Decizia civilă nr. 6145/2013. Comunicare informatii de interes public
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR.6145/2013
Ședința publică din data de 27 mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. L. R. JUDECĂTORI: A. A. M.
V. G. GREFIER: M. V. -G.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind recursul declarat de recurentul- reclamant O. V., împotriva sentinței civile nr. 1399 din data de_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu intimata- pârâtă P. comunei I., având ca obiect comunicare informații de interes public (Legea Nr.544/2001).
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților litigante.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că recurentul- reclamant
V. a depus concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20 mai 2013, încheiere care face parte
integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.1399 din 25 ianuarie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Tribunalului C. s-a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei P. C. I. .
S-a respins, în baza excepției, cererea formulată de reclamantul O. V. în contradictoriu cu pârâta P. C. I. .
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul O. V. în contradictoriu cu pârâta P. C. I. s-a solicitat instanței să oblige pârâta să-i comunice informațiile solicitate prin intermediul cererii înregistrate sub numărul 706/_
.
În motivarea cererii
, reclamantul a arătat că nu a primit în termenul legal informațiile solicitate de la pârâtă, informații necesare soluționării situației juridice a reclamantului în baza Legii 221/2009.
Cererea nu a fost motivat[ă în drept.
În probațiune
s-a depus Cererea nr. 706/_ însoțită de anexe.
Prin întâmpinarea formulată
, pârâta a solicitat respingerea cererii, în baza excepției lipsei capacității procesuale.
Analizând cererea formulată
de către reclamant, instanța de fond a reținut că aceasta nu poate fi admisă, fiind îndreptată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală, care nu poate sta în justiție .
Astfel, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 41 alin.1 C. pr. civ,
"; Orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată.";
Potrivit art.23 din Legea 215/2001,
Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii.
Potrivit art.61 din Legea 215/2001
(3) Pentru punerea în aplicare a activităților date în competența sa prin actele normative prevăzute la alin. (2), primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.
(4) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcționale, în condițiile legii. Compartimentele funcționale ale acestuia sunt încadrate cu funcționari publici și personal contractual.
Prin urmare, raportat la textele legale mai sus redate, rezultă că "primăria" este o structură funcțională fără personalitate juridica care aduce la îndeplinire dispozițiile primarului, în consecință, această structură este lipsită de capacitate procesuală, astfel încât nu poate sta în justiție în sensul art.41 din C.pr.civ.
Doar consiliile locale și primarii sunt autorități ale administrației publice și doar aceste structuri pot sta în justiție,în sensul art.41 C.pr.civ. și art.23 din Legea 215/2001.
În consecință, având în vedere aspectele mai sus prezentate, în baza art.137 și 41 C.pr.civ, art.23 și 61 din Legea 215/2001, instanța a apreciat că este întemeiată excepția lipsei capacității procesuale invocată de către pârâtă, prin urmare a admis excepția și a respins cererea formulată de către reclamant în baza excepției, fără a mai analiza fondul cauzei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul O. V.,
solicitând modificarea și casarea în întregime a sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, depunând mai multe seturi de acte f.2-28.
In motivare, reclamantul recurent arată, în esență, că in Legea 221/2009 se prevede ca poate formula plângere împotriva Primăriei C. I. ceea ce a si făcut in termen procedural pentru a intra in posesia bunurilor imobile care ii revin in temeiul legii reparatorii reprezentate de Legea nr.18/1991, Legea nr. 247/2005, în temeiul cărora ar avea dreptul de a i se restitui suprafața de teren agricol pe vechiul amplasament. Consideră că aceste drepturi trebuie sa îi fie acordate întrucât bunurile au aparținut părinților săi si nu poate fi indus in eroare si deposedat pe nedrept de acestea.
Arată că paratele nici nu au răspuns cererilor sale si nici nu i-au restituit imobilele la care are dreptul in temeiul legilor fondului funciar, solicitând obligarea paraților la îndeplinirea acestei obligații.
În cursul soluționării recursului, reclamantul recurent a depus concluzii scrise de la f.37-38, prin acre și-a exprimat poziția procesuală față de sentința recurată, solicitând a fi admisă acțiunea lui de contencios cu toate petitele acesteia.
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:
În mod corect instanța de fond a constatat starea de fapt, precum și lipsa calității procesuale a pârâtei P. comunei I., Curtea reținând că, reclamantul a solicitat în primul rând obligarea pârâtei P. comunei I. la comunicarea răspunsului la cererile înregistrate sub nr. 707/_ și nr. 482/_ ,
2
completată, cereri ce vizau acordarea unor drepturi în temeiul Legii nr. 18/1991, Legii nr. 247/2005, Legii nr. 221/2009 și Legii nr. 10/2001.
Calitatea procesuală pasivă într-un litigiu de contencios administrativ revine fie autorității publice care emite actul administrativ atacat fie celei care nu soluționează cereri în termen legal sau refuză soluționare.
Potrivit art. 23 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Doar aceste autorități publice au posibilitatea legală de a sta în instanță, în calitate de reclamant sau pârât.
Art. 77 din același act normativ prevede că primăria reprezintă o structură funcțională aflată în subordinea primarului care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale. Prin urmare, acesteia nu îi este conferită nici o atribuție de a
emite vreun act, de a soluționa vreo cerere privind drepturile unei persoane, iar în consecință, din perspectiva Legii nr. 215/2001, ea nu poate sta în judecată în calitate de pârât, deoarece nu are atribuții proprii.
De asemenea, Curtea reține că, nici Legea nr. 18/1991, Legea nr. 247/2005, Legea nr. 10/2001 sau Legea nr. 221/2009, temei al acțiunii din speță, nu conferă nici o atribuție primăriilor, astfel că din această perspectivă, pârâta P. I. nu poate fi obligată să comunice informații și să recunoască reclamantului vreun drept în temeiul legilor sus menționate.
Prin urmare, raportat la textele legale mai sus redate, rezultă că "primăria" este o structură funcțională fără personalitate juridica care aduce la îndeplinire dispozițiile primarului, în consecință, această structură este lipsită de capacitate procesuală, astfel încât nu poate sta în justiție în sensul art.41 din C.pr.civ.
Doar consiliile locale și primarii sunt autorități ale administrației publice și doar aceste structuri pot sta în justiție,în sensul art.41 C.pr.civ. și art.23 din Legea 215/2001.
În consecință, având în vedere aspectele mai sus prezentate, în baza art.137 și 41 C.pr.civ, art.23 și 61 din Legea 215/2001, instanța de fond a apreciat corect că este întemeiată excepția lipsei capacității procesuale invocată de către pârâtă, prin urmare legal și temeinic a admis excepția și a respins cererea formulată de către reclamant în baza excepției, fără a mai analiza fondul cauzei.
Curtea nu poate reține ca pertinente soluționării recursului, susținerile recurentului că deși a adresat cererile Primăriei comunei I., el trebuia să primească răspuns de la Primarul localității.
Curtea reține că cererile din litigiu au fost adresate de petent doar Primăriei comunei I., acesta neavând nici o atribuție în soluționarea aspectelor legate de dispozițiile din Legea nr. 18/1991, Legea nr. 247/2005, Legea nr. 10/2001 sau Legea nr. 221/2009, astfel că din această perspectivă, pârâta P. I. nu poate fi obligată să comunice informații și să recunoască reclamantului vreun drept în temeiul legilor sus menționate, "primăria" fiind o structură funcțională fără personalitate juridica care aduce la îndeplinire dispozițiile primarului, în consecință, această structură este lipsită de capacitate procesuală, astfel încât nu poate sta în justiție în sensul art.41 din C.pr.civ.
Față de cele de mai sus, Curtea constată legală și temeinică soluția instanței de fond, iar în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., urmează să respingă recursul declarat de reclamantul O. V. împotriva sentinței civile nr.1399 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o menține în întregime.
3
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul O. V. împotriva sentinței civile nr.1399 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | JUDECĂTOR | |||
S. L. R. | A. | A. | M. | V. G. |
fiind în CO cei doi magistrați, semnează pentru aceștia Președintele Curții de Apel
Judecător V. M.
GREFIER
M. V. G.
fiind în CO, semnează Grefier șef
M. LENA T.
Red.V.G./M.N.
2 ex
Jud.fond.- M. T.
4
