Decizia civilă nr. 1294/2013. Contencios. Anulare act administrativ

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 1294/2013

Ședința publică din data de 4 februarie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. A. M. JUDECĂTORI: S. L. RUS

M. D. GREFIER: M. V. -G.

S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatoarea -reclamantă T. M. -A. împotriva deciziei civile nr.9487 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj, în contradictoriu cu intimatul-pârât I. Ș. al J. M. .

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatoarea - reclamantă T. M. -A., lipsă fiind intimatul-pârât I. Ș. al J.

M. .

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:

Cauza se află la primul termen de judecată, în recurs. Contestația este legal timbrată.

Intimatul-pârât I. Ș.

al J.

M.

a depus întâmpinare.

Contestatoarea -reclamantă T.

M.

-A.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., raportat la art. 317 și urm., 320 Cod pr. civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece contestația în anulare.

Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și acordă cuvântul contestatoarei în dezbaterea judiciară a contestației.

Contestatoarea -reclamantă T. M. -A. susține contestația așa cum a fost formulată și motivată în scris și în esență solicită anularea deciziei civile nr.9487 din_ a Curții de Apel Cluj, modificarea în parte a sentinței civile nr. 2809 din 7 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Maramureș cu consecința stabilirii unui termen de judecată în vederea soluționării recursului.

Apreciază că instanța de recurs a omis să analizeze toate motivele de recurs, deși potrivit dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din CEDO, are obligația să examineze efectiv motivele de recurs, argumentele și cererile de probatoriu ale părților sub toate aspectele.

Arată că prezentul litigiu este de un an și jumătate pe rol, are doi copi minori și este întreținător de familie.

Susține că este un cadru didactic calificat cu o vechime de 22 ani, grade didactice, nu a fost sancționată niciodată pe linie profesională și cu toate acestea pe postul ei a fost angajată o altă persoană care nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege.

Consideră că a îndeplinit condițiile prev. de art.253 din Legea învățământului, iar pârâta în mod abuziv a anulat Decizia de încadrare nr.2714/_ .

Mai arată că, inspectorul de specialitate a spus în instanța de recurs că problema ei i se trage de la fostul soț care este inspector de personal.

C U R T E A

Prin decizia civilă nr.9487 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj s-a admis recursul, declarat de pârâtul I. Ș. AL J. M. împotriva sentinței civile 2809 din_, pronunțată în dosarul_ al Tribunalului M., pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta T. M. -A. .

S-a menținut sentința în ceea ce privește soluția dată excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că prin decizia 2714/_ I. Ș. al Jud.M. a repartizat-o pe reclamanta T. M. A. pe perioada_ -_ prin suplinire ca personal didactic calificat pe postul psihopedagoie specială la Școala G. ă pentru Copii cu Deficiențe nr.II B.

M., însă apreciind că reclamanta nu întrunește condițiile legale, a revocat această decizie prin decizia 3298/2011 în conformitate cu art.75 alin.3 din metodologica anexă la OMECTS 5616/2010.

Potrivit art.253 din Legea 1/2011 cadrele didactice netitulare calificate, care au participat la concursuri de titularizare în anii_, 2011, care au obținut cel puțin nota 7 și au ocupat un post devin titulare dacă se certifică viabilitatea postului, iar consiliul de administrație al școlii este de acord. Aceste prevederi sunt detaliate de art.1 alin.2 din Instrucțiunea 3/_ unde se prevede faptul că pentru a fi titularizat candidatul trebuie să fi fost repartizat în anul școlar 2010-2011 pe un post didactic prin suplinire, continuitate pentru suplinire sau ca suplinitor cu post redus în una sau două unități de învățământ cu personalitate juridică în baza notei cel puțin 7 obținute la unul din concursurile de ocupare a posturilor didactice din învățământul preuniversitar de stat, susținute în specialitatea postului.

Ca atare, reclamanta trebuia să ocupe postul prin suplinire în baza notei de cel puțin 7 obținute la un concurs național pentru că concursurile de ocupare a posturilor didactice sunt susținute la nivel național, iar în cazul reclamantei aceasta deși a obținut nota 7 la concursul din luna iulie 2009 a ocupat postul în calitate de suplinitor în baza concursului județean de suplinire organizat în luna august 2010.

Așa fiind, titularizarea în cazul reclamantei nu putea fi făcută deoarece repartizarea ei în anul școlar 2010-2011 nu a fost făcută în baza notei 7 obținute în anul 2009 la concursul național ci în baza notei 9,50 obținută la concursul județean de suplinire organizat în august 2010.

În acest sens sunt și prev.art.75 alin.3 din Metodologia privind mișcarea personalului didactic din învățământul preuniversitar anexă la ordinul 5616 din_ potrivit căruia reclamanta T. M. pentru a fi

încadrată pe o catedră de specialitate în anul 2011-2012 trebuia să participe la unul din concursurile de ocupare a posturilor vacante din iulie-august 2011.

Pe de altă parte la concursul din anul 2010 la care se solicita nota minimă de 5 potrivit art.75 alin.3 din această metodologie anexă la ordinul

5616/2010, la disciplina corespunzătoare postului didactic pentru continuitate, reclamanta a obținut nota 4,80.

În consecință, în conformitate cu prev.art.304 pct.9 raportat la 312 C.proc.civ., Curtea a admis recursul, a modificat sentința civilă atacată în sensul că va respinge acțiunea formulată de reclamantă. De asemenea, a menținut sentința în ceea ce privește soluția dată excepției lipsei calității procesuale pasive a recurentei, apreciind că reclamanta solicită realizareea drepturilor sale în contradictoriu cu pârâtul-recurent.

Împotriva acestei decizii a declarat contestație în anulare T.

M. A. solicitând admiterea contestației și anularea deciziei atacată cu stabilirea unui nou termen pentru soluționarea recursului

.

În motivele contestației se arată cu privire la încălcarea dispozitiilor imperative prevăzute de art. 317( 1 )ind. 5 pct.2-: " când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozitiilor de ordine publică privitoare la competentă " coroborat cu art.258 ( 1 tind.l: " După ce s-a întrunit majoritatea,se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii care se semnează,sub sanctiunea nulitătii, de către judecători ..... "și art.260 alin. ( 2 )ind.1: " Judecătorul. care a luat parte la judecată este îndreptătit să se pronunte, chiar dacă nu mai face parte din alcătuirea instanței, afară de ..... " din Cod pr.civ.

În fapt, la data de 15 Noiembrie 2012 având termen de judecată conform citației pentru ora 8,30 m-am prezentat la sala de ședințe nr.i46 în calitate de intimat-reclamant. Până în jurul orei 10,00 au fost strigate 85 cauze privind taxa pe poluare, de către Secția II civ.,de contencios administrativ și fiscal ,Completul de judecată RtxA nr.2 în compunerea Dlui presedinte U. L. si două doamne_ judecătoare. După care s-a schimbat Completul de judecată,respectiv C 4R în compunerea Dlui presedinte R. R.

  1. si cu cele două doamne judecătoare care au fost în completul anterior având o listă de 20 de cauze, CE-AM VĂZUT EU, AU VĂZUT SI CEILALTI PARTICIPANTI LA DEZBATERI în ziua respectivă.

    Reclamanta, în data de 17 Decembrie 2012 îndeplinind formalitățile legale pentru obținerea unei copii după Decizia dată în cauză, am remarcat în această decizie înscrisă compunerea completului de judecată ca tiind format din doi judecători(bărbati) si o doamnă judecătoare !? complet care nu este acelasi cu cel care a fost compus efectiv la momentul închiderii dezbaterilor în cauză(respectiv cele 20 cauze după reluarea dezbaterilor) și acordarea cuvântului pe fond în sustinerea recursului, care pe mine mă priveste.

    Și în dispozitivul sentinței, sunt înscriși gresit doi judecători (bărbațitdin care numai unul a participat la dezbateri și numai o singură doamnă judecător, fată de două doamne judecător care au participat în realitate.Așa s-au desfășurat dezbaterile din 15 Noiembrie 2011 în condițiile prezentate, ca urmare vă rog să constatați că decizia astfel dată este nulă "normele de ordine publică tiind încălcate.Acesta tiind punctul de vedere al subsemnatei contestatoare.

    Este greu de acceptat din punctul meu de vedere,luând în considerare MIZA procesului pentru subsemnata,care dintr-un cadru didactic calificat cu mare vechime în profesie peste 22 ani și fără a fi vreodată sancționată pe linie profesională, să ajung "muritoare de foame" cu doi copii minori în întreținere, datorită faptului ca instanta de recurs a omis să cerceteze recursul sub toate aspectele împrejurare care mă determină să apelez la toate căile legale de atac, inclusiv promovarea cererii la CEDO.dacă numai acolo pot să-mi apăr drepturile conferite de lege. Legea este mai presus ca

    posibilele interpretări PRIN OMISIUNE din "Instrucțiuni" și "Ordine rninisteriale"tomlsiunea determinând greșita aplicare a legii. Legea având forta juridică superioară așa cum temeinic s-a reținut de instanța de fond la pag.13 penultim aliniat din Sentința civilă nr.2809/0_ .

    Cu privire la încălcările prevederilor art.318 din Codul de pr.civ. omisiunea instantei de recurs este evidentă.adică nu a cercetat motivele recurentului pârât invocate la pct.1 și 3 si numai partial pct.2 din "declaratia de recurs"Înregistrată la data de 13 iunie 2012 la Tribunalul Maramureș cât si "Completarea si motivarea recursului""privind aceleasi puncte, act depus la acelasi tribunal la data de 31 iulie 2012, motive esentiale fată de care ne-am formulat apărările.concluziile. toate acestea dacă ar fi fost cercetate si dezbătute conform principiului contradictorialitătii ar fi condus instanta la o altă solutie,evident cea legală.

    Faptul că instanța de recurs în decizia civilă 9487/_ la pag.2 alin. 6 "este confuză" nefăcând o cercetare a motivelor recurentei si apărărilor intimatei, nu distinge nici perioada conflictuală a părtilor La alin.5 din decizie se referă la ..., cităm: "Aceste prevederi sunt de talia te de art.1 alin.2Iit.a.)-din Instructiunea 3/_ unde se prevede faptul că pentru a fi titularizat candidatul trebuie să fii fost repartizat în anul scolar 2010-2011 pe un post .

    În baza Deciziei nr.288/_ cu adresa nr.6020/_ I. Ș. Județean M., comunică reclamantei T. M. - A. identificată si cu CNP.2. că a fost repartizată pentru anul scolar 01 Sept.2010 - 31 Aug.2011 pentru suplinire. la catedra de Psihopedagogie specială la Scoala Gen.pentru copii cu deficiente nr.2 B. M. în perioada respectivă fiind incidentă Metodologia mscării personalului didactic aprobată de OMECI nr.5885/2009 (NU OMECI nr.5616/_ cum gresit retine instanta în decizie la pag. 2 ultim aliniat, Metodologie care reglementează o altă perioadă,respectiv anul scolar 2011-2012)

    Conform deciziei și adresei IȘJ M. mai sus precizate care a produs efecte juridice,am prestat activitatea de profesor SUPLINITOR fără să fie tulburată pe tot parcursul anului scolar 2010-2011. fiind remunerată corespunzător.. Singura sa nemulțumire pe intervalul acestui an, a fost că mi-am întocmit dosarul., pentru profesor SUPLINITOR PE continuitate,continuitatea pe suplinire fiind obtinută pe trei ani consecutivi, urmând derularea acesteia în continuarea Deciziei nr.204/_ a IȘJ M. și a adresei nr.4964/_ aferent intervalului anului școlar_ -_ (acte existente la dosar)si în continuare conform Deciziei 288/2010 si adresa nr.6020/2010 a ISJ M. _,doar că pârâta A emis actul "PE SUPLINIRE"( fără a fi pe continuitate deși continuitatea era obținută din anul 2009 cu ocazia participări la CNUT la nivel național obținând nota Z-șapte-)

    Datorită omisiunii cercetării temeinice a motivelor de recurs si apărărilor intimatei, instanta în Decizia 9487/2012 (pe două pagini", făcând și dovada nemotivării acesteia) la pag.2 penultim aliniat, reține ERONAT că "repartizarea reclamantei în anul școlar 2010-2011 nu a fost făcută în baza notei 7 obținute în anul 2009 ignorând probe oficiale depuse la dosar, ADICĂ Tabelul Scolii Gen .... nr.2 B. M. înregistrat sub nr._ indicând pozitia 3 din tabel cu aprobarea CA.a Scolii si ANEXA NR.5 pozitia nr.13,din acte rezultând că dosarul reclamantei se bazează pe nota 7 obtinută la concursul national unic de titularizare din iulie 2009, Recomandarea Scolii nr.473/2010, Adeverinta Scolii nr.466/2010, ACTE la dosar necontestate de pârâtă,nu au fost defăimate ca FIIND FALSE, instanta bazându-se doar pe simple afirmatii ale pârâtei-recurente nedovedite. Apoi confOrm Procesului

    verbal din 28 iulie 2010 cu ocazia desfăsurării sedintei publice pentru repartizarea candidatilor în baza dosarelor întocmite pentru candidati,dosare aprobate de Scoli si Inspectorat,ședintă de repartizare de suplinire prin continuitate organizată de Comisia judeteană de mobilitate a ISJ M., la pozitia 55 repartizează pe continuitate si pe reclamantă, identificată si cu CNP Cu precizarea codului nr.1301-profpsihopedagogic, cu 16 ore la Scoala specială nr.2 B. M. . acte reiterate si anexate si la CONCLUZIILE SCRISE pentru vizualizarea cât mai rapidă si corectă a instantei anexând si Legea cu Normele de aplicare incidente în solutionarea cauzei. Reclamanta semnează de preluarea postului în Ședinta publică din iulie 2010, postul nefiind pus în aplicatie la aceea dată, tocmai pentru că, apartinea reclamantei pe continuitate.

    Este adevărat că am participat și la un concurs din august 2010 unde am obținut nota 9, 50, dar acesta nu-mi anulează UN DREPT CÂSTIGAT,obtinut la CNUT în anul 2009.

    Cum dispozitia art.253 din noua lege a învătământului nu mai făcea distinctie între " suplinitor pe continuitate" sau "suplinitor" ca și subconditie pentru titularizare, mi-am precizat cererea la instanta de fond care a si respins cererea de modificare partială a Deciziei 288/2010 asa cum aceasta a retinut la pag.15/IV din SC.2809/2012 că: " nu prezintă relevantă sub aspectul îndeplinirii conditiilor privind dreptul de titularizare diferenta între notiunile de "suplinire" si "continuitate pentru suplinire"

    Apoi instanța de recurs tot la pag.2 penultim aliniat.pe baza celor greșit retinute și criticate mai sus.in ultim aliniat din aceeași pagină, face o legătură gresită invocând prev.art. 75 alin. (3) din Metodologia privind mișcarea cadrelor conj.OMECI nr.5616/2010 care se referă la o " altă perioadă" de scolarizare și la un altfel de concurs "Concurs de ocuparea posturilor",respectiv anul școlar 2011- 2012.

    Analizând textul retinut de instanta de recurs, se poate constata că aliniatul (3 ) se referă expres la, cităm: "Cadrele didactice calificate cu statut de suplinitor,. participante la concursul de "ocupare" a posturilor didactice/a catedrelor vacante/rezervate din iulie 2009 si /sau din iulie 2010 care au obtinut minimum nota 5,00 în specialitatea postului.. ... prin suplinire în sedință publică organizată până la data începerii cursurilor,au avizul CA ..... "

    Deci, nu are nici o legătură concursul de ocuparea posturilor care se referă la obținerea notei minime de 5,00, - cu concursul national unic pentru titularizare, drept câstigat de către reclamantă în 2009 obtinând nota de cel putin 7,00,conditie obligatorie -drept recunoscut de legea învătământului prin art.253 si instructiunea de aplicare nr.3/_ Art.1 Alin.2 litera a.) care nu face referire nici la OMECTS nr.5885/2009 pentru anul scolar 2010-2011 nici la_ OMECTS nr.5616/2010 pentru anul scolar 2011-2012,împrejurare temeinic retinută de instanta fondului la pag.13 din SC nr. 2809/2012.

    Pârâtul IȘJ M. a emis și pentru anul școlar 0_ -_ Repartizarea prin suplinire pe numele reclamantei DECIZIA nr.2714/_ la aceeași Scoală, decizie care și-a produs efectele juridice, ree/amanta frecventând postul repartizat, dându-i dreptul de a fi încadrată ca titular pe post în baza dispoziției art.253 din Legea învățământului, iar pârâta abuziv pentru a-l împiedica OBȚINEREA DREPTULUI, i-a anulat Decizia de în cadrare nr.2714/_ în "laboratoarele inspectoratului"îcu decizia nr._ decizie nemotivată, necomunicată cu reclamanta, instanța fondului anulând-o CA NELEGALĂ prin sentința dată.Pârâta a fost de rea credintă

    dorind ca un professor calificat cu activitate exemplară de peste 22 ani în profesie si fără abateri,să fie scos din sistem datorită altor interese!

    Punând "fată în fată" SC.nr.2809/2012 dată de instanța fondului/și nu numai) cu DC.nr.9487/2012 dată de instanța de recurs, este evident că decizia apare nemotivată sau "insuficient motivată" fiind încălcate dispozitiile art.6.1. din Conventia Europeană a Drepturilor Omului. Prin extenso,În acceptiunea CEDO.obligatia de motivare nu se referă doar la dosarele penale. ci si la cele civilet Cauza Dumitru vs.Romania pronunțată de CEDa la 1 iunie 2010 care condamnă pentru motivarea precară a unei decizii date de instanța națională)

    4.- Cu privire la incompatibilitatea art.318 Cod pr.civ.cu dispozitiile art.6.1 din Convenție.respectiv cu dreptul la un proces echitabil si solutionarea contestatiei prin aplicarea directă de către instanta natională a prevederilor art.6.1 din Conventie.

    Potrivit art.148 alin. 2 din Constituția Romaniei, urmare aderării.prevederilor tratatelor constitutive ale UE.,precum si celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu,au prioritate fată de dispozitiile contrare din legile interne,cu respectarea prevederilor actului de aderare, iar potrivit art.20 alin.2 dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale.

    Potrivit Constituției, principiul priorității este consacrat atât pentru Dreptul comunitar, cât și pentru Tratatele referitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte, drepturile și libertățile fundamentale conținute de CEDO sunt cuprinse și în Carta Drepturilor Fundamentale,Carta garantând atât drepturile fundamentale ale cetățenilor U.E., cât și drepturi de natură procesuală, având în vedere că din decembrie 2009 a intrat în vigoare TRATATUL DE LA LISABONA,care are o prevedere potrivit căreia Carta dobândește aceeași valoare legală ca Tratatul.

    În aplicarea dreptului, judecătorul român se află atât sub jurisdicțiar, Uniunii Europene, ținând cont de jurisprudența Curții de Justiție de la Luxemburg, dar și sub jurisdicția de la Strasbourg căreia România i s-a supus necondiționat la 20 iunie 1994 când a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Aplicarea prioritară a Convenției și obligativitatea

    jurisprudenței CEDO sunt principii directoare în dreptul și jurisdicția internă a țării noastre, fixate clar prin art. 20 alin. 2 Constituție.

    2.- Constituția României nu definește ceea ce se înțelege prin sintagma "proces echitabil" însă,potrivit art. 20 alin. 1 dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor trebuie să fie interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului cu pactele și cu tratatele la care România este parte. Prin art. 6 din CEDO (ratificat prin Legea nr. 30/94) a fost consacrat dreptul la un proces echitabil, aceasta presupunând în abordarea Curții Europene printre altele și .eqalitatea armelor" și motioarea hotărârii".Din perspectiva egalității armelor, Curtea Europeană a reținut în cauza Dombo E. B.V. contra Olantei din_ că acest principiu cere ca " fiecare parte la un proces să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a-și expune cauza în fața instanței în condiții în care să nu o dezavantajeze semnificativ vizavi de partea adversă ".

    3.- Prin art. 318 Cod procedură civilă s-a consacrat doar pentru recurent posibilitatea de a-și valorifica susținerile formulate prin cererea de recurs și omise de instanță, legiuitorul deschizând calea contestați ei în

    anulare doar uneia din părți,intimatul din aceeași cauză neputându-și valorifica sustinerile omise a fi cercetate.

    4.- Prin art. 318 s-au avut în vedere ipotezele în care recurentului nu i s-a acordat "satisfacție echitabilă" și i s-a respins recursul sau i s-a admis doar în parte recursul, iar instanța de recurs a omis să cerceteze toate motivele, legiuitorul punând într-o poziție dezavantajoasă intimatul căruia, urmare a admiterii recursului părții adverse, i se respinge actiunea, dar nu I se deschide calea contestației atunci când apără riIe sale nu au fost analizate .

    5.- Art. 318 Cod procedură civilă rupe echilibrul impus de principiu egalității armelor câtă vreme intimatul care nu a obținut "satisfacție echitabilă" nu are posibilitatea să invoce omisiunea de a-i ti analizate apărările, dispoziția internă fiind contrară astfel art. 6 CEDO din perspectiva "egalității armelor". Este adevărat că legiuitorul are dreptul de a consacra procedura de acces la justiție, iar accesul la justiție nu presupune automat și accesul la căile extraordinare de atac, însă, odată reglementată o astfel de cale trebuie avut în vedere ca dreptul la un proces echitabil să fie garantat în aceeași măsură_ părților implicate într-o judecată, drepturile protejate tiind concrete și efective.

    6.- Dreptul de a invoca "omisiunea cercetării motivelor" este un drept garantat pentru ambele părți Această omisiune nu poate avea relevanță diferită în functie de calitatea părților de natură a justifica o cale de atac doar pentru recurent. Omisiunea aceleiași instanțe în a cerceta argumentele juridice decât cu înfrângerea.

    7.- Un alt argunlent pentru care se impune aplicarea directă a art. 6 CEDO și care este de natură a duce la concluzia că și intimatul căruia i s-a omis a se analiza toate apărările îl constituie dreptul la un proces echitabil din perspectiva otivării hotărârii. Omisiunea instanței de a cerceta argumentele părților a fost analizată de Curtea Europeană în cauzele S.- Troija vs. Spania, Perez vs. Franța, E. der Hurk vs. Olanda, Albina vs. România, curtea reținând "art. 6 implică în sarcina instanței obligația de a proceda la un examen efectiv al tuturor argumentelor, elementelor de probă ale părților".

    1. Ș. al J. M. prin întâmpinarea depusă la dosar înd ata de 4 februarie 2013 solicită respingerea contestației în anulare, ca inadmisibilă, netemeinică și nelegală

      .

Invederează faptul că reclamanta-contestatoare, a participat la concursul din iulie 2010 unde a obținut nota 4,80 la disciplina psihopedagogie specială și în conformitate cu prevederile legale, a pierdut drepturile prevăzute pentru ocuparea unui post didactic prin continuitate.

Instanta din actele dosarului retine urmatoarele

:

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare fiind deschisă exclusiv pentru situațiile prevăzute la art. 317 C.pr.civ. (contestația în anulare generală grefată pe considerente de necompetență sau vicii vizând procedura citării) și art. 318 C.pr.civ. (contestație în anulare specială ce vizează greșeli materiale sau nepronunțarea asupra unui motiv de recurs).

In ce priveste motivul de contestatie in anulare reglementat de art. 317 C.pr.civ privind incalcarea dispozitiilor de ordine publica referitoare la competenta ,motiv invocat la punctul 1 din contestatie in anulare in esenta prin acest motiv in speta se critica compunerea completului de judecata si nu competenta instantei de recurs astfel ca aceste critici nu se incadreaza in

motivul de contestatie in anulare reglementat de art. 317 C.pr.civ si mai sus indicat .

In ce priveste motivul de contestatie in anulare prevazut de art. 318 C.pr.civ contestatia in anulare poate fi exercitata doar in ipoteza in care instanta de recurs admitind in parte recursul sau respingindu-l a omis sa examineze unele din motivele de casare sau modificare .

In speta recursul a fost admis in intregime iar solutia modificata in sensul respingerii actiunii,recurentul cistigind practic litigiul .Pentru aceasta ipoteza legala care este prezenta si in speta legea nu recunoaste asadar posibilitatea exercitarii contestatiei in anulare.

Ipoteza art. 318 C.pr.civ are in vedere situatia in care recurentul nu a obtinut in intregime castig de cauza intrucit i s-a respins sau i s-a admis in parte recursul ,in acesta ipoteza el putind solicita examinarea motivelor de recurs invocate legal dar neexaminate .

Ca atare prezenta contestatie in anulare nu este admisibila intrucit recursul a fost admis in intregime iar posibila neanalizare a unor motive de recurs este irelevanta cata vreme recurentul a avut castig de cauza, actiunea fiind respinsa fata de el in intregimne .

In plus pentru acest motiv de contestatie in anulare interesul in promovarea contestatiei in anulare il are doar recurentul intrucit lui i s- respins recursul sau i-a fost admis doar in parte .In ipoteza admiterii contestatiei in anulare pentru acest motiv se procedeaza la judecarea motivelor de recurs neanalizate, solutia putind ramane aceeasi sau sa se admita recursul in intregime, o alta solutie nefiind posibila intrucit ar excede reglementarii contestatie in anulare .Contestatoarea din speta care are pozitia de intimat nu putea nici din aceasta perspectiva uza de calea contestatiei in anulare pentru acest motiv prevazut de art. 318 C.pr.civ si sa obtina respingerea recursului .

Acest motiv de contestatie in anulare este prevazut doar pentru ipoteza in care nu s-a analizat un motiv de recurs nu si in cazul in care nu s-a analizat o aparare a intimatei .

Invocarea art. 6 CEDO nu are relevanta in speta intrucit acest text de lege sau altul din alt tratat international nu poate sta la baza recunoasterii unor motive suplimentare pentru exercitarea unor cai de atac extraordinare fata de hotarari irevocabile neprevazute de legislatia nationala.

Totodata asa cum s-a aratat mai sus acest motiv este justificat de omisiunea examinarii unor motive de recurs formulate in termenul legal pentru ipoteza in care recurentului i s-a respins recursul sau i s-a admis in parte fiind posibil ca motivele neexaminate sa poata sa stea la baza admiterii in intregime a caii de atac legal formulate astfel ca nu se poate vorbi de ruperea unui echilibru intre parti si o incalcare a principiului egalitatii armelor care in temeiul art. 6 din CEDO sa permita ca motiv de contestatie in anulare si situatia in care nu s-au examinat apararile intimatilor .

Din considerentele mai sus expuse rezulta ca in speta nu este prezent nici unul din motivele de contestatie in anulare asa cum acestea sunt reglementate de art 317 si 318 C.pr.civ contestatia din speta fiind astfel inadmisibila astfel ca in baza acestor text de lege si a art. 320 C.pr.civ instanta va respinge contestatia in anulare formulata in speta.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare declarată de T. M. A. împotriva deciziei civile nr.9487 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 4 februarie 2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

A. A. M. S. L. RUS M. D.

GREFIER

M. V. G.

red.AAM/AC 2 ex. - _

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1294/2013. Contencios. Anulare act administrativ