Decizia civilă nr. 3466/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3466/2013
Ședința publică de la 21 Martie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE R. -R. D.
Judecător L. U. Judecător M. D. Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de intervenienta în nume propriu M.
M. X., împotriva sentinței civile nr. 10172/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu reclamanții K. A. Z., K. E. și pârâtul
M. C. -N., PRIN P., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentă, avocat
M. Fonai, cu delegație la dosar în substituirea avocatului titulat Herțeg R. . Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul nu este timbrat, iar la dosar s-a depus întâmpinare, de către intimatul M. C. -N., un exemplar comunicându-i-se reprezentantei recurentei.
Aceasta din urmă depune la dosar dovada achitării taxelor judiciare de timbru aferente.
Curtea, după deliberare, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 2812aC. pr. Civ. pune în discuția părții prezente excepția inadmisibilității recursului.
Reprezentanta recurentei arată că lasă la aprecierea instanței. Curtea rămâne în pronunțare asupra excepției invocată.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 10172 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului
M. C. -N., reprezentat prin primar, invocată prin întâmpinare și în consecință:
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții K. A. Z. și K. E. în contradictoriu cu pârâtul M. C. -N., ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către pârât.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a analizat cu prioritate, în temeiul art.137 alin.1 C.pr.civ excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârât, reține următoarele
:
Reclamanții K. A. Z. și K. E., prin cererea de chemare în judecată formulată, respectiv intervenienta în interes propriu, în cuprinsul cererii de intervenție și-au manifestat în mod expres voința în sensul de a chema în judecată M. C. -N.
, reprezentat prin primar.
Obiectul cererii de chemare în judecată constă în schimbarea încadrării funcționale a imobilului-teren situat în C. -N., Calea Dorobanților nr.78, jud.C. înscris in CF nr.1. C. -N. transcris in CFnr.51657 cu nr.topo.3798/2 și nr. cadastrala 11463, din UTR = V1b amenajări sportive în zone rezidențiale într-un UTR care să permită construirea de locuințe.
În raport de acest obiect al cererii principale, instanța reține, în drept, dispozițiile art. 36 alin. 5 lit. c din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, potrivit cărora atribuțiile privind avizarea sau aprobarea, în condițiile legii, a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanismului ale localităților revin consiliului local al unităților administrativ-teritoriale.
În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într- un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Totodată, potrivit art. 2 din același act normativ, este autoritate publică orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public.
În raport de aceste dispoziții legale, instanța a constatat că în cauză, calitate procesuală pasivă putea avea doar Consiliul local al municipiului C. -N., în calitatea sa de organ al unității administrativ-teritoriale competent să emită actul administrativ de schimbare a încadrării funcționale a imobilului teren din UTR=V1b amenajări sportive în zone rezidențiale într-o UTR care să permită construirea de locuințe.
Prin urmare, având în vedere cele mai sus menționate, instanța a constatat că reclamantul nu a justificat în cauză legitimarea procesuală a unității administrativ- teritoriale M. C. -N., impunându-se admiterea excepției lipsei calității procesuale și, pe cale de consecință, a respins cererea de chemare în judecată și cererea de intervenție în interes propriu ca fiind formulate împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Totodată, având în vedere că în cauză nu s-a formulat vreo cerere expresă în acest sens de către persoana împrocesuată de reclamanți și intervenientă, s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către pârât.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs M. M. X.
, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea spre rejudecare a cauzei primei instanțe de judecata;
IN SUBSIDIAR - admiterea recursului, modificarea in totalitate a sentinței civile atacate și admiterea cererii de chemare in judecata așa cum a fost formulata.
In fapt: prin sentința civila atacată instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului M. C. -N. reprezentat prin primar, excepție invocata de către pârât prin întâmpinare. În motivare instanța arată ca potrivit dispozițiilor art.36 alin.5 lit. c din legea 215/2001 a administrației publice locale, atribuțiile privind avizarea sau aprobarea, în condițiile legii, a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanismului ale localităților, revin consiliului local al unităților administrativ teritoriale. Raportat la aceste dispoziții legale si la obiectul cererii principale, instanța de fond apreciază ca numai consiliul local, in calitatea sa de organ al unității administrativ teritoriale competent sa emită actul administrativ de schimbare a încadrării juridice a imobilului intr-o UTR=V1b amenajări sportive in zone rezidențiale intr-o UTR care sa permită construirea de locuințe, putea avea calitate procesuala pasiva,
Consideră ca instanța de fond in mod greșit a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a M. ui C. -N. reprezentat prin primar, pentru următoarele considerente:
M. C. -N. reprezentat prin primar este un organ de reprezentare, organul deliberativ fiind Consiliul Local al M. ui C. -N. . În calitate de organ de reprezentare, în conformitate cu prevederile art. 271din legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul P. ul/P. ul general al municipiului București, prin structura responsabila cu urbanismul condusă de arhitectul-sef din
cadrul aparatului de specialitate, are următoarele atribuții înj domeniul urbanismului:
a) asigură elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare urbană și teritorială și le supune aprobării consiliului local/general: b) asigură elaborarea planurilor urbanistice aflate în competenta autorităților publice locale, în conformitate cu prevederile legii; c) supune aprobării consiliului local/Consiliului General al M. ui București, în baza referatului tehnic al arhitectului-șef documentațiile de urbanism, indiferent de inițiator: d) acționează pentru respectarea și punerea în practică a prevederilor documentațiilor de urbanism aprobate. Astfel, cel căruia îi revine obligația de a elabora planul de urbanism general si regulamentul local de urbanism si de a asigura punerea in practica a acestuia este M. C. -N., reprezentat prin primar.
Solicitarea de schimbarea încadrării funcționale a imobilului teren,înscris in CF nr. 1. C. -N. (transcris din CF 51657 C. -N. ), cu nr. top. 3798/2 si cu nr. cad. 11463. situat in C. -N., Calea Dorobanților nr.78 jud. C., din UTR= Vlb amenajări sportive in zone rezidențiale intr-o UTR care sa permită construirea de locuințe s-a efectuat către M. C. -N. reprezentat prin primar, având in vedere ca acesta este cel care elaborează regulamentul de urbanism si planul de urbanism al M. ui
C. -N., fiind singura autoritate competenta in măsura sa dispună schimbarea încadrării funcționale a terenului. Aceasta cu atât mai mult cu cât la momentul actual se fac demersuri pentru elaborarea unui nou plan de urbanism general al municipiului
C. -N., întrucât planul de urbanism si regulamentul de urbanism elaborate in anul 1999 nu mai sunt in vigoare.
În susținerea recursului învederează si faptul ca in dos. nr._ . Curtea de Apel C. s-a pronunțat prin Decizia Civila 3053/_, într-o speta similara, obligând
M. C. -N., reprezentat prin primar la schimbarea încadrării funcționale a unui imobil teren din UTR=V1b amenajări sportive in zone rezidențiale intr-o UTR care sa permită construirea de locuințe.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 19 februarie 2013 (14-15) pârâtul M. C. -N.
, reprezentat de P. E. BOC, a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, menținând sentința civilă nr. 10172/_ ca fiind temeinică și legală, pentru următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 10172/_ se admite excepția lipsei calității procesuale pasive a M. ui C. -N. și, în consecință, se respinge acțiune a formulată de reclamanții K. A. Z. și K. E. ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă. Pe parcursul derulării litigiului, a fost formulată o cerere de intervenție în interes propriu de către numita M. M. X., aceasta justificând intervenția prin faptul că a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în C. -N., str. Dorobanților nr. 78 de la numiții K. A. Z. și K.
E. prin cumpărare.
Arată instanța de fond în motivarea deciziei adoptate faptul că, potrivit dispozițiilor art. 36 alin. 5 lit.c din Legea nr. 215/2001, atribuțiile privind avizare a sau aprobarea documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului revin consiliilor locale.
Prin recursul promovat recurenta M. M. X. solicită instanței de control casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Arată în esență recurenta faptul că obligația de elaborare a planului urbanistic general și a regulamentului local de urbanism și de a le pune în practică revine M. ui C. -N., reprezentat prin primar, acest intimat având legitimitate procesuală pasivă.
Apreciază recursul ca fiind nefondat.
Prin acțiunea ce a făcut obiectul dosarului de fond, rec1amanții K. A. Z. și
K. E. au solicitat instanței de judecată să pronunțe o hotărâre prin care să dispună schimbarea Încadrării funcționale a imobilului-teren situat În C. -N., Calea
Dorobanților nr. 78, județul C., înscris în Cartea funciară nr. 1. C. -N. (transcris din CF 51657 C. -N. ) cu număr topografic 3798/2 și cu număr cadastral 11463, din UTR=Vlb amenajări sportive în zone rezidențiale Într-o UTR care să permită construirea de locuințe.
Au arătat în esență reclamanții faptul că încadrarea terenului proprietate privată într-o UTR care permite doar amenajări sportive tinde să încalce dreptul de proprietate a a cestora sub aspectul dreptului de dispoziție materială și a dreptului de folosință.
Față de modul în care reclamanții au înțeles să formuleze cererea de chemare în judecată, apreciem că instanța de fond a procedat corect prin modul de soluționare a acțiunii.
Acțiunea reclamanților a fost opusă M. ui C. -N. prin P. .
Potrivit art. 46 și 461din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Planurile Urbanistice Generale sunt aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale în cauză și cuprind piese scrise și desenate privind Regulamentul local de urbanism. Prin Regulamentul local de urbanism este prevăzut regimul de construire aferent fiecărei zone din municipiul C. -N. .
Mai departe, potrivit art. 36 alin. 5lit. c din Legea nr. 215/2001:
În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:
c) avizează sau aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților;
Raportat la pretențiile reclamanților, ce au tins să modifice prevederi cuprinse în Planul Urbanistic General aprobat prin hotărâre de consiliu local, este evident că acțiunea promovată trebuie formulată în contradictoriu cu emitentul actului respectiv, care nu este M. C. -N. .
În ceea ce privește textul art. 271din Legea nr. 50/1991 invocat de recurentă, arată că acesta nu poate constitui temei pentru a conferi legitimitate procesuală pasivă
M. ui C. -N. față de pretențiile din acțiunea introductivă.
Schimbarea încadrării funcționale a unui imobil-teren implică automat intervenția asupra actului administrativ prin care a fost aprobat Planul Urbanistic General. Acest act administrativ, potrivit dispozițiilor Legii nr. 350/2001 coroborate cu dispozițiile Legii nr. 215/2001 enunțate mai sus este hotărârea consiliului local.
Ori, în situația în care se tinde în fapt asupra modificării unei hotărâri a consiliului local, este evident că în judecată trebuie să fie chemat emitentul actului administrativ, cu scopul asigurării dreptului la apărare, demers pe care reclamanta nu a înțeles să îl facă, deși instanța de fond i-a pus în vedere în mod expres acest lucru (pag. 1 paragraful 7 din sentința instanței de fond).
Chiar în situația în care instanța de recurs ar aprecia că și M. C. -N. are legitimitate procesuală pasivă în cauză, acest intimat-pârât nu ar putea sta singur în judecată, suplinind în acest fel lipsa emitentului actului administrativ.
Practica instanțelor judecătorești în acest sens este unanimă, cauzele în materia contenciosului administrativ care au ca obiect modificarea/anularea/ obligarea la emiterea unor acte administrative ce intră în competența consiliilor locale judecându- se fără excepție în contradictoriu cu acestea.
Pentru toate considerentele expuse mai sus, solicită respingerea recursului formulat ca fiind neîntemeiat, menținând hotărârea instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
La termenul de astăzi, din oficiu, conform art. 316 rap. la art. 129 alin. 4 și 5 C.pr.civ., Curtea a pus în discuție excepția de inadmisibilitate a recursului grefată pe dispozițiile art. 2812adin codul de procedură civilă de la 1865 aplicabil în cauză conform art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012.
Conform textului procedural mai sus enunțat îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 281 - 2812C.pr.civ.
În alte cuvinte, dacă spre pildă, în ipoteza în care instanța de fond nu a soluționat toate cererile deduse judecății această omisiune nu poate fi solicitată a fi îndreptată printr-o cerere de completare adresată direct instanței de recurs pe calea acestei căi extraordinare de atac ci persoana interesată trebuie să formuleze o cerere de completare a hotărârii instanței de fond sesizate cu cererea respectivă conform procedurii prevăzute de art. 2812C.pr.civ.
În speță, se reține că recurenta a înregistrat pe rolul instanței de fond o cerere de intervenție în interes propriu (f. 33-34 dos. fond), depusă prin apărător în ședința publică din 24 august 2012 (f. 42 dos. fond) iar la data de 5 octombrie 2012 conform celor menționate în practicaua sentinței recurate cererea de intervenție în interes propriu a fost încuviințată în principiu.
Efectul încuviințării în principiu conduce la dobândirea calității de parte în proces a intervenientului și la investirea instanței cu o atare cerere.
Cu toate acestea, se constată că instanța de fond nu s-a pronunțat deloc asupra cererii de intervenție în interes propriu și nici măcar nu a fost luată spre analiză, considerentele sentinței omițând să facă vorbire despre acest lucru.
Într-o atare ipoteză, omisiunea instanței de fond de a soluționa o cerere incidentală, cum ar fi cererea de intervenție în interes propriu, se grefează pe ipoteza art. 2812C.pr.civ. text în baza căruia persoana vătămată prin omisiune poate cerere în termenul și cu procedura prevăzută de acest text legal completarea hotărârii, iar conform textului art. 2812aC.pr.civ. o atare omisiune nu poate fi dedusă direct pe calea recursului.
În speță, deși recurenta critică pe fond soluția adoptată de instanța de fond, această analiză nu poate fi efectuată direct în recurs fără ca cererea de intervenție să nu fi fost soluționată căci altfel nu ar avea nici-o justificare să critice soluția instanței de vreme ce actul de procedură cu care a fost învestită de către interenientul recurent nu a fost soluționat.
Față de cele ce precedă, Curtea reținând incidența excepției inadmisibilității recursului, va respinge recursul ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de M. M. X. împotriva sentinței civile nr. 10172 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 martie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
R. -R. D. | L. | U. | M. | D. |
GREFIER,
M. T.
Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./_
Jud.fond. A. M. I.
