Decizia civilă nr. 1479/2013. Anulare act control taxe şi impozite

Dosar nr. _

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1479/2013

Ședința publică de la 11 Februarie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE S. L. R.

Judecător A. A. M. Judecător A. -I. A. Grefier M. V. -G.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către reclamantul N. N. împotriva sentinței civile nr.6156 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu pârâta intimată A. F. P. A

M. C., privind și pe chemata în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.

La apelul nominal se constată lipsa părților litigante de la dezbateri. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este legal timbrat.

S-a făcut referatul cauzei, după care,

Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin. 4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C.pr.civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr.6156 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. s-a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul N. N. în contradictoriu cu pârâta A. F.

P. C. -N. și în consecință:

S-a dispus anularea Deciziei de calcul a taxei de poluare nr. 819081/_

.

S-a respins solicitarea de anulare a chitanței nr. TS 3398626 din_ .

A fost obligată pârâta A.F.P. C. -N. să restituie reclamantului suma de

3176 lei cu titlu taxă de poluare nedatorată.

A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

S-a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. F.

P. C. -N. împotriva chematei în garanție A. F. pentru M. .

A fost obligată chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 3176 lei reprezentând taxă de poluare restituită.

S-a respins cererea de obligare a pârâtei la plata dobânzilor prevăzute de art.124 din O.G. 93/2003.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamantul a achiziționat un autoturism marca Wolkswagen, model Passat, an fabricație 2000, cu serie de șasiu WVWZZZ3BZYE185406 (f.6,7), înmatriculat pentru prima dată în Germania la data de_ . (f.8-10), autoturism care a fost înmatriculat inițial într-un stat membru al U.E. iar pentru înmatricularea în România a achitat, în temeiul OUG nr.50/2008, o taxă de poluare în cuantum de 3.176 lei la Trezoreria Administrației F. P. C. -N. conform chitanței seria TS6, nr.3398626 din data de_ (f.8).

Reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă.

Pe fondul cauzei, instanța a constatat că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.

În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.

Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .

În ceea ce privește dobânda pretinsă și cuantumul ce poate fi acordat este de remarcat că reclamanta a solicitat acordarea dobânzii legale. Tribunalul a apreciat că în speță se poate acorda dobânda legală întrucât perceperea taxei din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun aceasta fiind obligată să repare întreg prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare, în temeiul prevederilor OUG 9/2000 reclamanta este îndreptățită la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei din speță și până la data restituirii sale integrale .

Având în vedere considerentele expuse, instanța a apreciat că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care cererea reclamantului a fost admisă în parte și în consecință, a obligat pârâta A.F.P. C. -N. să restituie reclamantului suma de 3176 lei cu titlu taxă de poluare nedatorată, a anulat decizia de calcul a taxei de poluare nr. 819081/_, a respins solicitarea de anulare a chitanței nr. TS 3398626 din_, pe motiv că aceasta nu reprezintă un act administrativ.

Având în vedere considerentele de mai sus și faptul că, în baza OUG 50/2008, taxa de poluare achitată a fost virată de către pârâtă în contul administrat de chemata în garanție, în temeiul art. 60 și urm C.pr.civ., a admis și cererea de chemare în garanție.

În baza art. 274 C.pr.civ tribunalul a obligat pârâta aflată în culpă procesuală să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă timbru și timbru judiciar.

Petitul având ca obiect obligarea pârâtei la plata dobânzilor aferente în conf. cu art.124 C.pr.fiscală a fost respins pentru următoarele considerente:

Este de principiu că potrivit disp. art.21 alin.4 C.pr.fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.

Tot așa, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil deoarece numai așa se poate realiza o just reparație a prejudiciului cauzat acestuia prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.

Dispozițiile legale care prevăd posibilitatea unei astfel de reparații sunt cele de drept comun în materie, respectiv Ordonanța nr.9/2000 - art.2, art.3 alin.1 și 3 astfel încât temeiul de drept invocat de reclamant - art.124 C.pr.fiscală nu este incident speței.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul N. N.

solicitând să se dispună modificarea acesteia in sensul acordarii cheltuielilor de judecata constand in onorariul avocatial in cuantum de 500 lei, justificat cu chitanta anexata imputernicirii avocatiale (imputernicire care se acorda pentru redactarea actiunii in contencios-administrativ).

Asa cum se poate vedea in actiunea introductiva, a formulat un petit in care a solicitat acordarea cheltuielilor de judecata insa, datorita unei omisiuni a instantei de a se pronunta asupra acestui petit, aceste cheltuieli de judecata nu au fost acordate.

Mentionează ca acordarea cheltuielilor de judecata este un drept acordat prin lege, art.276 Cpc.

In ceea ce priveste celelalte dispozitii ale Sentintei, solicita mentinerea lor, aceasta fiind temeinica si legala.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:

Prima instanta a admis petitul de cheltuieli de judecata si a obligat parata la plata cheltuielilor de judecata dovedite in prima instanta respectiv taxa de timbru si timbru judiciar .

Nici in fata instantei de fond si nici in recurs nu s-a depus vreun act care sa faca dovada achitarii vreunei sume cu titlu de onorariu avocatial in prezenta cauza astfel ca atat recursul cit si cererea formulata pentru acordarea cheltuielilor de judecata constand in onorar avocatial este nedovedita in speta .

Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale, iar recursul declarat se vădeste a fi nefondat și conform art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 corpb cu art. 312 C.pr.civ urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de către reclamantul N. N. împotriva sentinței civile nr.6156 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 11 Februarie 2013.

Președinte,

S. L. R.

Judecător,

A. A. M.

Judecător,

A. -I. A.

Grefier,

M. V. -G.

Red.A.A.M./dact.L.C.C.

2 ex./_ Jud.fond: SS

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1479/2013. Anulare act control taxe şi impozite