Decizia civilă nr. 4025/2013. Anulare act control taxe şi impozite

Dosar nr. _

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 4025/2013

Ședința publică de la 08 Aprilie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE M. S.

Judecător C. P.

Judecător A. M. C. Grefier A. B.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SC B. A. SRL împotriva sentinței civile nr. 3323 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S., în contradictoriu cu pârâta D. G. A F.

P. S., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.

Componența completului de judecată a fost aprobată prin Hotărârea Colegiului de conducere al Curții de A. C. nr.57/2012, anexată în extras la dosarul cauzei.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat de reclamanta SC B. A. SRL este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar in valoare de 0,3 lei.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de 7 ianuarie 2013 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea pârâtei D.G.F.P.S. .

Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.

CURTEA

Deliberând reține că,

Prin sentința civilă nr. 3323 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S. s-a admis excepția invocată din oficiu și în consecință, s-a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de SC B. A. SRL în contradictoriu cu A. F. P. Ș. S., privind restituirea sumei de 6814 lei, reprezentând contravaloarea taxei de poluare achitată de reclamantă, precum și dobânda legală aferentă.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:

Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes

legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată

.

Reclamanta s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal. Raportat la faptul că reclamantul a inițiat procedura prevăzută de art.

7 din Legea nr. 554/2004, iar pârâta a comunicat refuzul său, după cum menționează prin întâmpinare, cererea se încadrează în termenul general în care instanța de contencios poate fi sesizată, prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004.

În speță, reclamantul nu a contestat cuantumul taxei de poluare, modul de calcul al acesteia, ci a invocat caracterul său discriminator. Mai trebuie observat că obiectul acțiunii judiciare îl constituie refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului reclamantului, situație prevăzută de art. 8 al.1, teza a II-a din Legea nr. 554/2004. Cu alte cuvinte, simplul refuz de restituire a unei taxe, pe care reclamantul o consideră nedatorată, îl îndrituiește pe acesta să se adreseze direct instanței de judecată, iar căile ori alte mijloace pe care le indică pârâta ca nefiind urmate de către pârât și care, dacă nu sunt utilizate, paralizează demersul judiciar de față, nu pot conduce la inadmisibilitatea acțiunii.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta SC B. A. SRL solicitând admiterea recursului, și rejudecând fondul cauzei, admiterea cererii de restituire a taxei de poluare.

În motivarea recursului se arată că instanța de fond nu a judecat fondul și a admis excepția invocată, respectiv, inadmisibilitatea cererii pentru lipsa procedurii prealabile.

Menționează că procedura prealabilă nu este o procedură obligatorie în ceea ce privește cererile privind restituirea taxelor de poluare pentru autoturisme. De altfel, în nicio situație în care reclamanții au uzat de această procedură, organele fiscale au refuzat restituirea taxei motivându-se că "suma nu se încadrează în categoria sumelor de restituit contribuabililor";. Totodată, recurenta arată că instanța de fond nu este consecventă în propriile hotărâri, având ca obiect restituirea taxei de poluare pentru autoturisme, pronunțând mai multe hotărâri prin care s-au admis cererile,

chiar dacă nu există procedura prealabilă îndeplinită.

În cauză a depus întâmpinare pârâta D. G. a F. P. S. prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică cu respingerea acțiunii ca inadmisibilă, iar pe fondul cauzei ca netemeinică și nelegală

.

Pârâta arată că recurentul nu a urmat procedura administrativ jurisdicțională prevăzută de art.205 și următoarele din Codul de procedură fiscală, la care face trimitere art.7 din OUG nr.50/2008, instanța de judecată putând fi sesizată numai sub condiția utilizării în prealabil a mecanismului contestației, pe cale administrativă. Acesta este de fapt înțelesul și spiritul art.218 alin.2 C.proc.fiscală, care prevede calea de atac la

instanță și unde, se arată explicit că obiectul acțiunii îl constituie decizia de soluționare a contestației.

Prin urmare, calea aleasă de reclamant ignoră procedura deschisă de lege pentru contestarea actului de impunere și astfel, dacă s-ar valida, s-ar deturna normele procesual fiscale care guvernează soluționarea unui atare conflict, ceea ce nu ar putea fi admis. (în acest sens invocă practica

judiciară, respectiv dec.civ.nr.1832/_ pronunțată de Curtea de A. C. în speța similară).

Consideră că încasarea taxei pe poluare este legală și temeinică și nu este în contradicție cu normele europene, neputând fi reținută discriminarea invocată de către reclamant, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:

Reclamantei i s-a emis decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule de către A. F. P. Z. în vederea primei înmatriculări în România a unui autoturism .

Decizia de calcul este asimilată unei decizii de impunere fiind stabilită conform articolului 85 alin.1 litera b Cod procedură fiscală și fiind prin urmare un act administrativ fiscal potrivit articolului 41 Cod procedură fiscală.

Această decizie putea fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării sub sancțiunea decăderii potrivit articolului 207 Cod procedură fiscală, mențiune înscrisă în chiar decizia de calcul la organul fiscal competent.

Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată, reclamanta adresându-se tribunalului în temeiul acestui text legal.

Reclamanta nu contestă însăși decizia AFP de calcul a taxei care în fapt a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale interne în vigoare la acea dată, ci compatibilitatea acestora cu legislația comunitară. Reclamanta a adresat ulterior achitării taxei - formalitate necesară în vederea înmatriculării - o cerere către organul încasator AFP Z., cerere respinsă, împrejurare față de care reclamantei nu i se poate opune excepția invocată, cererea fiind admisibilă împotriva persoanei care a refuzat restituirea.

În fine, trebuie amintit și faptul că prin decizia nr.24/2011 a I. au fost prezentate argumentele pentru care s-a stabilit că procedura prealabilă nu este obligatorie, argumente pe care instanța de recurs și le însușește în integralitate:

  • a susține ca nu exista acces la procedura restituirii, reglementata de art. 117 alin. (1) lit. d) din Codul de procedura fiscala (si, implicit, Ordinul ministrului finanțelor publice nr._ pentru aprobarea Procedurii de restituire si de rambursare a sumelor de la buget, precum si de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal), decât după epuizarea procedurii reglementate de art. 7 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 50/2008, aprobata prin Legea nr. 140/2011, raportat la art. 205-218 din Codul de procedura fiscala înseamnă practic a înlătura din ordinea juridica prima dispoziție legala indicata;

  • existenta art. 117 alin. (1) lit. d) din Codul de procedura fiscala nu ar mai avea nicio justificare logică dacă restituirea sumelor nelegal plătite nu s- ar putea obține decât atacând direct decizia de calcul al taxei de poluare. Or, potrivit regulii de interpretare *actus interpretandus est potius ut valeat quam pereat*, un text de lege trebuie interpretat in sensul in care ar produce efecte, iar nu in sensul in care n-ar produce niciunul.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul și 312 alin.3 C.proc.civ., se va admite recursul declarat de reclamanta SC B. A. SRL împotriva sentinței civile nr. 3323 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S., pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru judecarea fondului.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta SC B. A. SRL împotriva sentinței civile nr. 3323 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S., pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 8 aprilie 2013.

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

M.

S. C.

P.

A.

M. C.

GREFIER

  1. B.

Red. M.S./A.C.

2 ex. - _

jud.fond.Ț. D.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 4025/2013. Anulare act control taxe şi impozite