegală a unei taxe produce un prejudiciu prin lipsirea de respectiva sumă de bani pentru perioada cuprinsă între data încasării taxei si data restituirii efective. Normele speciale din materia dreptului fiscal nu reglementează acoperirea acestui prejudiciu, situație în care devin incidente normele dreptului comun. Nu se poate accepta aplicarea prin analogie a dispozitiilor art. 124 alin. 2 raportat la art. 120 alin. 6 si art. 117 C.p.c. deoarece este vorba despre norme de excepție, de stricta interpretare si aplicare doar la situația pe care o reglementează.
Ca atare, recursul este fondat în privința criticilor legate de acest aspect, Curtea observând că reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii legale în materie civilă, iar nu în materie fiscală, așa cum s-a acordat prin sentința fondului.
În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 3041coroborat cu 304 pct. 9 C.pr.civ., raportat și la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, se va admite recursul formulat de pârâta D.G.F.P. S. -
A.F.P. Ș. S., se va modifica în parte hotărârea recurată, în sensul obligării pârâtei și a chematei în garanție la plata dobânzii legale în materie civilă.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței, referitoare la restituirea sumei de 5.709 lei, taxă pentru emisii poluante.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de către pârâta D. | G. | A F. P. | |||
S. | în numele ADMINISTRAȚIEI F. P. | Ș. | S. | împotriva |
sentinței civile nr. 5274/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S., pe care o modifică în parte în sensul că obligă pârâta și chemata în garanție la plata dobânzii legale în materie civile începând cu data de_ și până la restituirea integrală.
Menține dispozițiile privind restituirea sumei de 5709 lei. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din _ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
M. B. | M. | -I. | I. | S. | AL H. |
GREFIER
N. T.
Red.MB/dact.LCC 2 ex./_ Jud.fond: S.M.