Decizia civilă nr. 397/2013. Contencios. Obligația de a face

Decizii și sentințe contencios/fiscal - CA Cluj (2013)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 397/2013

Ședința publică din data de 14 ianuarie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: S. L. R. JUDECĂTORI: A. A. M.

S. AL H. GREFIER: M. V. -G.

S-au luat în examinare recursurile declarate de recurenții- pârâți U.

"S. H. ";, M. E., C., T. și S., împotriva sentinței civile nr. 2563 din data de_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului

B. -Năsăud, în contradictoriu cu intimații- reclamanți B. (P. ) D. M., C. (O. ) I. L. -M., I. (C. ) G. R., J. G. G., M. (B. ) A. L.

-L., P. I. L., SA R., U. (P. ) D. E., având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul intimaților- reclamanți B. (P. ) D. M., C. (O. ) I. L. -M., I. (C.

) G. R., J. G. G., M. (B. ) A. L. -L., P. I. L., SA R. ,

U. (P. ) D. E., avocat Petra E. G. din Baroul B. -Năsăud, cu delegație la dosar, lipsă fiind recurenții- pârâți U. "S. H. ";, M. E.

, C., T. și S. .

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:

Cauza se află la primul termen de judecată în recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recurentul- pârât U. "S. H. "; a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei.

Recurenții- pârâți U. "S. H. ";, M. E., C., T. și

S. au depus la dosar întâmpinare și au solicitat judecarea cauzei în lipsă. Intimații- reclamanți B. (P. ) D. M., C. (O. ) I. L. -M., I.

(C. ) G. R., J. G. G., M. (B. ) A. L. -L., P. I. L., SA R.

, U. (P. ) D. E. au depus la dosar întâmpinare.

Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 159¹al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece recursul care este formulat în termen, motivat, comunicat și timbrat.

Curtea comunică câte un exemplar din întâmpinare reprezentantului intimaților-reclamanți.

Reprezentantul intimaților- reclamanți B. (P. ) D. M., C. (O. ) I. L. -M., I. (C. ) G. R., J. G. G., M. (B. ) A. L. -L., P.

I. L., SA R., U. (P. ) D. E., avocat Petra E. G. depune la dosar întâmpinare.

Curtea, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Reprezentantul intimaților- reclamanți B. (P. ) D. M., C. (O. ) I. L. -M., I. (C. ) G. R., J. G. G., M. (B. ) A. L. -L., P.

I. L., SA R., U. (P. ) D. E., avocat Petra E. G. solicită respingerea recursurilor ca nefondate și obligarea recurenților-pârâți la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial, conform chitanței depuse la dosar.

În ceea ce privește recursul declarat de recurenta-pârâtă U. "S. H. "; arată că aceasta a criticat sentința recurată pe motivul respingerii neîntemeiate a cererii de chemare în garanție formulată față de M. E., C., T. și S., întrucât este în imposibilitate de a pune în executare hotărârea primei instanțe atâta timp cât acest minister nu este obligat ca și chemat în garanție la aprobarea tipăririi formularelor tipizate a diplomei de licență și a suplimentului la diplomă, nefiind suficientă obligarea lui ca pârât la acest lucru.

În opinia sa, soluția primei instanțe este legală și temeinică, având în vedere că nu se putea dispune ca ambii recurenți-pârâți să fie obligați, concomitent, la îndeplinirea aceleiași obligații prin mecansimul admiterii cererii de chemare în garanție formulată de U. "S. H. ".

În ceea ce privește recursul declarat de recurentul-pârât M. E., C.

, T. și S. arată că acesta a criticat sentința recurată prin prisma că actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au promovat examenle de licență și care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu conform legislației în vigoare la momentul înscrierii în anul I de facultate.

Cu privire la apărările legate de acreditarea sau neacreditarea formei de învățământ, solicită să se aibă în vedere că aceste apărări nu se circumscriu obiectului acțiunii. De asemenea, solicită să se aibă în vedere că există dispoziții normative care atestă legalitatea studiilor și a licenței obținute de intimatele reclamante.

U. "S. H. " și-a desfășurat activitatea în mod legal, fiind acreditată să funcționeze prin H.G. 693/2003 și H.G.676/2007, pentru forma de învățământ la zi în domeniile de licență aplicabile reclamantelor.

Potrivit dispozițiilor art. 60 alin. 1 din Legea nr.84/1995 activitatea didactică se poate organiza în forme la zi, cu frecvență redusă și la distanță, iar formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi, U. "S. H. " având forme de învățământ la ZI, FR, ID, fiind acreditată prin HG 940/2004.

Mai arată că, intimatele- reclamante au absolvit o formă de învățământ autorizată la începutul anului I de studiu și că acestea se află într-o situație discriminatorie față de alți absolvenți cărora li s-au acordat diplomele de licență, ca urmare a aprobării formularelor tipizate de diplomă de către recurentul-pârât

M. E., C., T. și S. .

Pentru aceste motive, solicită respingerea recursurilor și menținerea sentinței recurate ca legală și temeinică.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 2563/_, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr._, s-a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantele B. (P. ) D. M., C. (O. ) I. L.

-M., I. (C. ) G. R., J. G. G., M. (B. ) A. L. -L., P. I. L.

, SA R., U. (P. ) D. E., împotriva pârâților U. "S. H. " B. și M. E., C., T. ȘI S. .

A fost obligată pârâta U. "S. H. " B. să elibereze fiecărei reclamante diploma de licență și suplimentul la diplomă.

A fost obligat pârâtul M. E., C., T. ȘI S., să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și suplimentul la diploma de licență pentru fiecare reclamantă.

A fost respinsă cererea reclamantelor de aplicare a penalităților în cuantum de 200 lei/zi de întârziere pentru fiecare pârât.

Au fost obligați pârâții să plătească reclamantelor cheltuieli de judecată în cuantum de câte 8,3 lei.

A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. "S. H. " B. împotriva M. E., C., T. ȘI S. .

Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut că prin cererea în contencios administrativ și fiscal, înregistrată sub nr. de mai sus reclamanții B. (P. ) D. M., C. (O. ) I. L. -M., I. (C. ) G. R., J. G. G., M.

(B. ) A. L. -L., P. I. L., SA R., U. (P. ) D. E. au chemat

în judecată pârâții U. "S. H. " B. și M. E., C., T. ȘI S., solicitând obligarea pârâtei de rândul 1 să procedeze la eliberarea în favoarea reclamantelor a Diplomei de licență și a suplimentului de diplomă (foaia matricolă) în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, sub sancțiunea unei penalități de 100 lei/zi întârziere în caz de refuz, începând cu expirarea termenului de 30 de zile menționat anterior, obligarea pârâtei de rândul 2 să aprobe tipărirea formularelor tipizate a diplomelor de licență și a suplimentului de diplomă, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii, sub sancțiunea unei penalități de 100 lei/ zi întârziere, în caz de refuz, începând cu expirarea termenului de 30 de zile menționat anterior.

În motivare s-a arătat că reclamantele sunt absolventele Facultății de Drept și Administrație P. ă, Specializarea Administrație P. ă, din cadrul Universității

"S. H. " B., promoția 2009, urmând cursurile acestei facultăți în perioada 2006-2009, forma de învățământ urmată fiind învățământul de la distantă.

Urmare a absolvirii cursurilor acestei facultăți subsemnatele am susținut examenul de licență din sesiunea iulie 2009, organizat și susținut în conformitate cu Hotărârea Senatului U.S.H., obținând titlul de licențiate conform adeverințelor nr. 310, 381, 681,_, 1121 și 1190 din_, prin care ne-a fost atestat titlul de licențiate în științe administrative.

Întrucât adeverințele menționate aveau termen de valabilitate de maxim 12 luni, potrivit disp. art. 38 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior aprobat prin OMECTS nr. 2284/2007, la împlinirea termenului arătat am solicitat Decanului Facultății de drept și administrație publică din cadrul U.S.H. B. eliberarea diplomei sau a unei adeverințe.

Urmare a acestui demers ne-au fost eliberate adeverințele nr. 23.201, 23.202, 23.203, 23.204, 23.206, 23.207, 23.208 și 23.209 din data de_ .

Având în vedere că a expirat și cel de al doilea termen de 12 luni în baza art. 20 din același Regulament ne-am adresat din nou Rectorului U.S.H. în vederea eliberării diplomelor de licență și a suplimentelor de diplome, primind răspunsurile cu nr. 30, 31, 34, 35, 36, 37, 38 și 39 din_, având toate același conținut și anume că universitatea a făcut demersurile necesare pentru obținerea aprobărilor legale de la MECTS pentru tipărirea formularelor de diplome de licență, dar că nu i-a fost onorată toată comanda.

Astfel în conformitate cu Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior aprobat prin OMECTS nr. 2284/2007 publicat în M.Of. Partea I, nr. 716/_ instituțiile de învățământ superior de stat sau particulare acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii au obligația să completeze și să elibereze actele de studii în temeiul art. 5 alin.2

"Rectorul instituției de învățământ superior este responsabil pentru organizarea și desfășurarea activității de gestionare, completare și eliberare a actelor de studii de către instituție."

In temeiul art. 11 din același act normativ activitatea de completare a formularelor actelor de studii referitoare la studii parțiale sau complete se efectuează în termen de maximum 12 luni de la finalizarea studiilor.

Un act de studii dintr-un carnet cu matcă (cotor) și matca în cauză sunt completate identic, matca rămânând în arhiva instituției cu termen permanent.

De asemenea, în conformitate cu art. 20 din Ordinul 2284/2007 "titularii sau împuterniciții acestora au dreptul să solicite eliberarea actelor de studii completate după termenul aprobat de senatul instituției, care poate fi de cel mult de 12 luni de la finalizarea studiilor..."

Având în vedere prevederile legale mai sus menționate în materia metodologiei de întocmire și eliberare a actelor de studii precum și regulamentul de organizare și funcționare a Departamentului pentru învățământul la Distanță și cu frecvență redusă a U.S.H. cu mult depășit termenul de eliberare a actelor de studii solicitate.

Urmare a refuzului de eliberare a actelor menționate în acțiune au fost prejudiciate fiecare la locul de muncă unde au prezentat adeverințele eliberate de

U.S.H. cu promisiunea de a depune și actele de studii valabile, respectiv diplomele de licență, lucru pe care nu l-au făcut nici în prezent, motiv pentru care sunt îndreptățite a promova prezenta acțiune în baza dispozițiilor art. 1 și 2 din Legea nr. 554/2004 (persoane vătămate prin neeliberarea unui act administrativ).

Împrejurarea că MECTS, deși sesizat de U.S.H. B. cu privire la necesarul de formulare tipizate, nu a dat curs cerințelor acesteia din urmă, așa cum s-a arătat în răspunsul U.S.H. B. din_, nu o exonerează de răspundere pe pârâta U.S.H. și nici nu justifică conduita sa, cât timp obligația de remitere a diplomelor de licență și a foilor matricole către subsemnatele reclamante este una de rezultat conform dispozițiilor art. 20 din OMECTS nr. 2284/2007 pârâta U.S.H. fiind responsabilă chiar și pentru culpa levissima de vreme ce contractul de școlarizare a fost unul cu titlu oneros.

Răspunsul U.S.H. B. că nu s-au obținut toate formularele solicitate, înțelegându-se că diplomele de licență au fost acordate selectiv, constituie o încălcare a dispozițiilor art. 60 alin. 3 din Legea nr. 84/1995, a învățământului, conform căruia "Diplomele și certificatele de studii eliberate de instituțiile de învățământ superior în condițiile legii pentru aceeași specializare sunt echivalente indiferent de forma de învățământ absolvită."

Nu poate fi primită nici trimiterea făcută de U.S.H. B. în răspunsul său din_ la prevederile art. 36 (2) din Legea învățământului nr. 1/2011 și a Ordonanței Guvernului 10/2009, deoarece aceste acte nu erau în vigoare la data absolvirii facultății și a promovării examenului de licență.

Întrucât contractele de studii au fost încheiate cu aprobarea Biroului Executiv a U.S.H. B., aprobarea Consiliului de Administrație a U.S.H. B. și a Senatului U.S.H. B., pârâta U.S.H. B. asumându-și în mod legal obligația de pregătire a subsemnatelor reclamante, de organizare a examenului de licență precum și de eliberare a actelor de studii prevăzute de legislația în vigoare, nu și-a îndeplinit până la capăt obligațiile asumate, din culpă, se apreciază justificate pretențiile de obligare a acesteia și la plata de daune interese având în vedere dispozițiile art. 1082și următoarele cod civil și cele ale art. 18 alin. 5 coroborate cu cele ale art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.

In drept, s-au invocat disp. art. 1, 2, 8, 12, 18, 24 din Legea nr. 554/2004, art. 60 din Legea nr. 84/1995, a învățământului, H.G. 88/2005, privind

organizarea studiilor universitare, O.G. 75/2005 privind autorizarea și acreditarea instituțiilor de învățământ superior, H.G. nr. 1011/2001, privind organizarea și funcționarea învățământului la distanță, Legea nr. 88/1993, privind acreditarea instituțiilor de învățământ și recunoașterea diplomelor, Ordinul MECT nr. 2284/2007.

Pârâtul M. E., C., T. și S. a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat următoarele:

Pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului B. - Năsăud având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, precum și faptul că M. E., C., T. și S. este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, iar ministrul educației, cercetării și inovării, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, emite ordine și instrucțiuni, în condițiile legii.

De asemenea pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a

M. ui E., C., T. și S. și excepția inadmisibilității acțiunii pentru următoarele motive:

Reclamanții solicită "obligarea pârâtei MECTS, să aprobe tipizarea formularelor de diplomă de licență, sub sancțiunea plății de despăgubiri_ ".

Având în vedere cele solicitate, precum și faptul că M. E., C. ,

T. și S. este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care conduce sistemul național de educație, învățământ, tineret și cercetare, exercitând și atribuțiile stabilite prin legi și prin alte acte normative din sfera sa de activitate, iar în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, emite ordine și instrucțiuni, în condițiile legii, această solicitare nu se înscrie în atribuțiile M. ui E., C., T. și S., raportat Ia prevederile H.G. nr. 536/2011 privind organizarea și funcționarea M. ui E., C., T. și S., cu modificările și completările ulterioare.

In conformitate cu prevederile art. 121 și urm. din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, ansamblul de drepturi și obligații, precum și normele care reglementează viața comunității universitare în spațiul universitar propriu sunt cuprinse în Carta universitară a instituției de învățământ superior, adoptată de senatul universitar, în condițiile legii, iar membrii comunității universitare sunt obligați să respecte regulamentele interne ale instituției de învățământ superior, stabilite în conformitate cu Carta universitară.

Domeniile conducerii, structurării și funcționării instituției, ale activității didactice și de cercetare științifică, ale administrării și ale finanțării sunt guvernate de principiul autonomiei universitare, care se corelează cu principiul răspunderii personale și publice pentru calitatea întregii activități didactice și de cercetare științifică pe care o desfășoară instituția respectivă de învățământ superior.

Conform prevederilor legii, învățământul superior se realizează prin instituții de învățământ: universități, institute, academii de studii și școli de studii postuniversitare, iar organizarea întregului proces de învățământ este de competența fiecărei instituții de învățământ superior.

Prin urmare, M. E., C., T. și S. nu organizează admiterea, nu organizează examenele de licență, nu eliberează diplome de licență/certificate de absolvire, ci are atribuții bine stabilite prin Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de H.G. nr. 536/2011 privind organizarea și funcționarea M. E., C., T. și S., cu modificările și completările ulterioare.

Astfel menționăm că, înscrierea candidaților, organizarea și desfășurarea concursului de admitere în învățământul superior, emiterea diplomelor de

licență, intră în competența instituțiilor de învățământ superior care poartă întreaga responsabilitate asupra procesului instructiv-educativ.

Prin urmare, dacă reclamanții au participat la procesul de învățământ în calitate de studenți ai Universității S. H., efectul este de a obține diploma de licență în urma susținerii unui examen de licență, iar instanța de judecată nu poate obliga ministerul de a recunoaște absolvirea acestor cursuri sau obliga la emiterea unei diplome de licență în orice condiții, poate cel mult constata aceste aspecte. .

Se menționează că, ministerul propune Guvernului proiectele de hotărâri de Guvern privind acreditarea/autorizarea provizorie a specializărilor instituțiilor de învățământ superior doar în urma întocmirii raportului de evaluare în temeiul standardelor și al metodologiilor de către ARACIS, conform prevederilor O.U.G. nr. 75/2006privind asigurarea calității, cu modificările și completările ulterioare, acte normative care trebuie respectate de aceste instituții.

Astfel, pentru tipizatele de acte de studii, instituțiile de învățământ superior se adresează M. ui E., C., T. și S. cu solicitare scrisă pentru aprobarea unui număr de astfel de tipizate, iar ministerul, în urma verificării solicitării respective cu privire la numărul de studenți, existența specializării respective în hotărâri ale Guvernului României, aprobă această cerere, cu modificări sau nu, după caz.

Se consideră că instanța nu poate culpabiliza ministerul că nu aprobă o astfel de cerere fără a verifica legalitatea solicitării, responsabilă pentru o cerere care nu are temei legal fiind instituția de învățământ superior.

M. E., C., T. și S. a avizat achiziționarea de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților din promoțiile 2008, 2009 și 2010 prin adresele 37450/_, 37629,12356F/_, 49716/_, 32048, 36711, 40456/_, astfel cererea de chemare în judecată a MECTS este fără obiect.

Diferențele dintre numărul solicitat și cel aprobat se datorează următoarelor aspecte: In conformitate cu prevederile art. 5 din Ordinul nr. 2284/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, instituțiile de învățământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii, pot gestiona, completa și elibera numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii.

Actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au promovat examenele de licență și care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu conform legislației în vigoare la momentul înscrierii în anul I de facultate. Prin urmare universitatea nu are dreptul să elibereze acte de studii pentru absolvenții unor programe de studii și forme de învățământ neautorizate/neacreditate.

De altfel, U. S. H. prin nota nr. 630/_ a prezentat o situație a numărului de studenți înscriși la specializări/programe de studii autorizate provizoriu sau acreditate, precum și o situație privind numărul absolvenților la forma de învățământ ID pentru care nici nu au solicitat eliberarea avizului pentru tipărirea diplomelor de licență, întrucât situația acestora urmează să fie clarificată în conformitate cu prevederile OUG nr. 10/2009.

Totodată se învederează că U. S. H., a înregistrat pe rolul Curții de Apel B. sub nr._ un dosar care avea același obiect că și cererea de chemare în garanție formulată de universitate în prezenta cauză și anume obligarea MECTS la emiterea actului administrativ prin care se aprobă tipărirea de către ROMDIDAC SA a unor formulare tipizate destinate absolvenților

Universității S. H., dar la termenul de judecată din_, a renunțat la judecarea procesului înregistrat.

Se mai arată faptul că, la art. 3 din Legea nr. 443/2002 privind înființarea Universității "S. H. " din B. se statuează: "După intrarea în vigoare a prezentei legi în structura Universității "S. H. " din B. vor intra și facultățile, colegiile și specializările, altele decât cele menționate la art. 2, acreditate sau autorizate provizoriu prin hotărâre a Guvernului, conform legii."

Deci, chiar în legea de înființare a acestei instituții de învățământ superior se menționează faptul că în structura Universității "S. H. " din B. vor intra și facultățile, colegiile și specializările, acreditate sau autorizate provizoriu prin hotărâre a Guvernului, conform legii.

Legea nr. 84/1995, la art. 103, alin. 2 a prevăzut: " Instituțiile și unitățile de învățământ particular acreditate fac parte din sistemul național de învățământ și educație și se supun dispozițiilor prezentei legi."

Modalitatea de acreditare și autorizare a instituțiilor de învățământ superior a fost reglementată prin Legea nr. 88/1993 și ulterior prin OUG nr. 75/2005, cu modificările și completările ulterioare.

Conform acestor acte normative, formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică. Legiuitorul, la art. 60 din Legea nr.84/1995 a prevăzut într-adevăr o condiție, aceea ca aceste forme de învățământ se pot organiza doar de către acele facultăți care au prevăzută și forma de învățământ "zi".

Nu trebuie confundată vocația pe care o au universitățile de a organiza în cadrul facultăților forme de învățământ la distanță (ID) în specializările autorizate sau acreditate cu dreptul de a organiza școlarizarea la forma de învățământ ID. Dreptul de a putea organiza școlarizarea incumbă obligația parcurgerii procedurii de autorizare/acreditare pentru aceste programe.

Legiuitorul a statuat în sensul că formele FR si ID se organizează doar de acele facultăți care au cursuri la zi, respectiv că nu pot fi organizate cursuri la ID si FR daca universitatea respectivă nu are organizate si cursuri la zi la disciplina respectivă.

Aceste prevederi legale nu exonerează instituția de învățământ superior de obligația de a se supune, în conformitate cu prevederile OUG 75/2005 și HG nr. 1418/2006 procedurii de evaluare în vederea autorizări i/acreditării acestor forme de învățământ. Ulterior procedurii descrise mai sus specializările care sunt autorizate/acreditate se supun aprobării prin hotărâre de guvern. în acest sens decide și înalta Curte de C. și Justiție prin Decizia nr.4726/_ pronunțată în dosarul nr._, pe care o anexăm.

În cazul Universității "S. H. " din B., specializările/programele de studii de la forma de învățământ la distanță au fost organizate și desfășurate fără respectarea prevederilor legale, respectiv cu încălcarea dispozițiilor Legii nr.88/1993, a OUG. nr.75/2005. Nu s-a parcurs procedura prevăzută de către legiuitor în vederea desfășurării procesului de învățământ.

In concluzie, având în vedere faptul că reclamanta susține că a absolvit în cadrul Universității "S. H. " anumite specializări la o formă de învățământ, iar această formă de învățământ nu este prevăzută în nicio hotărâre de guvern pentru perioada de școlarizare urmată de fiecare în parte, organizarea acestor specializări fiind făcută cu neîndeplinirea condițiilor legale, care ar fi drepturile pe care reclamanții pot să le ceară ca urmare a absolvirii specializării la forma de învățământ absolvită.

U. "S. H. " din B. a solicitat instanței de judecată cenzurarea

H.G. nr. 676/2007 și HG nr. 635/2008 în ceea ce privește dispozițiile care o privesc, însă cererea a fost respinsă de către înalta Curte de C. si Justiție. In

considerentele Deciziei nr.4726/2009, se retine că "Guvernul are competența atât de a reglementa durata cursurilor la formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță, cât și de a exercita controlul asupra duratei stabilite de universități pentru cursurile de zi, în raport cu criteriile oferite de standardele europene de calitate și eficiență a învățământului și pe baza procedurilor de evaluare prestabilite prin acte normative speciale."

Astfel, instituția de învățământ superior pe care au absolvit-o reclamanții, solicita în acțiunea introductivă de instanță anularea hotărârilor de guvern ce reglementau cu privire la structura instituțiilor de învățământ superior acreditate; domeniile de studii universitare de licență și specializările acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu întrucât pentru specializarea drept nu era trecută durata de 3 ani și "erau eliminate anumite forme de învățământ pentru formele de învățământ cu frecventă redusă si învățământ la distantă".

Hotărârile de Guvern nr. 676/2007 si nr. 635/2008 au fost menținute de către instanța de judecată ca temeinice și legale.

Se poate observa din lecturarea acestora că specializarea urmată de către reclamante este în afara cadrului legal.

De altfel, niciun licențiat al unei instituții de învățământ superior din România, care a absolvit o specializare acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu, reglementată printr-un act normativ, nu are nevoie pe lângă diploma de licență de un alt act de la o instituție din România care să întărească cele scrise în cuprinsul diplomei.

U. "S. H. " din B. avea dreptul să organizeze admitere doar la specializările/programele acreditate, autorizate să funcționeze provizoriu aprobate prin hotărâre de guvern. In nicio situație MECTS nu constată valabilitatea unui act. MECTS recunoaște sau nu un act ulterior verificării studiilor urmate.

Un drept există dacă este exercitat în limitele sale interne și externe. O diplomă este recunoscută de MECTS dacă specializarea, forma de învățământ din cadrul instituției de învățământ superior urmate era în momentul înscrierii în anul I sau al finalizării în hotărârea de guvern din anul respectiv sau aplicabilă pentru anul respectiv. Faptul că la momentul când reclamanta a început studiile nu și-a pus întrebarea dacă acestea sunt acreditate, nu o îndreptățește să solicite niște drepturi pe care nu le are.

În ceea ce privește un act de studiu, nu sunt aplicabile principii din dreptul civil, sau nu se poate prevala nimeni de necunoașterea legii. Totodată atât persoana care dorește să urmeze o formă de învățământ cât și persoana care asigură desfășurarea procesului de învățământ își asumă propriile decizii. Este în responsabilitatea fiecărei persoane juridice care asigură proces de învățământ că a respectat procedura legală a organizării lor. Nu se poate imputa altor subiecți de drept conduita instituțiilor de învățământ superior sau a persoanelor care s- au înscris și au urmat anumite forme de învățământ.

Nimeni nu poate invoca propria culpă pentru a obține protecția unui drept. Nici un candidat la momentul înscrierii nu întreabă sau nu obține vreun acord de Ia M. E., C., T. și S. pentru a-și exercita voința. Exercitarea acestei voințe și obținerea apoi a unui act care nu poate fi recunoscut de către M. E., T. și S. întrucât în urma verificării hotărârilor de guvern pe durata parcurgerii studiilor nu au în cuprinsul lor specializările și formele de învățământ urmate de o anumită persoană nu poate fi acoperită prin teorii de genul: diploma poartă antetul și semnătura ministerului, nu este specificat în nici un act normativ faptul că valabilitatea studiilor este condiționată de stipularea expres în hotărâri de Guvern a formei de învățământ.

În speță nu vorbim de cumpărarea unui serviciu, de exemplu a unei mărci de parfum, ci de achiziționarea unui serviciu de interes public, respectiv urmarea unei forme de învățământ care trebuie să respecte toate rigorile prevăzute de lege pentru ca procesul de învățământ să asigure cetățeanul și statul ca beneficiar final că a fost respectată legea, că diplomele sunt produsul unui proces de învățământ organizat în mod legal.

Nu se poate vorbi de o aparență înșelătoare, în condițiile în care hotărârile de Guvern cu fiecare instituție de învățământ superior din sistemul național de învățământ, indiferent dacă era de stat sau particulară, era menționată cu specializările, formele de învățământ autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate. în afara hotărârilor de Guvern care prevedeau ce specializări și forme de învățământ aveau instituțiile de învățământ superior, mai exista și posibilitatea pentru reclamanți de a se informa la instituțiile care puteau să ofere relații/informații despre specializările la care se putea desfășura procesul de învățământ.

Hotărârile de Guvern nu au fost emise pentru a fi ignorate, ci pentru asigura și informa cu privire la cadrul legal în care urma să fie desfășurat procesul de învățământ.

Orice persoană fizică sau juridică poate organiza în mod nelegal procesul de învățământ și emite diplome cu antetul MECTS, însă, ulterior parcurgerii acestui proces de învățământ, nu se poate nimeni prevala de eroarea comună, de necunoașterea legii și obliga M. E. să recunoască acel proces. Este la

latitudinea fiecărei persoane care are capacitate deplină de exercițiu de a-și asuma actele fără să impună comportamentul avut unei alte persoane juridice.

Doar pentru simplul fapt că reclamanții au avut o conduită pe care acum nu și-o asumă, nu înseamnă că MECTS poate fi obligat să recunoască o formă de școlarizare care se situează în afara cadrului legal. Este de asemenea responsabilitatea fiecărei instituții de învățământ superior de a organiza proces de învățământ în limitele legii. Lipsa de răspundere și acțiunea în afara cadrului legal nu poate fi imputat altor subiecte de drept. Aparențele nu constituie un drept. Astfel, teoria erorii comune sau a funcționarului de fapt invocate de reclamanți nu creează un drept și nici măcar prezumția de legalitate. Dreptul există sau nu.

Prin urmare, MECTS nu poate fi obligat să recunoască o diplomă dacă aceasta nu a fost emisă conform prevederilor legale, respectiv dacă în urma verificărilor se constată că forma de învățământ și specializarea urmate nu existau.

MECTS nu a recunoscut niciodată diplomele de licență. Niciun licențiat al acestei țări nu vine pentru recunoaștere ulterior finalizării studiilor la MECTS pentru recunoaștere sau la angajare. Diplomele sunt recunoscute fără nicio formalitate dacă au fost emise în condițiile legii. în ipoteza în care un potențial angajator sau o persoană fizică sau juridică solicită relații cu privire la acreditarea instituției de învățământ superior atunci acestea sunt date în urma verificărilor efectuate.

Pârâta U. "S. H. "; a depus la dosar întâmpinare, prin care a arătat că aceasta și-a îndeplinit obligațiile legale față de reclamantă, în sensul că, după finalizarea completă a studiilor și susținerea examenului de licență, la cererea acesteia, a eliberat Adeverința de absolvire a studiilor, cu termen de valabilitate de 12 luni, potrivit Metodologiei organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor nr. 1405/_ și cu prevederile art. 20 și art.38 din Ordinul MECTS nr.2284 din 28 septembrie 2007 .

Potrivit art.7 din "Regulamentul privind regimul actelor de studii in sistemul de învățământ", (Ordinul nr.2284/2007)," Formularele actelor de studii

sunt tipărite si difuzate, în condițiile legii, de către unitatea de specialitate desemnată de MECT, unitate care poarta întreaga răspundere pentru aprobarea comenzilor de la instituții și pentru asigurarea securității tipăririi și păstrării formularelor până la ridicarea acestora de către instituțiile beneficiare. "

A informat și Romdidac SA - Compania de material didactic desemnată de MECT, aducându-le la cunoștință că solicită tipărirea unor formulare tipizate, însă Romdidac SA prin mai multe adrese, i-a comunicat că nu poate să tipărească și să livreze decât cu aprobarea scrisa a MECTS - Direcția G. ă, Juridică și Control.

MECTS este cel care în calitatea sa de autoritate publică, gestionează materialele și tipizatele cu regim special necesare pentru a elibera diplomele si suplimentele la diploma solicitate de către reclamanți.

S-au făcut demersurile legale către M. E., C., T. și S. în sensul că a comunicat necesarul de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților anului 2009, în vederea aprobării acestora și spre a emite mai departe comanda de tipărire la SC ROMDIDAC S.A.

Prin urmare, reclamanta a urmat cursurile pe care pârâta le-a organizat la formele de învățământ legal stabilite, a emis acestora adeverința, sub egida MECTS, din care rezultă calitatea de licențiat - acte ce premerg diplomei finale.

Întrucât, la data înscrierii reclamantei la cursurilor Universității S. H., MECTS, avea posibilitatea, potrivit sarcinilor prevăzute de dispozițiile art. 116 si art. 141 din Legea nr. 84/1995 (în vigoare la acea dată), să invoce nelegalități în organizarea a studiilor acestora, dar nu a sesizat nici o neregulă în acest sens,

fapt care nu justifică refuzul acestuia de a aproba tipizarea formularelor destinate actelor de studii pentru absolvenții anului 2009.

Adresele emise către MECTS vizează actele de studii pentru absolvenții din anul 2009. Acestea au fost soluționate în parte, fără a se aproba tot necesarul de formulare tipizate și pe cale de consecință, se află în imposibilitatea de a elibera tuturor absolvenților diplome, din vina MECTS. Câtă vreme au fost respectate dispozițiile legale aplicabile, dreptul la obținerea actului de recunoaștere al studiilor este un drept câștigat, opozabil oricărui subiect de drept. Pe de altă parte, nu se pot face discriminări între reclamantă și alți absolvenți întrucât, în cazul tuturor au fost respectate dispozițiile aplicabile formei de învățământ urmate.

De asemenea, pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a M. ui

E., C., T. si S., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând in Diploma de Licența si suplimentul la diploma pentru reclamantă, sub sancțiunea prevăzută de art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004, în cuantum de 200 lei/zi de întârziere, începând cu a 30-a zi de la rămânerea irevocabila a hotărârii, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, se arată că U. "S. H. "; a fost înființată prin Legea nr.443/5 iulie 2002, ca persoana juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, iar prin HG nr.693/2003 și HG nr.676/2007 au fost acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, pentru forma de învățământ la zi, domeniile de licență drept, sociologie, psihologie, management, științe ale educației, matematică, informatica și altele.

Potrivit dispozițiilor art.60 (1) din Legea nr.84/1995,"activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: zi, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi" U. S. H. având învățământ la ZI, FR, ID acreditat/autorizat prin HG nr.940/2004 a procedat legal.

In aplicarea dispozițiilor Legii nr.84/1995, M. E. a emis la data de

7 martie 2006, Ordinul nr.3404, in cuprinsul căruia se stabilește la art.2 că "Admiterea in învățământul superior public și particular se organizează pe domenii de studii de licență, pe baza metodelor stabilite de fiecare universitate", iar la art. 8 se prevede ca "Formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământul la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi, in domeniile respective și dispun de departamente specializate. "

Specializarea urmată de reclamantă la forma de învățământ, a fost confirmată de MECTS prin emiterea formularelor cu sigla acestui minister până în anul 2009, dată de la care s-a refuzat eliberarea pentru acest an.

U. S. H. s-a conformat cu promptitudine și întocmai condițiilor impuse de Minister, prin adresa nr.36125/_, în vederea obținerii aprobării pentru tipizarea de formulare tipizate.

Prin adresele formulate a anexat necesarul pentru anul 2009, oferind autorității decidente MECTS, toate informațiile cerute prin adresa susmenționată, în care impun tuturor instituțiilor de învățământ de stat și particulare să atașeze la cererile lor "si situațiile centralizatoare(....) semnate și stampilate pe fiecare pagină și incluse și în format electronic pe CD, la Direcția G. ă de Învățământ Superior. "

A informat si Romdidac SA - compania de material didactic, aducându-le la cunoștință că solicită tipărirea unor formulare tipizate, însă Romdidac SA prin mai multe adrese, i-a comunicat că nu poate să tipărească și să livreze decât cu aprobarea scrisă a MECTS - Direcția G. ă, Juridică și Control.

Prin urmare, chematul in garanție MECTS, în baza atribuțiilor legale care îi revin, trebuia sa avertizeze ca furnizor de educație, dacă ar fi constatat că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, să procedeze la aducerea activității educaționale la nivelul standardelor de calitate, urmând ca în cazul în care și al treilea raport de evaluare ar fi fost nefavorabil, M. E. trebuia să elaboreze și să promoveze, după caz, hotărâre de guvern sau lege, decizia prin care încetează definitiv școlarizarea în cadrul respectivului program.

Nici după încheierea perioadei de monitorizare, prevăzută de art.8 din Legea nr.443/2002 și nici după emiterea HG nr.676/2007 si a HG nr.635/2008,precum și nici după intrarea in vigoare a OUG nr.75/2005 privind asigurarea calității educației, M. E. nu a sesizat nereguli semnificative în procesul de organizare și desfășurare a procesului educațional la nivelul pârâtei.

Întrucât, la data înscrierii reclamantei la cursurilor Universității S. H., MECTS, avea posibilitatea, potrivit sarcinilor prevăzute de dispozițiile art.116 si art. 141 din Legea nr. 84/1995), să invoce nelegalități în organizarea studiilor acestuia, dar nu a sesizat nici o neregulă în acest sens, nu justifica refuzul MECTS de a aproba tipizarea in totalitate a formularelor destinate diplomei de licență.

Prin adresa nr.278/_, reiese faptul că din 27000 buc-formulare tipizate, solicitate spre aprobare, a primit avizul de aprobare, numai pentru 10325 buc.

Mai mult, din conținutul adresei MECTS către ROMDIDAC SA, nr.37450/_, reiese cu certitudine faptul că a primit avizul de aprobare a tipizării doar pentru o parte din absolvenții anului 2009.

In concluzie, MECTS nu a aprobat in totalitate necesarul de formulare solicitate.

Aprobarea în parte a tipizării formularelor de diplomă echivalează cu recunoașterea din partea METCS, că a funcționat într-un cadru legal, care i-a

permis să organizeze formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță.

Adresele emise nr. 769/_, nr. 960/8.X.2009, nr. 1224/_, nr. 283/2010, nr. 91/2010, nr. 1054/2011 către Minister vizează actele de studii pentru 2009, însă ele au fost soluționate în parte, fără a se aproba tot necesarul de formulare tipizate și pe cale de consecință, se află în imposibilitate să le elibereze tuturor absolvenților diploma de licență, din vina chematului în garanție.

Câtă vreme au fost respectate dispozițiile legale aplicabile, dreptul reclamantei la obținerea actului de recunoaștere al studiilor este un drept câștigat, opozabil oricărui subiect de drept. Pe de altă parte, nu se pot face discriminări intre reclamantă și alți absolvenți, câtă vreme în cazul tuturor au

fost respectate dispozițiile aplicabile formei de învățământ urmate.

Finalizarea cursurilor universitare organizate de U. S. H. B. în cadrul formei de învățământ la distanță, prin susținerea examenului de licență și obținerea în urma acestuia a unei diplome, este o consecință a recunoașterii formei de învățământ urmată, de către M. E., C. și Inovării.

De altfel, MECTS invocându-și în apărare propria culpa, în sensul că subit în anul 2009 a refuzat eliberarea de formulare tipizate, a binevoit să adopte OG nr.10/2009, pe care însă prin Legea nr. 1/2011-Legea E. Naționale a abrogat- o și oricum nu putea să retroactiveze, conform art.15 alin 2 din Constituția României. Prin urmare, apare evident că MECTS nu are argument de natură legală să împiedice USH să-și valorifice dreptul derivat din "Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ" aprobat prin Ordinul nr.2284/2007-M.Of._, art. 7 și că trebuie să aprobe formularele, sens în care se solicită să fie obligat MECTS să respecte dreptul absolventului din anul 2009.

În drept, s-au invocat disp. art.60-63 Cod proc.civ., art. 18 din Legea nr.554/2004 coroborate cu art.28 alin.1 din Legea nr.554/2004.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut că asupra excepției necompetenței materiale în soluționarea cauzei, invocată de pârâtul MECTS, instanța s-a pronunțat în ședința publică din data de_, iar asupra excepției lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității acțiunii, invocate de același pârât, instanța s-a pronunțat în ședința publică din_, argumentele fiind menționate în încheierile de ședință, sens în care ele nu au mai fost reluate în prezenta expunere.

Adeverințele nr. 310/_ (B. M. ), nr. 381/_ (C. L. ),

nr. 671/_ (I. R. ), nr. 709/_ (Jiuga G. ), nr. 770/_ (M.

L. ), 1006/_ (P. L. ), 1121/_ (S. R. ) și 1190/_ (U.

E. ) eliberate de către pârâta U. "S. H. "; B. atestă faptul că reclamanții, absolvenți ai Ciclului I - Studii universitare de licență (sistem Bologna) - facultatea de Drept și Administrație P. ă din B., specializarea Administrație P. ă, au promovat examenul de licență din sesiunea iulie 2009, obținând Titlul de Licențiați în Științe Administrative.

Eliberarea acestor adeverințe (al căror temei rezidă în prevederile art. 38 alin.1 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, aprobat prin Ordinul MECT nr.2284/2007) conduce la concluzia că reclamanții și-au îndeplinit toate obligațiile ce le-au revenit potrivit contractului de studii încheiat cu pârâta în sensul plății taxelor de studii și a susținerii și promovării examenelor.

Până la data pronunțării prezentei hotărâri, pârâta USH nu și-a îndeplinit obligația de a elibera reclamanților diploma de licență în original și foaia matricolă, obligație ce îi revenea potrivit dispozițiilor art. 15 din OMEC nr.

295/2007 și art. 2 din OMEC nr. 5289/2008, în calitate de instituție organizatoare a examenelor de licență, într-un interval de maxim 12 luni de la finalizarea studiilor. Acest termen maxim a fost stabilit de art. 20 din OMEC nr. 2284/2007 privind aprobarea regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior.

În speță, se impune a se menționa faptul că adeverințele prin care s-a recunoscut reclamanților calitatea de licențiați în psihologie este în ființă, nefiind revocate/anulate, astfel încât se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate proprie actului administrativ.

Corespunde adevărului că pârâta a comunicat MECTS prin adresa nr. 40976/_ necesarul de materiale tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților Universității "S. H. "; pentru anul 2009, însă, potrivit susținerile acesteia, achiziționarea de formulare tipizate de la SC ROMDIDAC SA a fost avizată de către pârâtul MECTS doar pentru o parte din necesar.

Această împrejurare nu poate constitui un motiv pentru exonerarea de răspundere a pârâtei USH și nici o justificare a conduitei sale cât timp obligația de remitere a diplomelor de licență și a foilor matricole către reclamanți este una de rezultat conform art. 20 din OMEC nr. 2284/2007.

Potrivit art.5 din Regulamentul aprobat prin OMECT nr.2284/2007, responsabilitatea gestionării, completării și eliberării actelor de studii revine în exclusivitate instituției de învățământ superior, respectiva rectorului instituției.

Pe cale de consecință, chiar în lipsa obținerii aprobării pentru tipărirea formularelor tipizate din partea MECTS, refuzul pârâtei de a elibera reclamanților diploma de licență și suplimentul la diplomă ( foia matricolă ) după expirarea termenului legal de 12 luni, este unul nejustificat, fiind incidente prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004.

Culpa pârâtei UHS este susținută și de faptul că pârâtul MECTS a făcut dovada prin adresele nr. 12356/F/_ și nr. 32048, 36711, 40456/_ că a avizat achiziționarea unui număr diplome de licență pentru actele de studii destinate absolvenților din promoția 2009, pârâta USH fiind cea care a individualizat în concret beneficiarii tipizatelor avizate prin aceste adrese, iar printre aceștia nu s-au numărat și reclamanții.

Prin HG nr.1175/2006 s-au prevăzut domeniile de studii universitare de licență și specializările din cadrul acestora și numărul de credite de studiu transferabile, începând cu anul universitar 2006-2007, pentru studenții admiși în anul I.

Potrivit Ordinului Ministerul Educației și Cercetării nr. 3404/_ privind aprobarea criteriilor generale de organizare și desfășurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licență pentru anul 2006-2007, admiterea în învățământul superior se organizează numai în instituțiile care au în structura domeniilor de studiu specializări acreditate și specializări care au obținut autorizația de funcționare provizorie. Formele de învățământ cu frecvență redusă sau de învățământ la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi în domeniile respective și dispun de departamente specializate.

Totodată, trebuie subliniat faptul că OG nr. 10/2009 privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să

funcționeze provizoriu sau acreditate, nu este aplicabilă reclamantei (conform principiului neretroactivității legii civile), întrucât a intrat în vigoare după data promovării examenului de licență din sesiunea iulie 2009, fiind publicat în MO nr. 581 din 20 august 2009.

De altfel, în speță nu a fost contestat în mod expres faptul că reclamanții nu au dreptul să obțină diploma de licență și suplimentul la diplomă pentru că au urmat o formă de învățământ pentru care pârâta nu a parcurs etapele obligatorii de acreditare/autorizare provizorie.

Prin urmare, tribunalul, având în vedere dispozițiile legale mai sus menționate, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 a obligat pârâta USH să elibereze în favoarea reclamanților diploma de licență și suplimentul de diplomă (foaia matricolă).

În privința chemării în judecată și a pârâtului M. E., C., T. și S., tribunalul a reținut că între obligația Universității "S. H. "; și obligația MECTS de a aproba formularele tipizate, există o interdependență, câtă vreme doar prin admiterea cererii de chemare în judecată și în contradictoriu cu pârâtul de rând 2 se asigură punerea în executare a obligației pârâtei de rând 1, date fiind prevederile Ordinului nr.2284/2007, MECTS având competența exclusivă de a aproba tipărirea formularelor tipizate necesare.

Este evident că eliberarea diplomei de licență și a suplimentului nu poate fi dusă la îndeplinire, deoarece MECTS refuză tipărirea formularelor tipizate necesare, motivul fiind acela că nu se pot elibera în mod nelimitat formularele tipizate, ci numai pentru formele de învățământ acreditate sau autorizate provizoriu să funcționeze.

MECTS nu a opinat într-un sens neechivoc despre situația reclamantei, ci a analizat în abstract condițiile ce trebuie îndeplinite de fiecare universitate, date fiind prevederile art.5 din Ordinul nr.2284/2007, instanța reiterând în acest context faptul că prevederile OG nr.10/2009 nu sunt aplicabile în speță, deoarece s-a susținut examenul de licență în iulie 2009.

Din această perspectivă, tribunalul a apreciat că cererea de chemare în judecată se fondează și cu privire la petitul formulat în contradictoriu cu MECTS, sens în care în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, a fost obligat M. E.

, C., TINERETRULUI și S. să aprobe tipărirea formularelor tipizate, a diplomei de licență și a suplimentului de diplomă pentru reclamanți.

Având în vedere motivarea în drept a sancțiunii solicitate de reclamanți a fi aplicată pentru neîndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina pârâților, respectiv art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, tribunalul a respins cererea formulată în acest sens, întrucât această sancțiune nu poate fi aplicată decât în faza de executare a hotărârii judecătorești, ceea ce presupune, sub aspectul limitelor temporale, că se poate aplica doar în momentul la care reclamanții, fiind în posesia titlului executoriu, constată că debitorul nu a îndeplinit obligația impusă, ceea ce nu este cazul în speță.

În temeiul art.274 Cod procedura civilă, instanța a obligat pârâții să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în cuantum de câte 8,30 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

Totodată, având în vedere că, în respectarea principiului disponibilității, instanța a obligat MECTS, chemat în judecată în calitate de pârât, să aprobe tipărirea formularelor tipizate, a diplomei de licență și a suplimentului de diplomă pentru reclamanți, aceasta nu poate, concomitent, să fie obligat la îndeplinirea aceleiași obligații prin mecanismul admiterii cererii de chemare în garanție formulată de pârâta de rând 1, astfel încât, în raport de regimul procedural specific al cererii de chemare în garanție reglementat de prevederile art. 60 și urm. C.pr.civ., tribunalul a respins cererea de chemare în garanție formulată în cauză de pârâta U. "S. H. " B. împotriva M. E., C. ,

ȘI S. .
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții U. S. H. B. și M. E., C., T. și S. .
Prin recursul declarat pârâta U. S. H. a solicitat instanței să admită recursul in temeiul art.312 alin.(1) teza I si alin.(3) Cod proc.civ., să modifice sentința recurată, iar pe fond, sa se admită cererea de chemare in garanție formulata de pârâtă in temeiul art.60 si urm. Cod proc.civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâta a învederat următoarele:
1. Instanța de fond, in mod greșit a respins cererea pârâtei de chemare in garanție a MECTS, motivând ca in respectarea principiului disponibilității, instanța a obligat MECTS, chemat in judecata in calitate de parat, sa aprobe tipărirea formularelor tipizate a diplomei de licența si a suplimentului de diploma pentru reclamanți, iar acesta nu poate, concomitent, sa fie obligat la îndeplinirea aceleiași obligații prin mecanismul admiterii cererii de chemare in garanție.

Reclamanții nu pot solicita M. ui, avizul necesar tipizării formularelor destinate actelor de studii.

Solicitarea de aprobare a tipizării formularelor destinate actelor de studii, este parte a procedurii de eliberare a diplomei de licența, ce se desfășoară intre pârâta U.S.H. si MECTS, fara intervenția reclamanților.

Potrivit art. 7 din "Regulamentul privind regimul actelor de studii in sistemul de învățământ", (Ordinul nr.2284/2007)," Formularele actelor de studii sunt tipărite si difuzate, in condițiile legii, de către unitatea de specialitate desemnata de MECT, unitate care poarta întreaga răspundere pentru aprobarea comenzilor de la instituții si pentru asigurarea securității tipăririi si păstrării formularelor pana la ridicarea acestora de către instituțiile beneficiare." Iar potrivit Art. 8. din Ordinul nr.2284/2007," Formularele actelor de studii se achiziționează de la unitatea de specialitate producătoare, pe baza comenzilor transmise anterior acesteia, de către delegați ai instituțiilor. P. rea - preluarea formularelor se efectuează in baza unui proces-verbal încheiat intre delegatul instituției si reprezentantul unității de specialitate producătoare, in care sunt trecute toate datele de identificare a formularelor, inclusiv seriile si numerele.

Cererea de chemare in garanție este întemeiata deoarece admiterea sa asigura efectiv punerea in executare a sentinței recurate in condițiile in care eliberarea de către pârâta USH a diplomelor de licența este condiționata de aprobarea tipăririi formularelor de către MECTS in calitate de autoritate competenta si chemat in garanție.

In consecința, arată recurenta că este vorba despre imposibilitatea efectiva de a respecta hotărârea data de instanța, de a emite reclamantei diploma de

licența atâta vreme cat nu va fi admisa cererea pârâtei de chemare in garanție a MECTS.

In baza acestor considerente, recurenta solicitam admiterea recursului, modificarea hotărârii atacata, urmând ca pe fond sa fie admisă cererea pârâtei de chemare in garanție.

Prin recursul său, pârâtul M. E., C., T. și S. a solicitat admiterea recursului in temeiul art.312 alin.(1) teza I si alin.(3) C.proc.civ., modificarea sentinței recurate, iar pe fond, admiterea cererea de chemare in garanție formulata de pârâtă in temeiul art.60 si urm. C.proc.civ.

În motivarea recursului, s-au arătat următoarele:

Cu privire la motivul de recurs întemeiat pe art. 304 pct.4 din Codul de procedură civilă, considerăm că sentința a fost pronunțată de către instanța de fond cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești. Astfel, se învederează următoarele:
Organizarea și coordonarea sistemului național de învățământ superior, precum și organizarea mecanismelor de asigurare a calității în învățământ sunt atribuții exclusive ale M. ui E., C., T. și S. .
Având în vedere acest aspect, se precizează că atribuțiile și competențele
Din prevederile legale prezentate rezultă fără echivoc că responsabilitatea gestionării, completării și eliberării actelor de studii revine în exclusivitate instituție de învățământ superior.
De asemenea, precizăm că actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au promovat examenele de licentă și care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu conform legislației în vigoare la momentul înscrierii în anul 1 de facultate.
Aceste acreditări/autorizări provizorii sunt aprobate prin hotărâri de guvern care se actualizează anual.
Potrivit legii, în speță Legea nr. 288/2004, durata ciclurilor de studii pe domenii și specializări se stabilește de Ministerul Educației și Cercetării, la propunerea Consiliului Național al Rectorilor, și se aprobă prin hotărârea Guvernului. M., potrivit hotărârilor de Guvern de organizare și funcționare a acestuia, are competența de a controla și monitoriza aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea și funcționarea unităților și instituțiilor de învățământ.
În prezenta speță, instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, și a obligat MECTS să aprobe furnizarea de formulare tipizate pentru diplomă spre a fi eliberate unor persoane care au urmat studii urmate cu încălcarea prevederilor legale. Practic, instanța s-a substituit organismelor de certificare a calității studiilor universitare, s-a substituit MECTS și a decis să acorde diplome, fără ca aceste diplome să aibă la bază studii universitare cu un parcurs firesc, la specializări autorizate provizoriu sau acreditate conform legii.
Practic instanța de fond se substituie MECTS și ARACIS și evaluează calitatea unor programe de studii, acordând și diplome, deși instanțele nu au competența de a se pronunța cu privire la conținutul, calitatea sau îndeplinirea criteriilor și standardelor de autorizare provizorie sau acreditare.
În condițiile în care, în România, învățământul este prioritate națională (atât conform Legii nr.84/1995 R2, cât și conform Legii nr. I/2011), coordonarea (inclusiv evaluarea și supravegherea) sistemului național de învățământ superior și asigurarea implementării și respectării calității programelor de studii este de competența MECTS și ARACIS, și nu a instanțelor de judecată.
Diplomele și suplimentele la diplomă se acordă în mod exclusiv pe baza parcurgerii unor programe de studii organizate legal, cu autorizarea sau acreditarea prevăzută de lege, și nu pe baza sentințelor judecătorești.
Prin hotărârea pronunțată, prin care a decis că anumite programe de studii nu trebuie să obțină autorizarea provizorie sau acreditarea prevăzute de lege, și să acorde, astfel, diplome unor persoane care nu au parcurs programe de studii în conformitate cu prevederile legale, instanta de fond s-a substituit MECTS, ARACIS și Instituțiilor de învățământ superior, depășind, astfel, atribuțiile puterii judecătorești.
Cu privire Ia motivele de recurs întemeiate pe art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă, sunt învederate următoarele:

Instanța de fond a ignorat prevederile legale din domeniul învățământului superior și nu a ținut cont de faptul că organizarea fiecărui ciclu de studii se face de către instituția de învățământ superior cu aprobarea MECTS.

Instanța de fond nu a analizat hotărârile de guvern prin care sunt acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu structurile și specializările universitare cu formele de învățământ respective, interpretând în mod eronat prevederile legale aplicabile spetei.

Dacă organizarea fiecărui ciclu de studii se face cu aprobarea MECTS, instanța de fond era obligată să verifice dacă școlarizarea la facultatea, specializarea și forma de învățământ urmată de reclamanți este realizată de universitate cu respectarea cadrului legal în vigoare.

Instanța de fond a omis însă să analizeze prevederi legale care există și care au legătură cu pricina. Astfel, nu a fost luată în considerare H.G. 535/1999, care prevede, la art.5, că "Învățământul deschis la distanță, similar cu învățământul fără frecvență, se poate organiza numai în cadrul instituțiilor de învățământ superior care au urmat procedura de autorizare prevăzută de lege.", din acest text rezultând clar obligația instituțiilor de învățământ superior de a parcurge procedura de autorizare prevăzută de lege pentru a putea organiza învățământ la distanță.

H.G. nr.1011/2001 prevede la capitolul IV, art.17, faptul că "Procedura de evaluare academică a programelor de învățământ la distanță sau de învățământ cu frecvență redusă se realizează conform Legii nr. 88/1993, republicată."

Conform acestor acte normative, formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică în vederea autorizării/acreditării acestora; ori aceste etape obligatorii nu au fost respectate de către U. S. H. .

Aceste acreditări/autorizări provizorii sunt aprobate prin hotărâri de guvern care se actualizează anual.

Potrivit legii, în speță Legea nr. 288/2004, durata ciclurilor de studii pe domenii și specializări se stabilește de Ministerul Educației și Cercetării, la propunerea Consiliului Național al Rectorilor, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. M., potrivit hotărâri lor de Guvern de organizare și funcționare a acestuia, are competența de a controla și monitoriza aplicarea prevederilor

legale cu privire la organizarea și funcționarea unităților și instituțiilor de învățământ.

Conform prevederilor legale formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică.

Prin urmare o instituție nu are dreptul să înscrie "studenți" și să elibereze diplome la formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță care nu au parcurs procedura obligatorie autorizării, aceasta nu este îndreptățită să înmatriculeze, să elibereze diplome, să desfășoare procesul de învățământ pentru formele de învățământ care nu au parcurs etapele obligatorii ale acreditării și autorizării provizorii.

Legea nr. 84/1995, la art.l03, alin. 2 prevede: " Instituțiile și unitățile de învățământ particular acreditate fac parte din sistemul național de învățământ și educație și se supun dispozițiilor prezentei legi."

Conform acestor acte normative, formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică.

Legiuitorul, la art. 60 din Legea nr. 84/1995 a prevăzut într-adevăr o condiție, aceea ca aceste forme de învățământ se pot organiza doar de către acele

facultăți care au prevăzută și forma de învățământ "zi".

Însă, nu trebuie confundată vocația pe care o au universitățile de a organiza în cadrul facultăților forme de învățământ la distanță (ID) în specializările autorizate sau acreditate cu dreptul de a organiza școlarizarea la forma de învățământ ID. Dreptul de a putea organiza școlarizarea incumbă obligația parcurgerii procedurii de autorizare/acreditare pentru aceste programe.

Potrivit art. 60 alin.l din Legea învățământului nr. 84/1995 "activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi".

Norma citată nu duce însă la concluzia potrivit căreia o instituție de învățământ superior este acreditată sau autorizată provizoriu pentru formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță ape legis, fiind astfel îndreptățită să înmatriculeze studenți și să elibereze diplome în aceste forme de învățământ dacă este acreditată/autorizată pentru forma de învățământ la zi. Această normă reglementează numai vocația pe care o au universitățile de a organiza în cadrul facultăților aceste forme de învățământ numai dacă organizează cursuri la zi pentru specializarea respectivă. Calea de la vocație la drept este condiționată de parcurgerea procedurii de acreditare conform prevederilor legale în vigoare.

În speță, la data înmatriculării în anul I de studiu pentru specializarea urmată de reclamanta, pârâta U. S. H. era autorizată să funcționeze provizoriu cu forma de învățământ ZI, nu și ID. Având în vedere că reclamanții- intimați nu au parcurs o formă de învățământ într-o specializare care să fi fost acreditată/autorizată provizoriu conform legii, nu sunt îndreptățiți să obțină diploma de licență. Legiuitorul a statuat în sensul că formele FR si ID se organizează doar de acele facultăți care au cursuri la zi, respectiv că nu se poate depune dosar de acreditare și nu pot fi organizate cursuri la ID si FR dacă universitatea respectivă nu are organizate și acreditate/autorizate și cursuri la ZI la disciplina respectivă.

Aceste prevederi legale nu exonerează instituția de învățământ superior de obligația de a se supune, în conformitate cu prevederile OUG 75/2005 și HG nr.1418/2006 procedurii de evaluare în vederea autori zării/acreditării acestor forme de învățământ. Aceste acte normative erau in vigoare la data inmatricularii reclamantei-intimate. Ulterior procedurii descrise mai sus specializările care sunt autorizate/acreditate se supun aprobării prin hotărâre de guvern.

În această ordine de idei, solicitarea reclamantei da a le fi eliberată diploma care să ateste studii desfășurate în afara cadrului legal constituie o cerere vădit neîntemeiată, cu atât mai mult cu cât, potrivit principiului "Quod nullum est, nullum producit efectum", studiile urmate în afara cadrului legal, fiind nule, nu pot avea ca rezultat obținerea unei diplome valabile.

Se arată că specializarea urmată de reclamanta nu a fost niciodată acreditată sau autorizată provizoriu la forma de învățământ ID, această nefiind menționată în nicio hotărâre a guvernului din perioada în care reclamanții au urmat studiile.

Nu există niciun temei legal pentru demersul reclamantilor-intimati de a solicita eliberarea diplomei de licență în urma parcurgerii unor cursuri neacreditate/neautorizate provizoriu. Un act nu poate avea efectele prevăzute de lege decât în eventualitatea în care este emis în conformitate cu legea și de către o entitate abilitată de lege în acest sens, fără a exista în același timp posibilitatea recunoașterii ca valabil a unui act emis fără respectarea normelor edictate pentru încheierea sa valabilă.

Eliberarea actelor de studii implică o responsabilitate majoră față de întreaga societate. Activitatea de învățământ superior este reglementată pentru

ocrotirea unui interes general major. Este vorba de interesul major al asigurării unui învățământ de calitate, astfel încât diplomele de studii emise în România să fie recunoscute automat în Uniunea Europeană, fără a mai exista suspiciuni asupra corectitudinii studiilor desfășurate.

Punându-se semnul de egalitate între așa-zise studii, urmate nelegal, și studiile desfășurate legal de absolvenții tuturor instituțiilor de învățământ superior din sistemul național de învățământ, se aduc grave prejudicii întregului sistem de învățământ și se creează o discriminare între absolvenții specializărilor organizate legal, și persoanele cărora instanța a decis să le acorde o diplomă la care nu au dreptul, deoarece nu au desfășurat studii autorizate provizoriu sau acreditate conform legii.

Nu este suficient pentru legala funcționare a acestor forme de învățământ ca instituția respectivă să aibă cursuri de zi. ci era necesar ca pentru ID sau FR să se parcurgă si procedura de acreditare provizorie. după cum a statuat si ÎCCJ prin decizia nr. 3306/_ .

Prin legea 443/2002 s-a înființat U. S. H., iar la art. 3 din acest act normativ se prevede că, după intrarea în vigoare a legii, în structura USH vor intra și facultățile, colegiile și specializările, acreditate sau autorizate provizoriu prin hotărâre a Guvernului conform legii.

Completarea adeverinței de către universitate imediat după susținerea examenului de licență nu reprezintă un motiv pentru a legitima organizarea ne legală a unor cursuri de către USH, prin emiterea ulterioară a diplomelor de licență. Valabilitatea acestor adeverințe este limitată, tocmai pentru a se putea emite diplomele de licență după ce se verifică îndeplinirea tuturor condițiilor pentru atestarea studiilor.

În concluzie, raportat la prevederile legale invocate mai sus, recurenta solicită să se admită recursul astfel cum a fost formulat si să se modifice sentinta recurată în sensul respingerii acțiunii si a cererii de chemare in garanție ca neîntemeiate.

Prin întâmpinarea formulată la recursul pârâtei U. S. H., pârâtul recurent M. E., C., T. și S. a solicitat respingerea recursului declarat de Universitate și menținerea hotărârii atacate prin care s-a respins cererea de chemare in garanție a M. ui, ca întemeiată legal, dezvoltându-și susținerea prin considerente ample.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, pârâta U. "S. H. " a solicitat respingerea recursului pârâtului M. E., C., T. și S. și admiterea recursului propriu promovat, in temeiul art.312 alin.(1) teza I si alin.(3) C.pr.civ., modificarea sentinței recurate, iar pe fond admiterea cererii de chemare in garanție formulata de pârâta USH in temeiul art.60 si urm. C.pr.civ.

În data de_ intimatele reclamante B. (căs. P. ) D. M., C. (căs. O. ) I. L. -M., I. (căs. C. ) G. R., J. G. G., M. (căs. B. )

A. L. L., P. I. L., SA R., U. (căs. P. ) D. E., au depus la dosarul cauzei întâmpinare (f. 86), prin care au solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată în recurs.

Analizând recursurile declarate, Curtea reține următoarele:

Cu privire la posibila depășire a atribuțiilor puterii judecătorești de către tribunal, Curtea reține că prima instanță nu a acționat în afara prerogativelor

jurisdicționale conferite de Legea nr. 554/2004.

Reclamanții sunt absolvenți ai Ciclului I - Studii universitare de licență (sistem Bologna) - facultatea de Drept și Administrație P. ă din B., specializarea Administrație P. ă, U. "S. H. "; B., și au promovat examenul de licență din sesiunea iulie 2009, obținând Titlul de Licențiați în Științe Administrative.

Acestora li s-au eliberat adeverințe conform art. 38 alin.1 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, aprobat prin Ordinul MECT nr.2284/2007 din care rezultă că și-au îndeplinit toate obligațiile ce le-au revenit potrivit contractului de studii încheiat cu pârâta în sensul plății taxelor de studii și a susținerii și promovării examenelor.

Pârâta USH nu și-a îndeplinit obligația de a elibera reclamanților diploma de licență în original și foaia matricolă, obligație ce îi revenea potrivit dispozițiilor art. 15 din OMEC nr. 295/2007 și art. 2 din OMEC nr. 5289/2008, în calitate de instituție organizatoare a examenelor de licență, într-un interval de maxim 12 luni de la finalizarea studiilor (art. 20 din OMEC nr. 2284/2007 privind aprobarea regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior).

Adeverințele prin care s-a recunoscut reclamanților calitatea de licențiați sunt în vigoare, nefiind revocate/anulate, astfel încât se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate proprie actului administrativ.

Pârâta USH a comunicat MECTS prin adresa nr. 40976/_ necesarul de materiale tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților Universității

"S. H. "; pentru anul 2009, însă achiziționarea de formulare tipizate de la SC ROMDIDAC SA a fost avizată de către pârâtul MECTS doar pentru o parte din necesar.

Obligația de remitere a diplomelor de licență și a foilor matricole către reclamanți este una de rezultat conform art. 20 din OMEC nr. 2284/2007. Potrivit art.5 din același act normativ, responsabilitatea gestionării, completării și eliberării actelor de studii revine în exclusivitate instituției de învățământ superior, respectiva rectorului instituției.

În consecință, pârâtei USH de a elibera reclamanților diploma de licență și suplimentul la diplomă ( foia matricolă ) după expirarea termenului legal de 12 luni, este unul nejustificat, circumscris art. 8 din Legea nr. 554/2004.

funcționeze provizoriu sau acreditate, nu este aplicabilă reclamanților (conform principiului neretroactivității legii civile), întrucât a intrat în vigoare după data promovării examenului de licență din sesiunea iulie 2009, fiind publicat în MO nr. 581 din 20 august 2009.

Prin urmare, în mod corect tribunalul, având în vedere dispozițiile legale mai sus menționate, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 a obligat pârâta USH să elibereze în favoarea reclamanților diploma de licență și suplimentul de diplomă (foaia matricolă).

Curtea mai reține că între cei doi pârâți nu există o partajare a obligațiilor făcută prin dispozitivul sentinței atacate, care să împiedice executarea lor potrivit cadrului legal. Ca atare, este fără relevanță practică obligarea ministerului în calitate de pârât și nu de chemat în garanție, câtă vreme obligația acestuia există și în raport cu celălalt pârât, întocmai ca la chemarea în garanție, nu numai strict în raport cu reclamanții.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., Curtea urmează să respingă recursurile.

În temeiul art.274 Cod procedura civilă, va obliga recurentul M. E.

, C., T. și S. să plătească intimaților reclamanți suma de 1600 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de pârâții U. "S. H. "; și M. E.

, C., T. ȘI S. împotriva sentinței civile nr. 2563/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. Năsăud, pe care o menține în întregime.

Obligă recurentul M. E., C., T. și S. să plătească intimaților reclamanți suma de 1600 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

S. L. R. A. A. M. S. AL H.

GREFIER

M. V. -G.

Red.SLR/dact.MS 2 ex./_

Jud.fond: A.P.M.

Decizia civilă nr. 397/2013. Contencios. Obligația de a face

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 397/2013. Contencios. Obligația de a face