Decizia civilă nr. 120/2013. Anulare act control taxe şi impozite

Dosar nr. _

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 120/2013

Ședința publică de la 08 Ianuarie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE M. S.

Judecător C. P.

Judecător G. -A. N. Grefier A. B.

S-a luat în examinare recursul declarat de către pârâta A. F.

P. C. -N. împotriva sentinței civile nr. 3049/_ , pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului C. , în contradictoriu cu reclamanta SC I. B. S. privind și pe chemata în garanție A. F. pentru M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că modificarea compunerii completului de judecată desemnat să participe la judecarea cauzei este determinată de absența justificată a doamnei judecător A. M. C. .

Prezentul dosar a fost repartizat aleatoriu completului de judecată denumit 1RTxA, din a cărui compunere, în data de 08 ianuarie 2013, ar fi făcut parte următorii judecători: A. M. C., M. S., C. P. .

Față de lipsa justificată a doamnei judecător A. M. C. completul de judecată va fi reîntregit prin includerea următorului judecător aflat pe lista de permanență aprobată de Colegiu de conducere al Curții de Apel C. pentru cauzele care au ca materie contenciosul administrativ și obiect anulare act de control taxe și impozite, cu obiectele secundare: restituire taxă de primă înmatriculare, restituire taxă de poluare și obligarea la înmatricularea autovehiculelor fără plata taxei de poluare), respectiv a domnului judecător G.

A. N. .

Prin Hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel C. nr. 57/2012, dosarele repartizate completelor RTXA nr. 1 și RTXA nr. 2 au fost preluate de către completele denumite: 1RTXA, 2 RTXA, 3 RTXA, 4 RTXA, 5 RTXA și 6 RTXA, potrivit planificării anexate la hotărâre.

Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 3049/_ , pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului C. , a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată

de reclamanta SC I. B. S., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a F.

P. C. -N. și în consecință:

A fost obligată pârâta AFP C. -N. să restituie reclamantei sumele de

4.346 lei, 12.791 lei și 3.743 lei cu titlu de taxă de poluare nedatorate cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de_ pentru fiecare dintre sumele menționate și până la data restituirii efective a acestora.

A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 39,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A.

F. P. C. -N. împotriva chematei în garanție A. F. pentru M.

.

A fost obligată chemata în garanție să restituie pârâtei sumele de 4.346 lei, 12.791 lei și 3.743 lei reprezentând taxe de poluare restituite reclamantei cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de_ și până la data restituirii efective a acestora.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:

Reclamanta a achiziționat trei autoturisme înmatriculate pentru prima dată într-un stat membru UE. Pentru înmatricularea acestora în România, reclamanta a achitat cu titlu de taxă de poluare sumele de 4.346 lei, 12.791 lei, respectiv de 3.743 lei cu chitanță la data de_ .

Taxa de poluare a fost percepută în baza prevederilor OUG nr.50/2008 în forma modificată prin OUG nr.218/2008 și OUG nr.7/2009. Reclamanta a solicitat restituirea acestor taxe, însă cererea i-a fost respinsă motivat de faptul că taxa de poluare are temei legal, respectiv dispozițiile OUG nr.50/2008.

Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că OUG nr.50/2008, în forma inițială, stabilește prin art.1 cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru M. și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit art.4 obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.

Potrivit disp.art.148 al.2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar.

Analizând compatibilitatea acestei taxe în forma modificată a OUG nr.50/2008, prin OUG nr.218/2008 și OUG nr.7/2009, cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat că, în cauza de față, sunt încălcate dispozițiile art.90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene (actualmente art.110 TFUE). Disp.art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene (art.110 TFUE), aplicabile, în speță, stabilesc că " nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție". Mai mult Curtea Europeană de Justiție a statuat deja că art.90 TCE reprezintă în cadrul Tratatului Comunității Europene o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale și a taxelor cu echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.

Dacă inițial, scopul declarat al adoptării OUG nr.50/2008, era unul de asigurare a protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru

protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit acestui act normativ, prin modificările aduse prin OUG nr.218/2008 și OUG nr.7/2009, acest scop s-a transformat în protejarea industriei interne de autovehicule și păstrarea locurilor de muncă angrenate în producția de autovehicule.

Astfel, în preambulul OUG nr.218/2008 se prevede faptul că adoptarea acesteia a fost necesară având în vedere: ";concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare și economice în luna octombrie, care relevă o scădere importantă a pieței auto și a producției industriei furnizoare, precum și măsurile de susținere a sectorului de automobile, afectat de criza financiară internațională".

Intenția legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin OUG nr.7/2009 sub aspectul protejării industriei interne de autovehicule, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparator, propunându-și înlăturarea discriminărilor între contribuabilii care au achitat taxa de poluare anterior și ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrării în vigoare a OUG nr.218/2008. Impactul negativ in plan social enunțat în preambulul ordonanței a fost înlăturat printr-o ajustare a nivelului taxei, însă acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al OUG nr.218/2008.

Reglementată în acest mod, taxa de poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru;cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.

Având în vedere cele de mai sus, instanța a apreciat că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prev.art.90 din TCE, motiv pentru care a admis cererea și a obligat-o pe pârâtă să restituie reclamantei sumele de 4.346 lei, 12.791 lei și 3.743 lei și dobânda legală aferentă calculată de la data plății și până la restituirea integrală. În ce privește dobânda legală, are rolul de a asigura o reparație integrală a prejudiciului suferit de către reclamantă prin încasarea și folosirea de către pârâtă a unei sume, fără temei legal.

Având în vedere considerentele de mai sus și faptul că în baza OUG 50/2008, taxa de poluare achitată a fost virată de către pârâtă în contul administrat de chemata în garanție, în temeiul art.60 și urm.cod pr.civ., tribunalul a admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru

M. în întregime.

În temeiul art.274 cod pr.civ. instanța a obligat-o pe pârâta aflată în culpă procesuală să plătească reclamantei suma de 39,30 lei cheltuielile de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs A. F. P. C. N.

, solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată și, în subsidiar, în sensul respingerii cererii de obligare la plata dobânzii legale.

Analizând recursul formulat, curtea reține următoarele:

Prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie

importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.

În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.

Aceleași concluzii au fost stabilite de către CJUE și în cauza Nisipeanu, respectiv C-263/10 din_, în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr. 50/2008.

Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie

înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată direct, cu prioritate, încă de la data intrării în vigoare a OUG 50/2008, deci încă de la data de_ .

Astfel, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).

Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României și din Tratatul de aderare a României la UE, precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (cauza Simmenthal).

De altfel, această situație a fost în mod implicit recunoscută de statul român, aceasta fiind rațiunea adoptării Legii 9/2012, prin care s-a stipulat că se vor restitui persoanelor plătitoare diferența dintre taxa de poluare și taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. Instanța apreciază că adoptarea acestui act normativ nu "validează"; dispozițiile din OUG 50/2008 în temeiul cărora s-a achitat taxa de poluare, acestea rămânând percepute cu încălcarea dispozițiilor comunitare la acel moment inițial. Nu s-ar putea susține întemeiat că taxa ar fi legal percepută în temeiul Legii 9/2012 ca taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, întrucât acest act normativ ar avea astfel efecte retroactive. Situația este absolut similară cu cea născută la momentul intrării în vigoare a OUG 50/2008, care nu a validat taxa de primă înmatriculare percepută în temeiul Codului fiscal.

Cu privire la acordarea dobânzii legale, curtea observă că reclamantul nu a solicitat acest lucru, ci doar restituirea taxelor de poluare, astfel că instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut, fiind incident astfel motivul prevăzut de art.304 pct.6 C.proc.civ.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.304 pct.6 și 312 alin.3 C.proc.civ., se va admite recursul declarat de către pârâta A. F.

  1. C. -N. împotriva sentinței civile nr. 3049/_ , pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului C. , pe care o modifică în parte în sensul că înlătură obligația pârâtei și a chematei în garanție de plata a dobânzii legale și va menține restul dispozițiilor sentinței recurate.

    PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

    D E C I D E

    Admite recursul declarat de către pârâta A. F. P. C. -N. împotriva sentinței civile nr.3049/_ , pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului C. , pe care o modifică în parte în sensul că înlătură obligația pârâtei și a chematei în garanție de plata a dobânzii legale.

    Menține restul dispozițiilor sentinței recurate. Decizia este irevocabilă.

    Pronunțată în ședința publică din _ .

    PREȘEDINTE

    JUDECĂTORI

    M. S.

    C.

    P.

    G.

    -A.

    N.

    GREFIER

    1. B.

Red. C.P. dac. GC 2 ex/_

Jud.primă instanță: A.I.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 120/2013. Anulare act control taxe şi impozite