Decizia civilă nr. 489/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA C I V I L Ă Nr. 489/2013
Ședința publică de la 02 Octombrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. P. JUDECĂTOR: I. U. JUDECĂTOR: V. C.
GREFIER: K. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de petent recurentul B. M. O. împotriva sentinței civile nr. 10481/2012, pronunțată de către Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul C. SA - C., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că în data de_ s-a depus întâmpinare prin registratura instanței de către intimatul C. SA - C. (f. 8-9), întâmpinare comunicată cu recurentul.
Instanța, analizând actele și lucrările dosarului, constatând că nu sunt alte cereri de formulat, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Deliberând, constată că:
Prin sentința civilă nr.10481/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița in dos.civ.nr._ s-a admis excepția tardivității formulării plângerii contravenționale, invocată din oficiu de instanță.
S-a respins plângerea contravențională formulată de petentul B. M., în contradictoriu cu intimata C. SA - C., ca fiind tardiv formulată .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesele-verbale de constatare a contravenției atacate, încheiate de intimata C.N.A.D.N.R. S.A, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - C., petentul. a fost sancționat, în temeiul art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, reținându-se că în perioada noiembrie 2010-ianuarie 2011, pe DN 17, km. 85+380 m, Tiha Bârgăului, jud. B. -Năsăud, vehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare_, aparținând acestuia, a circulat fără a deține rovinietă valabilă. Agentul constatator a reținut că prin această faptă a fost încălcat art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.
În baza art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, petentul a fost obligat și la plata tarifului de despăgubire în valoare de 28 Euro.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Conform art.31 din OG nr.2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicare iar conform art.34, instanța soluționează plângerea după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen.
Din dovezile de comunicare aflate la dosar rezultă că modalitatea de comunicare a celor 14 procese-verbale a fost prin afișare la domiciliu, lucru care s-a făcut în perioada mai-noiembrie 2011. Prin notele de ședință de la f.54-55, petentul precizează că în realitate nu s-a făcut comunicarea proceselor verbale și că a aflat despre existența acestora pe data de_, de la Direcția economică venituri din cadrul Municipiului B., conform scriptului de la f.56.
Chiar admițând că într-adevăr petentul a luat cunoștință de existența proceselor verbale de la Primăria Bistrița, care i-a înmânat copii pe data de_ (adică sâmbăta, în zi nelucrătoare), având în vedere că plângerea a fost depusă la instanță pe data de_, după expirarea termenului de 15 zile prevăzut de lege, instanța va admite excepția tardivității și va respinge plângerea contravențională ca fiind tardiv formulată.
Împotriva sent.civ.nr.10481/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dos.civ.nr._ a declarat recurs petentul-recurent B. M. în contradictoriu cu intimata C. SA C., solicitând să se dispună admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea dosarului spre rejudecare instanței competente pentru următoarele motive:
In fapt, prin sent.civ.nr.10481/2012, instanța a respins plângerea contravențională formulată de petent ca tardiv formulată.
Din perspectiva sa, soluția îmbrățișată de instanța de fond este profund nelegală pentru următoarele considerente:
Instanța a invocat din oficiu excepția tardivității formulării plângerii contravenționale formulată de petent, neoferind posibilitatea părților de a pune concluzii cu privire la această excepție. Atunci când, în baza rolului activ, instanța de judecată, ordonă probe din oficiu, invocă excepții procesuale absolute sau ridică din oficiu motive de ordine publică trebuie să se acorde tuturor părților din proces posibilitatea de a discuta în contradictoriu toate aceste aspecte.
O altă formă prin care se traduce în fapt rolul activ al judecătorului o reprezintă atenuarea unor dispoziții legale restrictive, prin aplicarea altor dispoziții legale, incluzând aici - înlăturarea sancțiunii decăderii, prin repunerea în termen, atunci când instanța apreciază că partea nu a îndeplinit actul de procedură înăuntrul termenului datorită unor împrejurări mai presus de voința sa.
Recurentul a învederat instanței faptul că nu a luat la cunoștință niciodată de procesele verbale, nelocuind la adresa de domiciliu, chestiune pe care ar fi putut-o dovedi oricând, însă instanța nu a uzat de posibilitatea acesteia de a cere părților explicații cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, precum și în punerea în discuția părților a oricăror împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt cuprinse în cererea de chemare în judecată sau în întâmpinare.
Cu o zi înainte de ultimul termen de judecată, intimata a trimis prin fax dovada de îndeplinire a procedurii de afișare a proceselor-verbale. Dacă s-ar fi pus în discuția părților excepția tardivității, ar fi solicitat la acel moment nulitatea procedurii de afișare întrucât aceasta nu a fost îndeplinită corect, neafișându-se pe ușă, ci probabil introducându-se în cutia poștală.
Față de toate aceste aspecte arătate, apreciază că instanța de fond și-a neglijat flagrant rolul activ, încălcând dreptul la un proces echitabil, prin nerespectarea principiului contradictorialității, contradictorialitate care se impune a fi principala trăsătură a litigiilor în faza contencioasă.
In concordanță cu cele expuse, apreciază că se impune casarea hotărârii atacate și trimiterea dosarului spore rejudecare instanței competente, invocând nulitatea procedurii de afișare și încălcarea principiului contradictorialității.
Intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - C. a formulat întâmpinare (f.8-9), prin care solicită respingerea recursului formulat de recurentul B. M. și pe cale de consecință să se mențină hotărârea instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
In fapt, instanța de fond a respins plângerea contravențională și pe cale de consecință a dispus menținerea dispozi8țiilor procesului verbal de constatarea contravenției.
Instanța de fond în mod corect a reținut faptul că procesul verbal a fost întocmit respectând condițiile de formă impuse de art.16 din OG 2/2001 și că nu există vreo cauză de nulitate absolută prev.de art.17 din OG 2/2001.
In speța dată, susținerile recurentului sunt nefondate.
In conformitate cu disp.art.8 alin.1 din O.G.12/2002, fapta de a circula fără rovignietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
In baza de date a Ministerului Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, petentul apare menționat ca fiind proprietar, situație în care răspunderea contravențională îi revine conform OG 2/2001 și OG 15/2002.
Recurentul contestator, a depus plângerea contravențională în afara termenului legal, astfel ca soluția instanței a fost corectă, procedura de afișare fiind legal îndeplinită, la adresa de domiciliu a proprietarului autovehiculului surprins în trafic, așa cum aceasta a fost declarată la obținerea certificatului de înmatriculare.
Autovehiculul recurentului fiind identificat în trafic, s-a verificat baza de date cu rovigniete valabile și s-a constatat în mod corect că pentru autoturismul acestuia nu există înregistrată rovignieta.
Instanța a reținut că recurentul nu a făcut dovada achitării rovignietei pentru data și vehiculul respectiv, astfel că în mod corect s-a reținut în sarcina sa fapta de a fi circulat fără rovignietă valabilă.
Din prevederile art.7 și art.1 lit.b din OG 15/2002 rezultă că obligația de plată a rovignietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare și că utilizator este persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovignietei SIEGMCR, iar proprietarul/utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția regim permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre aceasta instituție și
- SA.
In concluzie, față de toate aceste aspecte, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și pe fond să se mențină sentința instanței de fond ca temeinică și legală.
In drept, invocă dip.art.308 alin.2 C.pr.civ., OG 15/2002, OG 2/2001.
Tribunalul examinând în baza prev.art.304 și art.304/l C.pr.civ, hotărârea atacată atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu constată că aceasta este temeinică și legală nefiind dat nici un motiv de casare sau modificare a hotărârii.
Potrivit disp.art.34 alin.l din OG nr.2/200l instanța competentă soluționează plângerea după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen iar potrivit prev.art.3l din același act normativ împotriva procesului verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termenul de l5 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
In raport de textele legale menționate prima instanță în mod justificat a constatat că plângerea introdusă în data de 29 februarie 20l2 este tardivă nu numai față de perioada afișării celor l4 procese verbale de contravenție mai - noiembrie 20ll, ci și față de data când i-au fost comunicate în copie la cererea sa de către Direcția economică-venituri a Mun.B. ll februarie 20l2, față de care plângerea trebuia introdusă cel mai târziu în data de 27 februarie 20l2 (f.56 dosar Judecătoria Bistrița).
De asemenea se mai reține că instanța de fond a rămas în pronunțare asupra excepției tardivității formulării plângerii contravenționale abia la al patrulea termen de judecată recurentul având cunoștință de acest termen astfel cum rezultă din notele de ședință depuse la dosar pentru acest termen (f.54).
Pentru considerentele menționate, tribunalul în baza prev.art.3l2 alin.l din C.pr.civ, urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul B. M. domiciliat în mun.B., str.F. nr.4, sc.A, ap.10 jud.B. -Năsăud, împotriva sentinței civile nr. l048l din 26.l0.20l2 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr. 2526/l90/2012.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 octombrie 2013.
PRESEDINTE, JUDECATORI, GREFIER,
P. I. U. V. C. K. F.
Ch.V./VF/CR
2 ex./l7.0l.2014.Jud.fpnd.C. M.
